Cerere de ajutor public judiciar. Sentința nr. 1195/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1195/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 833/206/2012
Dosar nr._ -uzucapiune-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.2209
Ședința publică din data de 15 octombrie 2013
Președinte: C. L.
Judecător: S. A.
Judecător: V. E.-L.
Grefier: R. M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul F. B. Ortodox Român al Bucovinei, împotriva sentinței civile nr. 1195 din data de 23 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (dosar nr._ ), intimați fiind reclamanții Z. D., Z. V. și pârâții P. L. și P. R..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns avocat T. V. pentru pârâta-recurentă, reclamanta-intimată Z. D. asistată de avocat M. F. și pârâtul-intimat P. L., lipsă fiind ceilalți intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul reclamantei solicită acordarea unui nou termen motivat de faptul că se află în tratative cu recurenta în sensul renunțării la judecarea recursului.
Apărătorul recurentei arată că nu se opune la termenul solicitat.
Reclamanta-intimată Z. D. arată că se opune la amânarea cauzei și solicită judecarea recursului la termenul de astăzi.
Instanța respinge cererea de amânare a cauzei având în vedere faptul că reclamanta nu dorește acest lucru.
Fiind întrebați și având pe rând cuvântul, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză, excepții de invocat și probe de solicitat.
Având în vedere că în cauză nu mai sunt invocate alte excepții, formulate alte cereri și probe de administrat, instanța declară cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul recursului.
Apărătorul recurentei a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, cu cheltuieli de judecată reprezentând doar taxa de timbru. Arată că instanța de fond a soluționat procesul în lipsa părții care nu a fost legal citată, iar pe fondul cauzei nefiind îndeplinite condițiile uzucapiunii tabulare. A mai depus la dosar decizia civilă nr.1783 din 16.09.2008 a Tribunalului Suceava.
Apărătorul reclamantei intimate a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. Arată că reclamanta a fost legal citată, așa cum rezultă din dovezile de comunicare a hotărârii de la filele 61, 70 dosar, iar în ce privește fondul cauzei arată că terenul în litigiu este în realitate a lui T. S., care a decedat în anul 1955. În subsidiar a solicitat casarea cu trimitere în vederea efectuării unei expertize, pentru a se stabili dacă terenul aparține Fondului B. sau a lui T. S..
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc la data de 8 mai 2012 sub nr._, reclamanții Z. D. și Z. V. i-au chemat în judecată pe pârâții P. L., P. R. și F. Bisercicesc Ortodox Român al Bucovinei, solicitând să se constate: că pârâtul P. L. a dobândit prin uzucapiune în reglementarea Codului civil Bucovinean și joncțiunea posesiei cu a autorilor antecesori, dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 8.134 m.p. teren pășune, identic cu ./131 provenită din . din CF Nr.673 Valea Boului ( actual 30.236 Vatra Moldoviței); că reclamanții Z. D. și Z. V. au dobândit prin cumpărare de la pârâții P. L. și P. R., dreptul de proprietate cu privire la terenul de 8.134 m.p. pășune, sus arătat și să se dispună intabularea dreptului de proprietate astfel dobândit în cartea funciară.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că terenul este intabulat pentru FBOR al Bucovinei din anul 1873, dar, terenul a fost folosit de S. T., născut în 1897 și decedat în 1953 și de fiica acestuia P. E., apoi de fiul lui E. și nepot a lui T. S., pe nume P. T., care a fost tatăl pârâtului P. L., context în care transmițându-se din generație în generație o posesie utilă începută cu mult înainte de 1937, sub imperiul Codului civil Bucovinean, se solicită să se constate joncțiunea posesiei persoanelor sus arătate și dobândirea în această manieră de către pârâtul P. L., a dreptului de proprietate cu privire la terenul din litigiu în suprafață de 8134 mp.
Totodată, s-a precizat de către reclamanți că au încheiat cu pârâtul P. L. și soția acestuia R., o convenție sub semnătură privată la 2 februarie 1991, conform căreia au cumpărat terenul din litigiu, fiindu-le predată posesia și plătind prețul, solicitând astfel validarea acestei convenții și întabularea dreptului lor de proprietate în cartea funciară.
Pârâții P. L. și R., legal citați, au trimis la dosar o întâmpinare prin care au confirmat susținerile din acțiunea reclamanților declarându-se de acord cu admiterea acesteia fără obiecțiuni.
FBOR al Bucovinei, legal citat, nu și-a exprimat punctul de vedere în cauză și nici nu a formulat obiecțiuni la acțiune.
