Prestaţie tabulară. Decizia nr. 390/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 390/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 390/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă Nr. 390/2015
Ședința publică de la 13 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C. D.
Judecător C. E. G.
Grefier A. F. A.
Pe rol fiind amânarea de pronunțare a cauzei civile privind pe apelant V. P. și pe intimat A. I., intimat S. A., intimat B. I., intimat B. E., intimat K. M., intimat U. A., intimat Z. S., intimat C. E., având ca obiect prestație tabulară împotriva sentinței civile nr. 655/2014 a Judecătoriei A..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 29.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta sentința, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 13.05.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față
1. Prin sentința civilă nr. 6554/8.11.2014, pronunțată de Judecătoria A. s-a constatat că pârâtul A. I. a fost decăzut din dreptul de a propune probe sau a formula excepții în afara celor de ordine publică. S-a constatat, de asemenea, și decăderea reclamantei V. P. din dreptul de a modifica acțiunea. A fost admisă exepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul A. I. și intervenienta C. E. domiciliată în Brădeni, nr. 283, jud. Sibiu, CNP_. S-a respins acțiunea formulată de V. P. în contradictoriu cu pârâtul A. I. ca introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. S-a admis cererea de intervenție accesorie formulată de C. E.. S-au respins cererile formulate de pârâtul A. I. și intervenienta C. E. privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
2. Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamanta V. P. a chemat în judecată pe pârâtul A. I., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța să fie obligatul să încheie cu reclamanta contract de vânzare-cumpărare având ca obiect imobilul situat în .. de CF, care a făcut obiectul unei promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare în anul 1998 iar, în caz de refuz din partea pârâtului, hotărârea ce se va pronunța să țină loc de act autentic notarial de vânzare-cumpărare. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că în anul 1998 între părți s-a încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare privind un imobil din Brădeni – casă cu o cameră și bucătărie și teren de 500 mp, construcția fiind edificată fără autorizație iar imobil nefiind înscris în CF. Reclamanta a achitat integral prețul de 5.000.000 lei vechi încă din anul 1998. În prezent imobilul este în prezent ocupat de o terță persoană care refuză să îl părăsească.
În drept s-au invocat art. 1669, 1670 C.civ.
În probațiune s-au solicitat: interogatoriul, ascultarea de martori, expertiza, înscrisuri, fiind depuse la dosarul cauzei: proces-verbal (f. 4).
Acțiunea a fost legal timbrată, potrivit dovezilor care au fost anulate și atașate la dosarul cauzei (f. 5).
3. Pârâtul A. I. nu a depus întâmpinare în termen legal, dar s-a prezentat în instanță și a arătat că nu a încheiat contract de vânzare-cumpărare cu reclamanta deoarece nici el nu deține acte pentru imobilul în discuție (f. 21). A mai solicitat pârâtul obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând contravaloarea zilelor de muncă pierdute pentru prezentarea la termenele de judecată și a transportului efectuat în același scop (f. 87).
Instanța din oficiu a solicitat Primăriei Brădeni certificat de atestare fiscală (f. 39) iar BCPI A. extras CF cu privire la imobilul în litigiu (f. 37, 42)
Au fost administrate: interogatoriul pârâtului (f. 29), martori (f. 43), expertiza judiciară topografică (f. 64), înscrisurile depuse la dosar.
4. La termenul din data de 09.09.2014, reclamanta a solicitat verbal modificarea acțiunii în sensul introducerii în cauză a proprietarilor tabulari identificați potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară (f. 87). Modificarea de acțiune a fost depusă ulterior în scris (f. 92) și precizată oral (f. 107), incluzând petite noi având ca finalitate prestații tabulare succesive, urmând să se constate că între proprietarii tabulari și antecesorii pârâtului s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de transmisiune a dreptului de proprietate de la proprietarii tabulari către antecesorii pârâtului iar apoi să se constate transmisiunea dreptului de proprietate către pârâtul inițial A. I., care să fie obligat la încheierea actului autentic de transmisiune a dreptului de proprietate către reclamantă.
5.Pârâtul A. I. a depus întâmpinare la data de 30.09.2014 (f. 88) prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive. În motivare, pârâtul a susținut că imobilul în litigiu a fost cumpărat în părți egale de reclamantă și de numita C. E. iar în prezent fiica acesteia locuiește în imobil împreună cu familia sa.
6.C. E. a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului (f. 89) prin care a invocat excepția inadmisibilității, excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția prescripției dreptului la acțiune.
În motivarea excepțiilor inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive, intervenienta a arătat că pârâtul nu a avut niciodată calitatea de proprietar tabular al imobilului în litigiu.
În motivarea excepției prescripției dreptului la acțiune s-a arătat că antecontractul a fost încheiat anterior intrării în vigoare a Noul Cod Civil. Potrivit noului cod civil însă, aplicabil conform art. 6 al. 6 al acestui act normativ, acțiunea reclamantei este prescriptibilă în termen de 6 luni de la . acestuia.
