Validare poprire. Decizia nr. 108/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 108/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 7420/306/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 108/2015
Ședința publică de la 12 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D.
Judecător C. H.
Grefier L. A.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe apelant B. E. JUDECĂTORESC D. M. V. și pe intimat ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, intimat T. S. 6, intimat M. M. D., având ca obiect validare poprire împotriva sentinței civile nr. 4711/2014 a Judecătoriei Sibiu.
Cauza se soluționează în completul de mai sus, față de împrejurarea că d-na judecător D. R. L., titulară a completului de judecată, se află în concediu medical astfel că s-a procedat pentru data de 12 februarie 2015 la înlocuirea sa cu d-na judecător C. H. din planificarea de permanență din data de 12 februarie 2015 în completele de judecată Apel 3 și Recurs 3.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că apelantul a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 10 lei (f.36), după care,
Constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față constată că:
Prin sentința civilă nr. nr. 4711/2014 pronunțată de Judecătoria Sibiu s-a respins cererea de validare a popririi formulată de executorul judecătoresc D. M. V., din cadrul Societății Civile Profesionale a Executorilor Judecătorești D. M. V., M. D. A. și S. C., cu sediul în Sibiu, ., în contradictoriu cu debitoarea ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A, Sector 6 și terțul poprit T. S. 6 BUCUREȘTI, cu sediul în București, Calea Giulești, nr. 3, Sector 6, poprire înființată în dosar execuțional nr. 163/201, la solicitarea creditorului M. M. D., cu domiciliul procesual ales la Cabinetul de avocat M. A. Luminiță, în Sibiu, ., scara D, .> Pentru a hotărî astfel instanța de fond reține:
Prin sentința civilă nr. 4404/2012 pronunțată de Tribunalului Sibiu, debitoarea Administrația F. pentru Mediu a fost obligată față de creditorul M. M. D. la plata sumei de 2509 lei cu titlu de pretenții, dobânda legală asupra acestei sume, calculată de la data plății, respectiv de la data de 18.05.2012 până la restituirea efectivă și suma de 1039 lei cheltuieli de judecată. Sentința menționată a rămas irevocabilă.
Creditorul a formulat cerere de executare silită ce formează obiectul dosarului execuțional nr. 163/2014 instrumentat de executorul judecătoresc D. M. V.. Executarea silită a fost încuviințată de Judecătoria Sibiu prin încheierea civilă nr. 2536/2014.
Potrivit art. 786 NCPC, creditorul recurge la procedura validării popririi atunci când, după ce executarea silită prin poprire a fost încuviințată și poprirea înființată, terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin.
Pentru a se admite cererea de validare a popririi, este necesar sa se stabilească, după citarea creditorului, a debitorului urmărit și a terțului poprit, si după administrarea de probe, dacă terțul poprit datorează sume de bani debitorului, ceea ce duce la concluzia că în aceasta procedură creditorul trebuie să dovedească raportul de creanță dintre celelalte două părți.
La data de 28.02.2014 a fost publicată OUG nr. 8/2014 care, prin art. XV, instituie măsuri pentru plata eșalonată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, având ca obiect restituirea taxei auto.
Având în vedere principiul aplicării imediate a legii civile noi, judecătorul este obligat să aibă în vedere la soluționarea unei cauze, toate modificările legislative, aplicând legea in vigoare la data soluționării cererii. Cazurile de ultraactivitate a legii vechi sunt de strictă interpretare. Situația în speță nu se circumscrie printre cazurile menționate.
Chiar dacă executarea silita a fost pornită anterior datei de intrare în vigoare a actului normativ menționat mai sus, prin care se stabilește modul în care se vor executa anumite creanțe, actul normativ este aplicabil in virtutea principiului aplicării cu caracter imediat a legii noi.
Conform art. XV alin 1-7, nici un contribuabil care a plătit inițial taxa de poluare și care a obținut un titlu executoriu pentru recuperarea creanței de la Ministerul Mediului, nu poate obține prin procedura executării silite, plata integrala a debitului, motivat de faptul că alin. 1 prevede o eșalonare a taxelor auto pe o perioada de 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora.
Dispozițiile dreptului intern în materia executării creanțelor împotriva statului nu sunt contrare dispozițiilor din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Articolul 6 al Convenției garantează oricărei persoane dreptul ca o instanță să judece orice contestație privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. D. fiind faptul ca executarea silită constituie o parte integrantă a unui proces civil, art. 6 protejează și dreptul de acces la executarea silită (CEDO, Cauza Ulger c. Turciei, cererea_/02, hot. din 26 iunie 2007, M. si D. c. României, cererea_/00).
Instanța europeana recunoaște că statele au o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii pentru a permite sistemului lor judiciar să răspundă exigentelor art. 6 (cauza Ashingdane c. Regatului Unit, 28 mai 1985), atâta vreme cât limitările impuse nu ating chiar substanța dreptului. Limitarea dreptului de acces la instanță este permisă dacă are un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat.