S-au depus la dosar plan de situație, extras CF pentru CF 30.236 Vatra Moldoviței, fostă 673 Valea Boului, parc. 1034/1 întabulată la nivelul anului 1873 la înființarea cărților funciare pe FBOR al Bucovinei, arbore genealogic după autorul pârâților T. S., convenția sub semnătură privată datată 2 februarie 1991 a cărei validare se solicită în prezenta cauză.
La propunerea reclamanților au fost audiați martorii B. S. și Oblezniuc A., care au arătat că terenul este situat în . numit „Bovarca” și se învecinează cu C. G. și S. A., că provine de la P. T., tatăl lui P. L., care la rândul lui l-a moștenit de la tatăl său S. T. și că este stăpânit de mai multe zeci de ani de familia pârâtului P. L., sub nume de proprietar, posesia fiind transmisă prin moșteniri succesive din generație în generație, fiind începută cu mult înainte de anii 1937 – 1938 și transmisă în aceleași caracteristici până în prezent, fără să fi existat vreodată litigii sau neînțelegeri în legătură cu posesia sau proprietatea acestui imobil.
Prin sentința civilă nr.1195 din 23 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc s-a admis acțiunea, s-a constatat că pârâtul P. L. a dobândit prin uzucapiune în reglementarea Codului Civil Bucovinean și joncțiunea posesiei cu a autorilor antecesori, dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 8.134 m.p. teren pășune, identic cu ./131 provenită din . din CF Nr.673 Valea Boului ( actual 30.236 Vatra Moldoviței ), s-a constatat că reclamanții Z. D. și Z. V. au dobândit prin cumpărare de la pârâții P. L. și P. R., dreptul de proprietate cu privire la terenul de 8.134 m.p. pășune, sus arătat, și s-a dispus intabularea dreptului de proprietate astfel dobândit în cartea funciară conform planului de situație de la filele 6-9 dosar întocmit de C. C. și datat 27 martie 2012.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, în speță, s-a făcut dovada susținerilor din acțiune cu privire la posesia terenului din litigiu începută în jurul anului 1900 și continuată sub nume de proprietar, transmis din generație în generație și necontestat până în prezent, posesia care a început sub imperiul Codului civil Bucovinean și care s-a dovedit a avea caracteristicile unei posesii utile, astfel încât, în raport de prevederile art. 1452, 1472, 1492 cod civil Bucovinean, a constatat că pârâtul P. L. a dobândit prin joncțiunea posesiei și uzucapiunea în reglementarea Codului civil Bucovinean, dreptul de proprietate pentru terenul mai sus menționat, în suprafață de 8.134 m.p. teren pășune, identic cu ./131 provenită din . din CF Nr.673 Valea Boului ( actual 30.236 Vatra Moldoviței ).
S-a depus la dosar convenția sub semnătură privată potrivit căreia în 1991, reclamanții au cumpărat de la pârâtul P. L. și soția acestuia R., terenul în litigiu, fiind plătit prețul și predată posesia și reclamanții folosind de atunci terenul sub nume de proprietari, astfel încât instanța a validat această convenție și potrivit art. 1294, 1295 Cod civil, a constatat că reclamanții Z. D. și Z. V. au dobândit prin cumpărare de la pârâții P. L. și P. R., dreptul de proprietate cu privire la terenul de 8.134 m.p. pășune, sus arătat.
În vederea reglementării situației tabulare a acestui imobil, conform art. 24 din Legea nr. 115/38, a dispus intabularea dreptului de proprietate astfel dobândit în cartea funciară conform planului de situație de la filele 6-9 dosar întocmit de C. C. și datat 27 martie 2012.
Prin sentința civilă nr.10 din 8 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc s-a admis cererea având ca obiect „uzucapiune – completare dispozitiv”, și s-a dispus completarea dispozitivului sentinței civile nr.1195 din 23 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, în dosarul NR._ în sensul că se va introduce după aliniatul 3 un aliniat nou cu următorul conținut: „ prezenta hotărâre urmează a ține loc de act autentic de vânzare cumpărare între reclamanții Z. D. și Z. V.– cumpărători și pârâții P. L. și P. R. – vânzători”.
Împotriva sentinței civile nr.1195 din 23 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a declarat recurs pârâta F. B. Ortodox Român al Bucovinei, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs depuse la fil.3-6 dosar a arătat următoarele:
Potrivit art. 312 alin. 5 și 61 C. proc. civ. în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul în lipsa părții care nu a fost legal citată atât la administrarea probelor cât și la dezbaterea fondului, instanța de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea.