Pe fond, s-a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, imobilul fiind cumpărat în cote egale de reclamantă și numita Cuțiataru E., mama intervenientei.
În drept, s-au invocat art. 1668, 896 N.C.civ.,
7.Reclamanta a depus răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul A. I. (f. 104) prin care a invocat decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții. Pe fond, reclamanta a arătat că pârâtul a recunoscut înscrisul care consemnează că a înstrăinat reclamantei imobilul în litigiu.
8.Reclamanta a depus întâmpinare la cererea de intervenție accesorie formulată de C. E. (f. 105) prin care a solicitat respingerea acesteia ca fiind fără obiect deoarece intervenienta nu apare în contractul încheiat de reclamantă cu pârâtul A. și nu s-a dovedit că mama intervenientei ar fi contribuit cu bani la prețul imobilului. A mai susținut reclamanta că intervenția nu este legală deoarece pârâtul A. nu și-a făcut apărările necesare și astfel intervenienta nu poate sprijini apărările sale. Cu privire la excepția prescripției s-a arătat că sunt aplicabile prevederile vechiului C.civ. potrivit cărora acțiunea reclamantei este imprescriptibilă. Cu privire la excepția inadmisibilității, reclamanta a arătat că părțile consideră convenția încheiată drept un contract de vânzare-cumpărare provizoriu prin care s-a transmis dreptul de proprietate iar perfectarea în forma autentică nu s-a putut realiza deoarece imobilul a avut mai mulți proprietari care l-au înstrăinat de la unul la altul fără a se face demersuri pentru înscrierea în CF.
Instanța a admis în principiu intervenția accesorie (f. 107)
În ședința publică din data de 18.11.2014 pârâtul A. I. a arătat expres că se opune modificării acțiunii solicitate de reclamantă. Instanța a calificat excepția inadmisibilității drept apărare de fond.
În aceste condiții, instanța a pus în discuție decăderea reclamantei din dreptul de a modifica acțiunea și a reținut cauza în pronunțare asupra excepțiilor invocate.
9. În considerentele sentinței prima instanță a reținut, asupra decăderii pârâtului A. I. din dreptul de a propune probe sau a formula excepții, invocată de reclamantă prin răspunsul la întâmpinare:
Pârâtul a depus întâmpinare ulterior primului termen de judecată, după administrarea de probatorii, depășind termenul impus de art. 201 C.p.c.. Ca urmare, în temeiul art. 208 al. 2 C.p.c. operează sancțiunea decăderii pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Pârâtul este însă în drept a invoca excepția lipsei calității procesuale pasive, aceasta fiind excepție absolută, de ordine publică.
a) asupra decăderii reclamantei din dreptul de a modifica acțiunea
Reclamanta și-a modificat acțiunea în sensul adăugării de petite și introducerii în cauză a unor noi pârâți, mai întâi oral iar apoi în scris, ulterior primului termen la care a fost legal citată, respectiv după administrarea probei cu expertiza judiciară.
În condițiile în care pârâtul A. I. a arătat în mod expres că nu este de acord cu modificarea acțiunii cu depășirea termenului legal, operează, fără posibilitate de derogare, sancțiunea decăderii, conform art. 204 C.p.c..
b) asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul A. I. și intervenienta C. E.
Raportat la natura și efectele excepțiilor lipsei calității procesuale pasive și prescripției, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale pasive.
Astfel, potrivit expertizei judiciare efectuate în cauză (f. 64), imobilul care constituie obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între reclamantă și pârâtul A. I. înglobează porțiuni din 3 imobile distincte, respectiv unul având ca proprietari tabulari numiții S. A. și B. I., al doilea cu proprietari tabulari K. M. și U. A. iar al treilea având ca proprietar tabular pe Z. S..
Expertul a propus efectuarea unor operațiuni pentru a crea identitate între forma, întinderea și amplasamentul din teren pe de o parte respectiv situația de CF pe de altă parte, operațiuni în urma cărora ar trebui să se realizeze intabularea pârâtului A. drept proprietar, cu titlul ce ar urma să fie stabilit de instanță (expertul sugerează atribuire sau folosință de lungă durată).
În aceste condiții, este fără echivoc faptul că, în prezent, pârâtul A. I. nu are calitatea de proprietar al imobilului care constituie obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat cu reclamanta și nici nu este titular al vreunui alt drept asupra aceluiași imobil. De altfel chiar pârâtul recunoaște faptul că nu deține titlu cu privire la imobil.
Acțiunea în prestație tabulară, în speța de față, este supusă – raportat la anul 1998 al încheierii antecontractului – regulilor determinate de potrivit doctrinei și practicii judiciare constante, în baza prevederilor art. 1073 și 1077 din vechiul Cod civil.
În aceste limite, acțiunea în pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare necesită întrunirea mai multor condiții: existența unui antecontract valabil încheiat, refuzul uneia din părți de a autentifica actul de înstrăinare, partea solicitantă să-și fi îndeplinit obligațiile asumate prin antecontract, promitentul-vânzător să fie proprietar al bunului vândut iar promitentul-cumpărător să nu fie incapabil de a dobândi acel bun la data pronunțării hotărârii.
