Expropriere. Sentința nr. 1259/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1259/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 28-06-2013 în dosarul nr. 2725/86/2013
Dosar nr._ - expropriere -
RO M ÂN I A
TRIBUNALUL SUCEAVA
S E C Ț I A C I V I L Ă
SENTINȚA NR. 1259
Ședința publică din 28 IUNIE 2013
Președinte: M. C.
Grefier: P. I.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror G. S.
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect expropriere formulată de reclamanta Chișcari S. domiciliată în com. Șcheia, .. 34, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâții S. R. – reprezentat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția regională de Drumuri și Poduri Iași cu sediul în mun. Iași, .. 19, jud. Iași, . cu sediul în . și . – Comisia de Verificare a Drepturilor de Proprietate și Acordare a Despăgubirilor cu sediul în ..
Dezbaterile asupra cauzei de față au avut loc în ședința publică din data de 25 iunie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când din lipsă de timp pentru deliberare, precum și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, pronunțarea a fost amânată pentru data 28 iunie 2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 14 februarie 2013 și înregistrată sub nr._, reclamanta Chișcari S. domiciliată în com. Șcheia, .. 34, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâții S. R. – reprezentat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția regională de Drumuri și Poduri Iași cu sediul în mun. Iași, .. 19, jud. Iași, . cu sediul în . și . – Comisia de Verificare a Drepturilor de Proprietate și Acordare a Despăgubirilor cu sediul în . a formulat contestație împotriva Hotărârii 282/17.10.2012 dată în dosar nr. 229/2012 de către Comisia de Verificare a Dreptului de proprietate și Acordare a Despăgubirilor . solicitat să se verifice temeinicia ei cu privire la cuantumul despăgubirilor cu care nu este de acord, acestea fiind calculate la un preț mult inferior față de prețul de piață, a valorii de înlocuire și a prețului solicitat, exproprierea suprafeței de teren rămase în limita a 21,84 ari (și care nu fac obiectul exproprierii ) care nu mai pot fi folosite conform destinației și obligarea expropriatorului la plata despăgubirilor pentru aceste suprafețe de teren în raport cu prețurile practicate pe piața liberă, iar în subsidiar solicită obligarea expropriatorului la plata unei despăgubiri reprezentând prejudiciu rezultat din diminuarea valorii și a folosinței terenului rămas neexpropriat în limita a 21,84 ari, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că, prin Hotărârea nr. 282/17.10.2012 emisă în dosar nr. 229/2012, HG nr. 614/2011 anexă, poziția nr. 206 de către Comisia de Verificare a Drepturilor și Acordare a Despăgubirilor a Comunei Șcheia s-a dispus exproprierea suprafeței de 416 m.p. identică cu parcela_ rezultată din dezmembrarea parcelei_ din CF_ situată în ., jud. Suceava.
Imobilul a fost expropriat conform H.G. nr. 614/16.06.2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 743/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Varianta de ocolire-Suceava”, fiind menționată la poziția 206 în Anexă la această hotărâre de expropriere și tabelul imobilelor supuse exproprierii, care a fost afișat la sediul Consiliului Local Șcheia.
În timp util a formulat cerere de plată a despăgubirilor înregistrată la Primăria Șcheia, prin care și-a exprimat dezacordul față de suma stabilită drept despăgubire 513 lei, solicitând cu acel prilej drept despăgubire suma de 4000 euro/ar de teren expropriat.
În susținerea cererii a depus acte doveditoare privitoare la dreptul de proprietate pentru suprafața de 21 ari teren, (titlul de proprietate nr. 2756/01.06.2002 și 5 ari din titlul de proprietate nr. 3116/01.06.2006) compromis în totalitate de aliniamentul trasat ca urmare a exproprierii.
Precizează faptul că după terminarea variantei ocolitoare nu va mai avea acces deloc la terenul de 21 ari +5 ari teren, total 26 ari.
Suma reprezentând „titlu de despăgubire” în cuantum de 513 lei este foarte mică.
Potrivit art. 18 din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 255/2010, „în situația în care persoana îndreptățită nu este de acord cu cuantumul despăgubirii, comisia face referire despre această situație în procesul verbal, arătând că persoana îndreptățită este în drept să se adreseze instanței de judecată în condițiile prevederilor art.21-27 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică …,,.
Art.16 din Legea nr.33/1994 prevede că despăgubirea ce se acordă expropriatului se compune din valoarea reală a imobilului Și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. La calcularea despăgubirii, experții, precum și instanța de judecată trebuie să țină cont de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și din daunele produse proprietarului sau altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Art.44 alin.3 din Constituția României și art. l din Protocolul I adițional la Convenția Europeană a drepturilor omului prevăd că exproprierea pentru cauză de utilitate publică se poate face numai după o justă și prealabilă despăgubire, deoarece în caz contrar, ar exista o încălcare a dreptului de proprietate al expropriatului.
Î.C.CJ. prin Decizia nr. 9760/2.12.2009 a stabilit că „ sintagma prețul cu care se vând, în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, prevăzută de art.26 alin. 1 Si alin.2 din Legea nr.33/1994 definește prețul de piață, anume prețul cel mai probabil, la o anumită dată, la care ar trebui să se vândă dreptul de proprietate asupra unui bun, după ce acesta a fost expus, într-o măsură rezonabilă, pe o piață concurențială, atunci când sunt întrunite toate condițiile unei vânzări oneste și în care cumpărătorul și vânzătorul acționează prudent, în cunoștință de cauză, în interesul propriu, presupunând că nici unul dintre aceștia nu este supus unor constrângeri exagerate,,.