În cauză trebuie reținut că potrivit art. 112 C. proc. civ. cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă "pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal ... ".
Prin urmare este obligația reclamantului de a indica adresa reală a pârâtului.
Potrivit art. 107 C. proc. civ. "președintele va amâna judecarea pricinii ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege sub pedeapsa nulității".
În cauză, așa cum rezultă din registrul persoanelor juridice și din certificatul de înregistrare fiscală din 22 septembrie 2004, sediul fundației Fondului B. Ortodox Român al Bucovinei este în mun. Suceava, . nr. 2, jud. Suceava.
Cum reclamanții au indicat o altă adresă decât cea la care își are sediul pârâtul, judecata în fața primei instanțe s-a făcut "în lipsa părții care nu a fost legal citată" astfel încât, în temeiul dispozițiilor procesuale susmenționate, se impune casarea cu trimitere.
Uzucapiunea prev. de art. 1452 și următoarele din Codul civil austriac nu este aplicabilă cauzei nefiind întrunite condițiile prevăzute de acest act normativ (art. 1460-1472).
Astfel, potrivit art. 1464 Cod civil austriac posesiunea trebuie să fie adevărată în sensul că "dacă cineva prinde vreun bun în stăpânirea sa cu forță, sau cu fraudă, sau se introduce clandestin în posesie, sau posedă vreun bun numai în mod precariu - acela nu-l poate prescrie nici el, nici erezii săi".
Art. 1460 Cod civil austriac impune condiția legitimității posesiei prin aceasta înțelegându-se, conform art. 1461 Cod civil, "orișice posesiune întemeiată pe un titlu ce ar fi fost îndestulător pentru dobândirea proprietății dacă acesta ar fi aparținut înstrăinătorului".
În acest sens art. 321 din același cod stabilește că în regimul cărților funciare posesia legală a dreptului real asupra imobilelor "se dobândește numai prin înscrierea regulată în aceste registre publice".
Or nici reclamanții nici autorii lor nu au avut și nu au o înscriere fără cauză legitimă În cartea funciară, ca proprietar al imobilului în litigiu, astfel încât nu pot uzucapa.
Uzucapiunea tabulară, reglementată prin Codul civil austriac și prin Regulamentul cărților funciare care a fost aplicabil în Bucovina până la . Decretului-Lege nr. 115/1938 este identică, sub aspectul condițiilor posesiei uzucapiunii tabulare reglementată, celei reglementată prin art. 27 din Decretul-Lege nr. 115/1938 care prevede că "în cazul în care s-au înscris fără cauză legitimă, drepturi reale care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor rămâne valabil dobândite dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credință potrivit legii, timp de ... ".
Condițiile uzucapiunii tabulare sunt aceleași și în reglementarea dată prin Noul Cod Civil, art. 931 prevăzând că "drepturile celui care a fost înscris, fără cauză legitimă, în cartea funciară, ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt· drept real, nu mai pot .fi contestate când cel înscris cu bună-credință a posedat imobilul timp de ... ".
Prin urmare, în cazul uzucapiunii tabulare, condiția esențială pe care trebuie să o îndeplinească rec1amantul este aceea ca dreptul său să fie înscris în cartea funciară, fără cauză legitimă, deci în baza unui just titlu, deci a unui act încheiat cu un nondominus cu un neproprietar.
Instanța motivează lapidar că posesia terenului din litigiu ar fi fost "începută în jurul anului 1900 ... ".
Această constatare a instanței nu este fondată pe probe credibile, vârsta martorilor anterior anului 1938 când a intrat în vigoare Decretul-Lege nr. 115/1938, fiind relevantă.
Terenul în litigiu a fost în posesia proprietarului tabular F. B. Ortodox Român al Bucovinei până în anul 1949 când în baza Decretului nr. 247 au fost preluate abuziv de Statul român toate proprietățile Fondului B..
Acest teren este evidențiat în amenajamentul silvic al pădurilor Ocolului Silvic Moldovița 1943-1952 sub denumirea "Poiana D.", ceea ce înseamnă că posesia era exercitată și la acel moment de adevăratul proprietar - F. B..
Terenul este înscris în CF nr. 673 a ., identificându-se cu p.f. nr. 1034/1 proprietar tabular F. B. din care rec1amanții au divizat p.f. 1034/1031.
