Contestaţie la executare. Decizia nr. 858/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 858/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 12-11-2015 în dosarul nr. 858/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 858/2015
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. H.
Judecător V. C. D.
Grefier D. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului privind pe apelant C. P. ( GULF ) LTD PRIN MANDATAR . C. SRL și pe intimat B. I., având ca obiect contestație la executare împotriva sentinței civile nr.2811 din 14.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu.
Cauza a fost dezbătută în fond la data de 28 octombrie 2015 când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2811 din 2015, Judecătoria Sibiu a admis contestația la executare formulată de contestatoarea B. I., cu domiciliul în Cisnădie, ., județul Sibiu, în contradictoriu cu intimata C. P. (GULF) LTD, prin mandatar . C. SRL, cu sediul în București, ., corp C, . și, în consecință a admis excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită cu privire la creanța decurgând din contractul de credit nr._/03.11.2006 încheiat între contestatoarea B. I. și ., a dispus anularea încheierii civile nr._/CC/12.12.2013 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._/306/2013 prin care s-a încuviințat executarea silită a contractului de credit indicat mai sus și anularea actelor de executare emise împotriva contestatoarei în dosarul execuțional nr. 733/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc M. F. G., a dispus restituirea către contestatoare a sumelor încasate prin poprirea înființată în cadrul dosarului execuțional nr. 733/2013, până la data promovării contestației la executare și a admis în parte cererea privind cheltuielile de judecată și obligă intimata la plata sumei de 4.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru, onorariu de expertiză și onorariu de avocat parțial, către contestatoare.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a constatat că sub dosar nr._ s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Sibiu contestația la executare formulată de contestatoarea B. I., cu domiciliul în Cisnădie, ., județul Sibiu, în contradictoriu cu intimata C. P. (GULF) LTD, prin mandatar . C. SRL, cu sediul social în București, ., clădirea Anchor, ., sector 6, prin care s-a solicitat ca în temeiul probatoriului administrat să se dispună următoarele:
1. să se constate împlinirea termenului de prescripție de 3 ani față de debitul invocat, izvorât din contractul de credit nr._ din data de 03.11.2006;
2. să se dispună anularea tuturor formelor de executare începute, ca fiind făcute în temeiul unui titlu inexistent;
3. să se dispună anularea încheierii civile nr._/CC dată în camera de consiliu de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._/306/2013, prin care s-a încuviințat începerea executării silite;
4. să se dispună restituirea sumelor reținute prin poprire mai înainte de promovarea prezentei contestații;
5. obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a contestației se arată că, contestatoarea a angajat prin contractul nr._/03.11.2006 un credit bancar în valoare de 13.248,25 lei de la FINANSBANK (România) SA cu rambursare lunară, ultima rată fiind stabilită la data de 29.10.2016. Până în anul 2009 a achitat lunar rata stabilită prin scadențar, dar a devenit șomeră și nu a mai avut resursele financiare necesare pentru continuarea plăților, astfel încât din luna iulie a anului 2009 nu a mai achitat rata. Ulterior, în anul 2010 a contactat banca pentru a achita o parte din datorie, dar funcționarul băncii i-a spus că a fost desființat contul său și că nu mai poate primi nici o sumă de bani deoarece creanța a fost cesionată.
Într-adevăr la data de 12.08.2009, creditoarea FINANSBANK a cesionat o . contracte restante considerate credite neperformante, către o societate de recuperare, respectiv intimata din această cauza C. P. (GULF) LTD. Semnatară a acordului de cesiune a fost și mandatara . C. SRL.
Deși, potrivit dispozițiilor art. 15.1 din contract, cesiunea creanței se poate face numai cu înștiințarea debitorului, creditoarea a cesionat contractul fără a o încunoștința pe contestatoare despre acest fapt, lipsind-o de posibilitatea de a achita sumele datorate firmei căreia i-a fost cesionată creanța. De la data cesionării creanței și până la înștiințarea privind înființarea popririi, contestatoarea nu a primit nici un fel de corespondență, fie de la creditoarea inițială, fie de la societatea cesionară, cu privire la obligațiile de plată restante.
Pe cale de excepție, se invocă de către contestatoare prescripția dreptului de a cere executarea silită împotriva sa deoarece de la data declarării exigibile a soldului scadent, adică 12.08.2009 și până la data de 05.02.2014, au trecut mai mult de trei ani.
