Obligaţie de a face. Decizia nr. 151/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 151/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 637/306/2008
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă Nr.151/2015
Ședința publică de la 25 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C. D.
Judecător D. T. L.
Grefier A. F. A.
Cauza se soluționează în completul de mai sus, față de împrejurarea că d-na judecător H. C. se află în concediu medical, iar la data de 25 februarie 2015 se află pe lista de permanență d-na judecător D. D., care în prezent funcționează în cadrul Secției a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, motiv pentru care s-a procedat la înlocuirea sa cu dna judecător L. D. T., care se află pe lista de permanență la data de 26 februarie 2015.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelant N. E. și pe intimat M. L., intimat M. R. H., având ca obiect obligație de a face împotriva sentinței civile nr. 3418/2014 a Judecătoriei Sibiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru apelant av. B. D., se prezintă intimata M. L. asistată de av. B. M., se prezintă pentru intimatul M. R. av. V. C..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Reprezentantul apelantei depune planșe foto și arată care este .>
Reprezentanta intimatei M. L., depune dovada achitării onorariului avocațial, în cuantum de 600 lei.
Reprezentanta intimatului M. R., depune împuternicire avocațială și dovada achitării onorariului avocațial, în cuantum de 300 lei.
Nefiind alte cereri de formulat și în baza actelor dosarului, instanța încheie faza probatorie, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentantul apelantului solicită admiterea apelului și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată. Schimbarea naturii spațiului de locuit este un atribut exclusiv al proprietarului, pe care acesta poate să și-l exercite în măsura în care nu stânjenește normala exercitarea a dreptului de proprietate exclusivă asupra apartamentului și nu afectează modul de exercitare a terenului de coproprietate asupra părților comune indivize, ceea ce nu este cazul și arată că o asemenea atitudine reprezintă un abuz de drept.
Pentru toate aceste motive, reprezentantul apelantului solicită admiterea apelului, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei M. L., solicită respingerea apelului ca nefondat, păstrarea sentinței de fond și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată și arată că atitudinea coproprietarilor de a nu-și da consimțământul la schimbarea destinației imobilului, nu poate fi considerată ca un abuz de drept.
Dacă s-ar schimba destinația acestui spațiu, s-ar putea aduce atingere drepturilor coproprietarilor, care nu s-au opus desfășurării unor activități, însă reclamanta a declarat că poate să facă orice dorește și la un moment dat a arătat că fiica sa este notar și dorește să-și desfășoare activitatea în acest spațiu, însă nu și-a precizat acțiunea în acest sens.
Pentru toate motivele arătate în întâmpinare, reprezentanta intimatei M. L., av. B. M. solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatului M. R., solicită respingerea apelului, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată, justificat de faptul că refuzul intimaților de a-și da consimțământul în ceea ce privește modificarea destinației spațiului, se datorează altor două procese nefinalizate și anume obligarea lui N. E. de a desființa ușa de acces din fața scărilor de la etaj către proprietatea exclusivă a intimaților, dar și un alt dosar obligarea intimaților de a lăsa liber și de a permite accesul la podul casei, proprietate comună, fie prin instituirea unei servituții de trecere prin holul apartamentului, fie prin sistarea stării de indiviziune asupra podului comun. Ori, în această situație ar fi afectată proprietatea intimaților direct și nemijlocit, întrucât părțile comune indivize ar urma să fie incluse in această nouă destinație.
Față de toate motivele invocate, reprezentanta intimatului M. R., solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Constată că prin sentința civilă nr. 3418/2014 a Judecătoriei Sibiu s-a respins actiunea civila formulata de reclamanta N. E. in contradictoriu cu paratii: M. L. si M. R. H.; a fost obligată reclamanta la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecata catre paratul M. R..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că sunt în egală măsură proprietari pe câte un apartament determinat reclamanta, precum și pârâții, dar toate apartamentele se regăsesc în acelasi imobil Sibiu, ceea ce inseamna ca folosinta sa fie exercitata de fiecare locatar cu diligenta, asa incât sa nu se creeze tulburari de vecinătate.
Refuzul paratilor este suficient probat prin aceea ca intre parti se deruleaza litigiul care ar putea modifica situatia locativă prin aceea că reclamanta a solicitat in dosar nr_ obligarea paratilor de a lasa liber si a permite accesul la podul casei proprietate . unei servituti de trecere prin holul apartamentului lor fie printr-o noua deschidere/ sistare indiviziune pod comun.
Din evaluarea starii de fapt care evidentiaza tensiuni de lunga durata intre parti concretizate in numeroase litigii pentru folosinta imobilului, instanta constata ca paratii nu pot fi obligati sa-si dea acceptul pentru ca astfel ar consimti la o ingerinta in dreptul de proprietate, la un deranj si un disconfort pe care l-ar implica existenta unui birou plasat in apartamentul de la parter.
Refuzul parâtei nu este conditionat de dovedirea prejudiciului, acesta fiind implicit prin schimbarea destinatiei spatiului stiut fiind ca un birou presupune un trafic intens de persoane, intrari si iesiri de persoane pe usa principala cu deschidere in . zgomotului spre apartamentul de la etaj.
Pentru ca reclamanta nu a mentionat destinatia concreta a apartamentului si nu a aratat in ce consta activitatea societatii comerciale careia ii va inchiria spatiul sau a instituitiei care il va folosi, pot aparea si alte dezagremente cu consecinta degradarii dreptului la o locuinta, viata privată si familiala, paratii fiind direct afectati.
In sensul art.8 al CEDO viata privata, asa cum textul este interpretat de instanta de contencios european, cuprinde dreptul persoanei la viata privata intima, personala, inclusiv dreptul la un mediu inconjurator sanatos.