Potrivit art. 13 din Decretul nr. 167/1958 cursul prescripției achizitive este suspendat cât timp cel împotriva căruia curge prescripția este împiedicat de un caz de forță majoră să facă acte de întrerupere.
F. B. fiind desființat prin Decretul nr. 273/1949 (act normativ nepublicat), iar imobilele proprietatea acestuia fiind preluate abuziv de Statul Român, a fost în imposibilitate de a efectua orice act de întrerupere a prescripției pe toată durata cuprinsă între momentul desființării persoanei juridice (iunie 1949) și momentul re luării activității în temeiul sentinței civile nr. 109/2000 a Tribunalului Suceava.
Caracterul extraordinar și insurmontabil al evenimentelor generate de condițiile social - politice care au dus la desființarea Fondului B. se înscriu în sfera forței majore.
În consecință este aplicabilă regula "contra non valeritem agere non cumt praescriptio" - prescripția nu curge în contra celui care nu poate să acționeze (M. N. - Prescripția extinctivă, ed. Rosetti, pag. 529-530).
Posesia exercitată de rec1amanți este viciată de precaritate conform art. 1853 alin. 2 Cod civil fiind exercitată prin simpla îngăduință a Statului și instituțiilor sale care au preluat abuziv proprietățile Fondului B..
În acest caz nu se poate pune problema unei posesii sub nume de proprietar, precaritatea posesiei rezultând din impunerea unor obligații legale fostului proprietar care nu a avut posibilitatea să-și folosească propriul teren și ar fi imoral să fie sancționat cu pierderea dreptului în condițiile în care din motive obiective nu a putut exercita prerogativele corespunzătoare dreptului său (în acest sens CA București, secția a - III - a civilă, dec. civilă nr. 260/08.04.2003; D. D. - Uzucapiunea - Studiu de doctrină și jurisprudență, ed. Hamangiu, 2006 pag. 84).
Uzucapiunea sancționează neglijența proprietarului, ori F. B. nu a fost neglijent cu proprietățile sale, ci a fost în imposibilitate după deposedare de a mai exercita atributele corespunzătoare dreptului de proprietate suprimat de statul comunist.
De altfel, a admite uzucapiunea terenurilor preluate abuziv de Statul român înseamnă a lipsi de efecte orice lege de retrocedare a proprietăților preluate începând cu anul 1945.
În dovedire au depus la dosar: extras carte funciară; extras din amenajamentul pădurilor Ocolului Silvic Moldovița 1943-1952; certificatul de înregistrare fiscală.
Prin întâmpinarea depusă la dosar (fil.28-29), reclamanții intimați Z. D. și Z. V. au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
În motivare au arătat că recurenta a fost legal citată la fiecare termen de judecată, procedura de citare fiind de fiecare dată îndeplinită cu aceasta, astfel:
- pentru termenul din 15.05.2012, procedura de citare a fost îndeplinită prin afișare (pag.30 dosar) ;
- dovada de comunicare a S.C. nr.1195 din 23.10.2012, hotărâre comunicată la aceeași adresă cunoscută de noi, ..14, Suceava s-a făcut prin registratura recurentei, a fost semnată de către funcționarul acesteia F. G., aplicându-se ștampila persoanei juridice (pag.61 dosar) ;
- pe dovada de·comunicare a completării hotărârii s-a aplicat la fel ștampila persoanei juridice (pag.70 dosar) .
Uzucapiunea prevăzută de art.1452 și urm. din C. civ. B.. este aplicabilă cauzei, deoarece terenul din litigiu, care nu știu dacă a fost corect identificat prin planul de situație, n-a fost niciodată în proprietatea și posesia recurentei, ci a fost proprietatea particulară a defunctului T. S., decedat în 1953, apoi de fiica acestuia P. E. și de fiul acesteia P. T., care a fost tatăl pârâtului P. L.. Astfel prin joncțiunea posesiei acestuia cu cea a autorilor săi, sunt îndeplinite condițiile cerute pentru uzucapiune
De la pârâții P. L. și P. R., intimata Z. D. căsătorită cu intimatul Z. V., a cumpărat terenul la data de 02.02.1991 în baza actului sub semnătură privată intitulat "Convenție", teren pe care-l folosește de atunci, sunt înscriși în registrul agricol și plătesc impozit de 22 de ani iar pentru a cumpăra această suprafață de teren, intimata Z. D., și-a vândut terenul din ., primit zestre de la părinții săi.