Contestatoarea nu a fost informată despre declararea exigibilității creditului, astfel încât nu cunoaște data când banca ca urmare a neplății a mai mult de trei rate a declarat soldul creditului exigibil, dar în mod cert acesta a devenit exigibil la momentul cesionarii contractului de credit, adică data de 12.08.2009. Ori de atunci și până la primul act de executare silita s-au scurs mai bine de trei ani, termen de prescripție prevăzut de art. 2517 C.civ. și de art. 705 alin. 1 C.pr.civ., astfel încât intimata în mod nelegal și abuziv a pornit executarea silită.
La data înregistrării cererii de executare silită pe rolul Judecătoriei Sibiu, respectiv 02.12.2013, dreptul de a cere executarea silita era prescris, acesta începând cel mai târziu la data de 12.08.2009 și împlinindu-se la 12.08.2012. De la acest termen până la data înregistrării cererii s-a mai scurs încă un an și patru luni peste termenul de prescripție, astfel încât judecătorul trebuia să constate din oficiu prescripția și să respingă cererea.
Pe de altă parte, din extrasul de cont privind situația creanței nu se pot desprinde elemente concrete privind mărimea datoriei și modul de calcul al acesteia. Cifrele care reprezintă datoria nu au în spate nici un suport de calcul, fiind pur și simplu opinia unilaterală a mandatarului privind calcul debitului. Acest extras nu cuprinde modul de calcul al dobânzilor penalizatoare de la data cesiunii și până la data extrasului, nu poartă nici o dată de referință și nici măcar data întocmirii lui.
În drept, se invocă dispozițiile art. 2512, art. 2517, art. 2523, art. 2537 și art. 2540 C.civ., art. 701 și urm. C.pr.civ.
În probațiune au fost anexate înscrisuri.
Contestația la executare a fost legal timbrată cu suma de 1.000 lei, conform chitanțelor ce au fost anulate la dosar.
Intimata C. P. (GULF) LTD, prin mandatar . C. SRL a formulat întâmpinare în termenul legal, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată și menținerea în întregime a actelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 733/2013 de către executorul judecătoresc M. F. G..
În motivarea întâmpinării se arară că, prin contractul cadru de cesiune creanțe din data de 12.08.2009 s-au stabilit condițiile în care urmau să se cesioneze anumite creanțe deținute de C. EUROPE BANK (România) SA, fostă FINANSBANK SA, către societatea cesionară C. P. (GULF) LTD, reprezentată pe teritoriul României de către . C. SRL, în calitate de agent de colectare, la aceeași dată fiind semnat contractul de colectare în temeiul căruia mandatarul era împuternicit să reprezinte interesele mandantului pe teritoriul României, în legătură cu toate creanțele cesionate în baza contractului cadru de cesiune.
Prin contractul de cesiune nr. 14/28.06.2012, încheiat în baza contractului cadru de cesiune din data de 12.08.2009, C. EUROPE BANK (România) SA, în calitate de cedent, a cesionat mai multe creanțe identificate în appendixul nr. 1 (lista creanțelor cesionate) către societatea cesionară C. P. (GULF) LTD, printre care și creanța în discuție, astfel încât, în prezent intimata are calitatea de creditor al debitoarei B. I..
Conform art. 1573 din Noul C.civ., „creanța este cedată prin simpla convenție a cedentului și a cesionarului, fără notificarea debitorului”, iar potrivit art. 1578 C.civ. „debitorul este ținut să plătească cesionarului din momentul în care ... primește o comunicare scrisă a cesiunii”, situație confirmată și în cazul de față, astfel cum reiese din notificarea nr. 5098749_S04987/29.06.2012 și din borderoul pentru trimiteri de corespondență depuse la dosarul de executare.
Totodată, se invocă de către intimată înscrierea cesiunii de creanțe la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare și prevederile art. 1, art. 2 lit. a și art. 29 din Titlul VI al Legii nr. 99/1999, potrivit cărora cesiunile drepturilor de creanță îndeplinesc condiția de publicitate din momentul înscrierii avizului de garanție în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, în cauză fiind realizată această formalitate.
În urma încheierii contractului de cesiune de creanță, cesionarul dobândește întocmai aceleași drepturi și obligații față de debitorul cedat, care îi reveneau cedentului în temeiul contractului de credit, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de calcul a dobânzilor, comisioanelor, penalităților, etc.
Cu privire la excepția prescripției extinctive invocată de contestatoare, consideră intimata că argumentele aduse de aceasta sunt neconcludente și irelevante, atâta timp cât în cauză este vorba de prestații succesive, iar prescripția dreptului la acțiune începe să curgă de la data la care fiecare prestație devine exigibilă.