De aceea s-a apreciat că dreptului de proprietate al paratei i se aduce atingere în acest mod, iar prin suplinirea acordului ei se încalcă prevederile art. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care garantează dreptul la proprietate și art. 8 dreptul la respectarea vieții private și a domiciliului.
Pârâtii nu se pot circumscrie abuzului de drept de vreme ce motivul refuzuluilor este legitim, or potrivit legislației noastre abuzul de drept intervine în general atunci când dreptul subiectiv civil nu este exercitat cu bună credință, fără respectarea legii și moralei, a limitelor sale sau împotriva scopului lui economic și social, ceea ce nu s-a dovedit in speta.
Refuzul consimtamantului nu s-a exercitat cu rea credinta si nici cu încalcarea drepturile și libertățile celorlalti locatari.
Pentru motivele ce preced, actiunea nefiind intemeiata, a fost respinsa.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta N. E., care a solicitat schimbarea acesteia, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată. În motivarea apelului se arată că cel puțin două erori au determinat pronunțarea sentinței atacate, respectiv obiectul acțiunii introductive îl formează schimbarea destinației spațiului în spațiu de birouri, o astfel de cerere fiind independentă și străină de orice activitate pe care reclamanta sau oricine altcineva ar urma să o desfășoare acolo, apoi instanța analizează exclusiv „legalitatea” refuzului pârâților, fără a analiza dreptul reclamantei de a dispune de bunul său și limitarea acestui drept. Libertatea de a dispune de destinația pe care o dă proprietății sale imobiliare reprezintă un drept constituțional, indiferent de activitatea care s-ar desfășura în acel spațiu aceasta nu poate perturba normala exercitare a dreptului de proprietate de către pârâți, amplasamentul celor două apartamente, accesul direct de la calea publică al reclamantei, lipsa unor spații comune ce ar putea fi afectate, zona în care este amplasat imobilul, toate acestea fac ca refuzul pârâților de a-și da acordul la schimbarea destinației să reprezinte un abuz de drept din partea pârâților.
Apelul este întemeiat pentru considerentele ce urmează.
Din actele dosarului rezultă că reclamanta și pârâții sunt proprietari ai câte unui apartament situat în același imobil. Apartamentul reclamantei se află la parter și are intrare separată, direct din stradă. Nu există spații cu destinație comună pentru cele două apartamente, accesul în apartamentul de la parter nu aduce nici o atingere dreptului de proprietate asupra apartamentului de la etaj.
Reclamanta are dreptul de a folosi proprietatea sa în mod deplin, fără, însă, a aduce vreo atingere dreptului pârâților. Aceștia nu au dovedit existența vreunei împrejurări care, urmare a schimbării destinației apartamentului de la parter în „spațiu de birou” ar aduce vreo atingere drepturilor lor de proprietate, iar împrejurarea că există părți comune indivize ale celor două apartamente, nu justifică refuzul pârâților, câtă vreme au în comun doar branșamentele, podul, etc., nicidecum . este separată pentru fiecare din cele două locuințe.
Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe.
Abuzul de drept constă în exercitarea drepturilor subiective într-un mod contrar scopului lor social economic, legii sau regulilor de conviețuire socială, cu rea credință.
Pârâții nu a făcut nici o dovadă că prin schimbarea destinației apartamentului reclamantei li s-ar încălca vreun drept. În aceste condiții, prin opoziția la cererea reclamantei de schimbare a destinației apartamentului, își manifestă abuziv acest drept, contrar regulilor de conviețuire socială. Opoziția lor este nejustificată, în condițiile în care nu există premisele unei încălcări a drepturilor lor legitime derivate din calitatea lor de proprietari. Greșit a reținut instanța de fond incidența art. 8 din CEDO, pentru că pârâții nu au dovedit că le este afectat dreptul la viață privată, intimă, personală, ori la un mediu înconjurător sănătos.
În consecință, potrivit art. 296 c.pr.civ. instanța va admite apelul și va schimba sentința atacată, în sensul că va admite acțiunea formulată de reclamantă, urmând a obliga pârâții să-și da consimțământul pentru schimbarea destinației spațiului de locuit proprietatea reclamantei în spațiu de birouri, iar în caz de refuz, hotărârea va ține loc de consimțământ. Va fi înlăturată obligația reclamantei de a plăti cheltuieli de judecată la instanța de fond, urmând ca în baza art. 274 c.pr.civ. pârâții să fie obligați să plătească reclamantei astfel de cheltuieli, așa cum au fost dovedite.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta N. E. împotriva sentinței civile nr. 3418/06.06.2014 pronunțată de Judecătoria Sibiu, pe care o schimbă în tot, în sensul că:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta N. E. în contradictoriu cu pârâții M. L. și M. R. H. și în consecință:
Obligă pârâții să-și dea consimțământul la schimbarea destinației spațiului de locuit proprietatea reclamantei, situat în Sibiu, .. 7, parter, înscris în CF_ Sibiu, nr. top 3857/I, din „locuință” în spațiul „birouri”, iar în caz de refuz prezenta hotărâre ține loc de consimțământ.
Înlătură obligația reclamantei de plată a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către pârâtul M. R..
Obligă pe reclamanții M. L. și M. R. H., în părți egale, la plata către apelantă a sumei de 3012,30 lei cheltuieli de judecată în fond și în apel.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.02.2015.
Președinte, Judecător,
V. C. D. D. T. L.
Grefier,
A. F. A.
Red. D.L.T/24.03.2015
Jud. fond M. T.
Tehnored. A.F/24.03.2015
7 ex
| ← Pretenţii. Decizia nr. 86/2015. Tribunalul SIBIU | Succesiune. Decizia nr. 78/2015. Tribunalul SIBIU → |
|---|