În mod corect instanța de fond a constatat că posesia terenului a început în jurul anului 1900 și continuată sub numele de proprietar, transmisă din generație în generație și necontestată până în prezent, posesie care a început sub imperiul Codului civil Bucovinean și care s-a dovedit a avea caracteristicile unei posesii utile, fără să fi existat vreodată litigii sau neînțelegeri în legătură cu posesia sau proprietatea acestui imobil.
Precizează că terenul din litigiu, respectiv parc. nou formată nr.1 034/131 din c. f. nr._ Vatra Moldoviței, provenită din conversia pe hârtie a c. f. nr.673 Valea Boului, nu are categoria de folosință pădure ci pășune, iar recurenta, deși a fost legal citată, n-a formulat apărări și nici nu s-a opus.
Pentru cele arătate mai sus, solicită în principal respingerea recursului, iar în subsidiar casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare instanței de fond, pentru identificarea terenului printr-o expertiză topometrică.
Examinând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și a lucrărilor dosarului și a considerentelor hotărârii atacate, tribunalul reține următoarele:
După cum rezultă din dispozițiile art. 85 Cod pr. civilă, judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel iar după cum rezultă din dispozițiile art. 87 pct. 2 Cod pr. civilă, persoanele juridice de drept privat, prin reprezentanții lor, la sediul principal sau la cel al sucursalei ori, după caz, al reprezentanței.
După cum rezultă din sentința civilă nr. 109 din data de 11 aprilie 2000 a Tribunalului Suceava( dosar nr. 3127/2000) și din certificatul de înregistrare fiscală nr._ din data de 22 septembrie 2004(f.18 și 19-ds. recurs), sediul pârâtului-recurent este în municipiul Suceava, . nr. 2, jud. Suceava și nu în municipiul Suceava, ..14, jud. Suceava, unde este sediul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, după cum au indicat reclamanții în cererea de chemare în judecată și unde a fost citat pârâtul-recurent la fond.
În plus, după cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare de la f.30-ds. fond, pârâtul-recurent a fost citat la această adresă prin afișare iar la primul termen de judecată din data de 12 iunie 2012, prima instanță a reținut în mod greșit că pârâtul-recurent are termen în cunoștință cu argumentul că reprezentantul desemnat a semnat personal dovada de îndeplinire a procedurii de citare(f.34). Or, atâta timp cât procedura de citare cu pârâtul-recurent la adresa indicată de reclamanți fusese îndeplinită prin afișare, nu erau incidente dispozițiile art. 153 al. 1 Cod pr. civilă, astfel încât în mod greșit prima instanță a constatat că pârâtul-recurent avea termen în cunoștință și nu a mai dispus citarea acestuia pentru termenele ulterioare, împrejurare care atrage incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct.5 Cod pr. civilă, precum și a celui de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
Cum judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului,aceasta nu a știut de existența procesului, nu și-a putut face apărările, nu a putut depune întâmpinare și nu a putut propune probe pentru a combate, în fapt și în drept, pretențiile reclamanților, fiind încălcat principiul contradictorialității și al dreptului la apărare.
Prin judecarea cererii de chemare în judecată în atare manieră s-a produs pârâtului-recurent o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actelor de procedură îndeplinite cu neobservarea formelor legale, inclusiv al hotărârii recurate, așa cum prevăd dispozițiile art. 105 al. 2 și 106 al. 1 Cod pr. civilă, astfel încât motivul de nelegalitate invocat de pârâtul-recurent cu privire la acest aspect, este întemeiat iar recursul va fi admis, examinarea celorlalte motive de recurs devenind inutilă.
Prin urmare, în temeiul art. 312 al. 1, 2, 3, 5 și 61 Cod pr. civilă, tribunalul va admite recursul, va casa în întregime hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul F. B. Ortodox Român al Bucovinei, cu sediul în municipiul Suceava, ., nr.2, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 1195 din data de 23 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (dosar nr._ ), intimați fiind reclamanții Z. D., Z. V., domiciliați în comuna Moldovița, ., și pârâții P. L. și P. R., domiciliați în comuna Moldovița, ..
Casează în totalitate sentința civilă nr. 1195 din 23 octombrie 2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc (dosar nr._ ) și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din data de 15 octombrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
C. L. S. A. V. E. L. R. M.
Red.V.E.L.
Jud.M. M.
Tehnored.R.M./2 ex.19.11.2013
| ← Expropriere. Sentința nr. 1267/2013. Tribunalul SUCEAVA | Uzucapiune. Sentința nr. 612/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