Astfel, în speța de față creditul în cuantum de 13.248,25 lei acordat contestatoarei în baza contractului nr._/03.11.2006, urma să fie rambursat în rate lunare, pe o perioadă de 120 luni, ultima rată devenind scadentă în data de 29.10.2016, așa cum reiese din graficul de rambursare semnat de părți și care constituie anexă la contract.
În acest sens, la calcularea cuantumului creanței s-au luat în considerare doar ratele scadente în ultimii 3 ani, anteriori începerii executării, cererea de începere a executării silite formulata de creditoare fiind înregistrată în data de 27.11.2013 sub nr._, iar momentul la care trebuie să ne raportăm în vederea calculării termenului prescripției extinctive este data de 29.11.2010.
Deși, art. 13.3 din contractul de credit prevede posibilitatea declarării scadenței anticipate a creditului, aceasta mențiune este strict în favoarea creditoarei, care poate renunța la aplicarea ei, în cazul în care consideră că există șanse ca debitorul să se redreseze în viitor.
Cu privire la modalitatea de calcul a creanței datorate, arată intimata faptul că ratele lunare aferente contractului de credit sunt alcătuite din principal și dobândă, comisionul de administrare fiind inclus în valoarea creditului. Penalitățile de întârziere sunt calculate conform pct. 4.3. din contractul de credit, iar în ceea ce privește dobânda anuală, aceasta se calculează conform pct. 4.1. din contractul de credit și conform graficului de rambursare, fiind în procent de 11,90 %.
În drept, se invocă dispozițiile art. 205 C.pr.civ., precum și celelalte dispoziții legale invocate în cuprinsul întâmpinării.
În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți și proba cu expertiza contabilă întocmită de expertul contabil judiciar B. M. având ca obiective: să stabilească expertul data declarării scadenței anticipate a întregului credit, precum și instituția care a declarat-o; să stabilească expertul care este cuantumul total al debitului la data formulării contestației, precum și sumele componente ale acesteia, conform prevederilor contractului de credit; să se stabilească cuantumul creanței ce face obiectul executării silite raportat la susținerile intimatei, conform cărora este vorba despre debitul calculat pe o perioadă de trei ani anterioară pronunțării încheierii de încuviințare a executării silite, respectiv perioada 12.12._13; efectuarea unui calcul al debitului raportat la ultima plată efectuată de către contestatoare, care ar fi data de 30.10.2009, cu respectarea termenului de 3 ani pentru fiecare rată în parte.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut în fapt următoarele:
Între contestatoarea B. I., în calitate de împrumutat și FINANSBANK (România) SA, Sucursala Sibiu, în calitate de creditor, s-a încheiat contractul de credit nr._/03.11.2006 privind acordarea unui credit de nevoi personale, prin care s-a acordat contestatoarei un credit în valoare de 13.248,25 lei, pe o durată de 120 luni. În baza contractului de cesiune de creanțe nr. 14/28.06.2012, creditoarea C. EUROPE BANK (România) SA, fostă FINANSBANK SA, a cesionat creanța decurgând din acest contract în favoarea intimatei C. P. (GULF) LTD.
Prin încheierea civilă nr._/CC/12.12.2013 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._/306/2013 a fost admisă cererea încuviințare a executării silite formulată de executorul judecătoresc M. F. G., urmare a cererii formulate de creditoarea cesionară C. P. (GULF) LTD, prin mandatar . C. SRL și s-a încuviințat executarea silită împotriva debitoarei B. I. a obligației stabilite prin titlul executoriu reprezentat de contractul de credit nr._/2006, pentru recuperarea sumei de 15.154,05 lei.
Executarea silită încuviințată împotriva contestatoarei face obiectul dosarului execuțional nr. 733/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc M. F. G., în procedura executării silite fiind emisă somația nr. 733/06.01.2014, prin care debitoarea era somată ca în termen de o zi să achite intimatei suma de 17.568,65 lei, compusă din 15.154,05 lei debit datorat conform contractului de credit plus dobânzile și penalitățile contractuale calculate la data plății și 2.414,60 lei cheltuieli de executare silită, iar apoi adresa de înființare a popririi nr. 733/22.01.2014, fiind instituită măsura popririi asupra veniturilor lunare obținute de contestatoare de la terțul poprit ..