În aceste condiții, întrucât reclamanta a solicitat obligarea pârâtului să încheie act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul asupra căruia acesta nu are niciun drept sau hotărârea instanței să țină loc de astfel de act, pârâtul nu poate avea calitate procesuală pasivă.
Într-adevăr, legitimarea procesuală pasivă ar fi fost posibilă în condițiile existenței unor petite care să reglementeze transferul dreptului de proprietate de la proprietarii tabulari la antecesorii pârâtului A. iar apoi la acesta din urmă, însă în privința modificării corespunzătoare a acțiunii a operat sancțiunea decăderii.
Întrucât instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, nu a mai analizat excepția prescripției și va admite cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului.
Deși pârâtul A. I. și intervenienta C. E. au solicitat obligarea reclamantei la plata de cheltuieli de judecată, acestea nu au fost determinate ori probate în vreun fel, astfel încât instanța a respins cererile respective.
10. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta V. P. solicitând schimbarea în parte, în sensul admiterii acțiunii și respingerii cererii de intervenție principală; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului s-a arătat că apelanta a încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare cu privire la o construcție edificată în . de construire și fără a fi înscrisă în cartea funciară.
Apelanta a achitat prețul imobilului către pârâtul A. Ioanm, 5.000.000 lei vechi, încă din anul 1998, acesta nefiind nici el proprietar al bunului. Apelanta nu folosește imobilul, acesta fiind ocupat de către C. E..
În mod greșit a fost admisă cererea de intervenție, de vreme ce nu s-a făcut dovada că intervenienta a achitat vreun preț. Singura persoană care poate fi proprietar este apelanta, cea care a achitat prețul.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 470 alin.1, 480 alin. 2, 488 pct. 8 Cod pr. civilă.
11. Intimata C. E. s formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
În esență, în întâmpinare, s-a arătat că instanța de fond a respins în mod corect acțiunea ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală, expertiza efectuată confirmând acest aspect.
Prin cererea de intervenție s-a susținut apărarea pârâtului, interesul intervenientei fiind justificat prin calitatea de posesor a imobilului.
Adevărata înțelegere a fost în sensul ca imobilul să fie dobândit în cotă de ½ părți pentru reclamantă și ½ părți pentru mama intervenientei, să fie dobândit pentru intervenientă și concubinul ei dinainte, fiul reclamantei, cu acre intervenienta are 2 copii. În prezent intervenienta, cu soțul și cu 3 copii locuiesc în acest imobil.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205, 453 Cod procedură civilă,
12. Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, tribunalul îl găsește a fi nefondat pentru considerentele ce urmează:
Apelanta critică hotărârea primei instanțe, deși recunoaște atât faptul că nu are posesia imobilului, cât și împrejurarea că pârâtul chemat în judecată nu este proprietarul bunului ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare. Expertiza efectuată în cauză, de identificare a terenului ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare, utilă în lipsa înscrierii în cf a bunului, arată clar că terenul ce a făcut obiectul promisiunii înglobează porțiuni din trei imobile distincte, aflate în proprietatea numiților: S. A. și Boaboș I. cu soția (top. 536), Kaul M. și U. A. (top. 535) și Ziemmerman S. (top. 1275).
Instanța de fond a reținut corect că nu sunt îndeplinite condițiile pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, enumerând condițiile de îndeplinit pentru a se putea proceda la executarea silită a antecontractului de vânzare-cumpărare.
Sentința a fost criticată și din perspectiva modului în care s-a soluționat cererea de intervenție, apelanta apreciind că intervenienta nu justifică un interes în prezenta cauză. Intervenienta are posesia bunului, fapt necontestat, aspect relevant și din perspectiva punctul de vedere al prescripției dreptului de a cere executarea silită a antecontractului, însă aspectul nu va fi detaliat, întrucât nu a făcut obiectul nici a hotărârii primei instanțe și nu constituie critică în apel.
Pentru toate aceste considerente de fapt și în temeiul dispozițiilor art. 480 Cod rp. civilă, tribunalul va respinge apelul și av păstra ca legală și întemeiată sentința primei instanțe.
Reținând culpa procesuală a apelantei, în temeiul dispozițiilor art. 453 și 451 Cod pr. civilă, tribunalul o va obliga la plata către intimata C. E. a sumei de 600 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de reclamata V. P. împotriva sentinței civile nr. 655/18.11.2014 pronunțată de Judecătoria A., pe care o menține.
Obligă apelanta la plata către intimata C. E. a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la instanța de apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.05.2015.
Președinte, V. C. D. | Judecător, C. E. G. | |
Grefier, A. F. A. |
Red. CV.D.
Jud. fond A. N.
Tehnored. A.F
11 ex/16.07.2015
| ← Pretenţii. Decizia nr. 389/2015. Tribunalul SIBIU | Întoarcere executare. Decizia nr. 391/2015. Tribunalul SIBIU → |
|---|