Instituția debitoare nu a refuzat onorarea obligației stabilite în sarcina sa, însă a făcut aplicarea actului normativ care dă posibilitatea de a se plăti creanța eșalonat, la anumite intervale de timp. O astfel de normă juridică reprezintă o ingerință a statului în dreptul creditorului de a obține executarea silită și, prin aceasta, finalizarea procesului civil, dar este o ingerință care are un scop legitim, acela de a proteja bugetul de stat într-o perioadă critică, și este rezonabil proporționala cu scopul urmărit.
Caracterul proporțional al limitării dreptului creditorului de a obține executarea hotărârii judecătorești rezultă din faptul că OUG nr. 71/2009 nu neaga dreptul la executare, ci doar stabilește modul în care creanța se va realiza, cu o întârziere rezonabilă, apreciată ca atare și de instanța europeană în cauza Vasyl Petrovych Krapynytskly împotriva Ucrainei.
Prin norma de drept internă nu se aduce atingere dreptului recurentului de proprietate, garantat de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1, deoarece alineatul 2 al articolului conferă dreptul statului de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general. Expunerea de motive la adoptarea Ordonanței relevă situația financiară dificilă a statului si argumentează eșalonarea plăților prin necesitatea protejării interesului general, astfel ca sunt incidente dispozițiile convenției europene.
OUG nr. 8/2014 nu încalcă prevederile Directivei 2000/35/CE, care stabilește cauze derogatorii de la termenul de 90 zile, respectivul termen fiind doar unul de recomandare.
Obligația de plată eșalonată a titlurilor executorii a fost impusă de guvern într-o situație de excepție determinată de multitudinea taxelor de poluare de recuperat în raport cu mijloacele financiare, cauză neimputabilă autorităților care pot aduce astfel justificări valabile.
Apariția OUG nr. 8/2014 are drept consecință imposibilitatea validării popririi.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța va dispune respingerea cererii formulată de creditor, ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen, motivat legal, timbrat, solicitând admiterea apelului „ casarea” hotărârii iar pe fond admiterea acțiunii și dispunerea validării popririi.
În motivarea apelului se reține că hotărârea instanței este criticabilă, aceasta neluând în considerare motivele expuse în motivarea cererii de validarea popririi.
În fine apelantul arată că dacă s-ar menține hotărârea instanței de fond ar însemna că se suprimă dreptul justițiabilului ce decurge dintr-o hotărâre judecătorească .
În drept se invocă art. 466 C.p.civ.
Intimata Administrația F. pentru Mediu prin întâmpinarea depusă la fila 17-20 dosar solicită respingerea apelului având în vedere prevederile art. XV din OUG 8/2014 conform cărora orice executare silită derulată pentru recuperarea creanțelor reprezentând taxă de poluare se suspendă de drept.
Analizând sentința atacată sub aspectul motivelor invocate, precum și în condițiile art. 477 C.p.civ. tribunalul constată ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a fost investită cu o cerere de validare poprire, titlul executoriu fiind o hotărâre judecătorească prin care AFM a fost obligată la plata unor sume de lei reprezentând taxă poluare.
Creditorul prin intermediul executorului judecătoresc cere executarea silită conform titlului executoriu prin modalitatea prev. de art. 780 și urm. C.p.civ. respectiv înființare și validare poprire.
Întrucât la data inițierii formelor de executare silită a intrat în vigoare OUG 8/2014, la 28.02.2014, în mod corect instanța de fond a respins cererea de validare poprire întrucât prin acest act normativ sau instituit măsuri pentru plata eșalonată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești iar orice formă de executare silită declarată după . ordonanței „ se suspendă de drept ”.
În atare situație susținerile apelantului privind încălcarea principiului neretroactivității ori îngrădirea dreptului justițiabilului ce decurge dintr-o hotărâre judecătorească sunt străine cazului de speță având în vedere prev. art. XV din OUG 8/2014.
De altfel apelantul deși invocă în drept dispozițiile art. 466 C.p.civ. solicită casarea hotărârii ori casarea unei hotărâri este prev. de art. 488 C.p.civ. și se aplică în cazul promovării căii extraordinare de atac a RECURSULUI și nicidecum în cazul aplicabilității prev. art. 466 și urm. C.p.civ. când instanța face aplicarea disp. art. 480 C.p.civ.
Pentru considerentele expuse considerând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente cazului de speță, în condițiile art. 480 (1) C.p.civ. apelul astfel cum a fost formulat va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul D. M. V. împotriva sentinței civile nr. 4711/2014 a Judecătoriei Sibiu, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.02.2015.
Președinte, M. D. | Judecător, C. H. pl.CM semn. cf.art.426 al.4 NCpc PREȘEDINTE M. D. | |
Grefier, L. A. |
red. M.D.20.02.2015
Tehnored. L.A.23.02.2015
7 ex./2015
J.F. M. H.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 122/2015. Tribunalul SIBIU | Pretenţii. Decizia nr. 86/2015. Tribunalul SIBIU → |
|---|