Potrivit concluziilor raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză de expertul contabil B. M., la data cesionării creditului valoarea debitului restant era de 15.154,05 lei fiind compusă din: 9.709,03 lei debit principal, 715,94 lei total comisioane, 3.069,83 lei dobândă restantă, 1.659,25 lei dobânzi și penalități calculate din momentul cesiunii. Debitul calculat pentru o perioadă de trei ani anterioară încheierii de încuviințare a executării silite este de 7.610,04 lei, adică 36 de rate a câte 211,39 lei fiecare, în perioada 29.11._13. Raportat la data ultimei plății efectuate de contestatoare, respectiv 28.10.2009, există 12 rate lunare în sumă de 2.536,68 lei care au termenul de prescripție înainte de data de 27.11.2013.
Conform calculului efectuat de expertul contabil, debitul restant stabilit cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani pentru fiecare rată în parte este de 15.220,60 lei.
Soluționând excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită a creanței invocată de către contestatoare, instanța găsește întemeiată această excepție pentru următoarele considerente: dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executoriu se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, iar prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită (art. 6 și 7 din Decretul nr. 167/1958 aplicabil în cauză raportat la data de început a prescripției).
În speță, dreptul de a cere executarea silită a creanței decurgând din contractul de credit nr._/03.11.2006 s-a născut la data declarării scadenței anticipate a creditului, conform prevederilor art. 13.3 din contract „în cazul în care împrumutatul nu a achitat total/parțial 3 rate succesive ale creditului la scadențele prevăzute în graficul de rambursare, creditul este declarat exigibil anticipat fără a fi necesară îndeplinirea unei alte formalități, împrumutatul fiind astfel lipsit de posibilitatea de a rambursa creditul în rate (…). În aceste astfel de cazuri, banca poate lua orice măsuri pentru executarea silită a sumelor datorate, atât împotriva împrumutatului, cât și împotriva fidejusorului, până la recuperarea integrală a tuturor datoriilor”.
În temeiul acestor prevederi contractuale, ca urmare a neplății de către contestatoare a 3 rate consecutive, a operat de drept declararea exigibilității anticipate a întregului credit și având în vedere faptul că ultima plată a fost efectuată la data de 30.10.2009, data declarării exigibilității anticipate a creditului este 30.01.2010.
Susținerile intimatei în sensul că dispozițiile contractuale enunțate mai sus au fost stipulate strict în favoarea creditoarei nu pot fi reținute de către instanță, din modul de formulare al art. 13.3 din contract rezultând că acesta are caracter imperativ, având ca efect declararea scadenței anticipate a întregului credit restant, indiferent dacă creditoarea a formulat sau nu o cerere în acest sens.
Prin urmare, termenul de prescripție de trei ani cu privire la dreptul creditoarei inițiale sau a creditoarei cesionare de a solicita executarea silită a creanței, a început să curgă la data de 30.01.2010 și era împlinit la data formulării cererii de executare silită în dosarul execuțional nr. 733/2013 (27.11.2013), neavând relevanță în cauză dacă cesiunea de creanță s-a realizat sau nu înainte de împlinirea termenului de prescripție.
Având în vedere faptul că, în interiorul termenului de prescripție nu au fost efectuate acte de natură să întrerupă cursul prescripției, că nu există situații care să fi determinat suspendarea cursului prescripției, instanța va admite excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită a creanței decurgând din contractul de credit nr._/03.11.2006 încheiat de contestatoare cu ..
În consecință, în temeiul art. 665 alin. 5 pct. 4, art. 711, art. 719 C.pr.civ., instanța a admis contestația la executare formulată în cauză, împlinirea termenului de prescripție având ca efect stingerea dreptului intimatei de a obține executarea silită, astfel că va dispune anularea încheierii civile nr._/CC/12.12.2013 a Judecătoriei Sibiu prin care s-a încuviințat executarea silită a contractului de credit și a actelor de executare silită emise împotriva contestatoare în dosarul execuțional nr. 733/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc M. F. G., executarea creanței fiind prescrisă la data încuviințării cererii de executare silită.
De asemenea, în temeiul art. 722 și art. 723 C.pr.civ., ca urmare a anulării actelor de executare silită, s-a dispus întoarcerea executării efectuate în baza acestor acte și restituirea către contestatoare a sumelor încasate prin poprirea înființată în dosarul execuțional nr. 733/2013, până la data promovării contestației la executare (astfel cum s-a solicitat de către aceasta).
Față de soluția pronunțată mai sus, s-a considerat că este de prisos a se analiza celelalte motive invocate de contestatoare cu privire la lipsa notificării cesiunii de creanță și contestarea cuantumului creanței ce face obiectul executării silite.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate în cauză, în temeiul art. 451 alin. 2, art. 453 C.pr.civ., s-a admis în parte cererea contestatoarei și a fost obligată intimata la plata sumei de 4.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru, onorariu de expertiză și onorariu de avocat redus din oficiu, conform chitanțelor atașate la dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata C. P. (Gulf) LTD solicitând schimbarea în tot în sensul respingerii contestației la executare formulate de debitoare.
În motivarea apelului se arată că hotărârea instanței de fond este neîntemeiată și nelegală, în primul rând, în modul de soluționare a excepției prescripției pentru că instanța a făcut o confuzie între credit restant și credit declarat exigibil anticipat. Întrucât creditul acordat debitoarei era scadent (ultima rată) în 29.10.2016, iar pentru fiecare rată curge un termen distinct de prescripție de 3 ani, nu se poate reține intervenirea prescripției.
Se mai susține că declararea scadenței anticipate este un drept al creditoarei și nu o obligație, iar în cauza de față nu s-a declarat exigibil anticipat creditul, iar cererea de executare silită a fost formulată la 27.11.2013.
Prin ultimul motiv de apel se solicită schimbarea sentinței și în ceea ce privește cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinare, intimata B. I. a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel și, din oficiu, sub toate aspectele, tribunalul reține că apelul este neîntemeiat și va fi respins pentru considerentele pe care le vom arăta în continuare.
Instanța de fond a admis contestația la executare formulată și a constatat și intervenirea prescripției dreptului de a cere executarea silită având în vedere toate actele de executare silită și probele administrate în cauză, între care, un rol important îl ocupă concluziile expertizei contabile efectuate la dispoziția instanței de fond.
Executarea silită împotriva contestatoarei în dosarul execuțional nr. 733/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc M. F. G. a început prin cererea formulată la 27.11.2013 pentru suma de suma de 17.568,65 lei, compusă din 15.154,05 lei debit datorat conform contractului de credit plus dobânzile și penalitățile contractuale calculate la data plății și 2.414,60 lei cheltuieli de executare silită.
Din concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză de expertul contabil B. M. rezultă că, la data cesionării creditului către apelantă valoarea debitului restant era de 15.154,05 lei fiind compusă din: 9.709,03 lei debit principal, 715,94 lei total comisioane, 3.069,83 lei dobândă restantă, 1.659,25 lei dobânzi și penalități calculate din momentul cesiunii.
Toate aceste probe susțin concluzia instanței de fond că s-a declarat scadența anticipată a debitului, iar executarea silită s-a declanșat pentru întreaga sumă datorată de contestatoare. În acest context, având în vedere că a început executarea pentru întregul credit restant, apelanta nu mai poate susține că nu a declarat scadența anticipată, care, într-adevăr reprezintă o facultate a acesteia.
Întrucât soluția pronunțată de instanța de fond în ceea ce privește prescripția este legală și temeinică și soluția referitoare la contestație este întemeiată și va fi păstrată pentru că cererea de executare silită a fost formulată la peste trei ani de la ultima plată efectuată de debitoare.
Niciun motiv de apel nu este întemeiat. De fapt, apelul conține două motive principale: unul referitor la greșita admitere a excepției prescripției, despre care am arătat că este neîntemeiat față de concluziile expertizei și unul referitor la cheltuielile de judecată. Acest ultim motiv este neîntemeiat pentru că apelanta a pierdut procesul, deci a fost în mod corect a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.
În baza art.453 Cod proc.civ., fiind în culpă procesuală, apelanta va fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimata B. în apel (onorariu de avocat).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta intimată C. P. ( GULF ) LTD cu sediul în Dubai prin reprezentant legal . C. SRL Timișoara împotriva sentinței civile nr. 2811/2015 a Judecătoriei Sibiu pe care o păstrează.
Obligă apelanta C. P. ( GULF ) LTD Dubai prin reprezentant legal . C. SRL Timișoara să plătească intimatei B. I. suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 12.11.2015.
Președinte, C. H. | Judecător, V. C. D. | |
Grefier, D. M. |
red.C.H.21.12.2015
j.f.S.R.
tehn.D.M.21.12.2015
4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 856/2015. Tribunalul SIBIU | Contestaţie la executare. Decizia nr. 859/2015. Tribunalul SIBIU → |
|---|