Arată că, contestația formulată vizează și solicitarea de expropriere suplimentară a suprafeței de circa 21,84 ari rămase și care nu mai poate fi folosită.
Expropriatorul nu a realizat și nu i-a prezentat un raport de evaluare sau o schiță topo-cadastrală din care să vadă exact situația terenului rămas neexpropriat, dar la o simplă vedere, acesta a considerat că doar suprafața acoperită de asfalt constituie suprafața expropriată, nu și suprafața care deservește șoseaua și anume: refugiul, scurgerea și canalele existente și care îi ocupă aproape toată suprafața, pe care nu o mai poate folosi, motiv pentru care solicită exproprierea acestei suprafețe de teren și a suprafeței rămase care nu mai poate fi folosită conform destinației economice și plata despăgubirilor pentru aceste suprafețe de teren.
Conform art. 24 alin. 4 din Legea nr. 33/1994 „în cazul în care expropriatorul cere exproprierea numai a unei părți de teren, iar proprietarul cere instanței exproprierea totală, instanța va aprecia, în raport cu situația reală, dacă exproprierea în parte este posibilă, în caz contrar va dispune exproprierea totală,,.
Conform rapoartelor de expertiză care s-au întocmit pentru terenurile vecine, prețul de piață este situat între minim 15 și maxim 45 de euro.
În concluzia celor susținute solicită admiterea contestației cu cheltuieli de judecată.
În drept a invocat prevederile Legii nr. 255/2010, ale Legii nr. 33/1994, Constituția României, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 2 alin. 1 lit. f Cod procedură civilă.
Pârâtul S. R. – reprezentat prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția regională de Drumuri și Poduri Iași a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării a arătat că, prin hotărârea nr. 282 din 17 octombrie 2012 s-a dispus plata despăgubirilor cuvenite reclamantei pentru suprafața de teren expropriată conform HG 743/2010, astfel cum a fost modificată și completată prin HG 614/2011, în anexa acestei din urmă hotărâri reclamanta figurând înscrisă la poziția nr. 206 cu suprafața de 416 mp teren, identic cu parcela nr._ din CF_, pentru care s-a acordat cu titlul de despăgubire suma de 513 lei.
Consideră pârâtul că, este neîntemeiată pretenția reclamantei privind exproprierea unei suprafețe mai mari decât cea înscrisă în hotărârea contestată, pretenție motivată prin prisma faptului că suprafețele care deservesc șoseaua de centură și care sunt ocupate de refugii, scurgeri, canale, ar fi mai mari decât cele stabilite în cadrul procedurii administrative .
Astfel, potrivit art. 22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, expropriatul poate contesta hotărârea de expropriere numai sub aspectul cuantumului despăgubirii acordate, iar conform art. 22 alin. 3 acțiunea se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.
Având în vedere faptul că Legea nr. 255/2010 constituie o lege specială în materia exproprierii și reglementează o procedură derogatorie de la procedura de drept comun prevăzută de Legea nr. 33/1994, dispozițiile acestui din urmă act normativ sunt aplicabile în prezenta cauză numai în măsura în care legea specială nu cuprinde prevederi derogatorii. Cum însă dispozițiile art. 22 alin. 1 și 3 din Legea nr. 255/2010 limitează obiectul contestației împotriva hotărârii expropriatorului, precum și competența instanței de judecată doar la verificarea cuantumului despăgubirii, precizând expres că dispozițiile art.21-27 din Legea nr. 33/1994 sunt aplicabile numai în ceea ce privește stabilirea despăgubirii rezultă că, în conformitate cu principiul priorității legii speciale, reglementarea din art. 24 alin. 4 al Legii nr. 33/1994 privind posibilitatea instanței de a aprecia asupra caracterului total sau parțial al exproprierii nu își găsește aplicarea.
Precizează în acest context că, spre deosebire de procedura comună reglementată de Legea nr. 33/1994, în care instanța este chemată să se pronunțe atât asupra exproprierii, cât și asupra despăgubirii, în procedura specială prevăzută de Legea nr. 255/2010 decizia privind stabilirea întinderii imobilului expropriat este de competența exclusivă a expropriatorului, instanța de judecată având posibilitatea de a verifica legalitatea și temeinicia hotărârii de expropriere numai sub aspectul despăgubirii, așa cum rezultă din cuprinsul art. 22 alin. 1 și 3 din acest act normativ.
Separat de aceasta, nici pe fond nu este întemeiată pretenția reclamantei privind exproprierea unei suprafețe mai mari decât cea stabilită de expropriator dat fiind faptul că numai suprafața individualizată în hotărârea contestată se află pe coridorul de expropriere, iar suprafețele rămase neexpropriate pot fi utilizate în continuare ca terenuri arabile conform categoriei de folosință existente la data exproprierii, aceste suprafețe nefiind afectate de lucrările de investiții executate de expropriator.
În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor acordate, acesta a fost stabilit în conformitate cu criteriile prevăzute de Legea nr. 255/2010 și de Normele Metodologice de aplicare a acestei legi.
Astfel, potrivit art. 5 alin. 1, art. 11 alin. 7 și 8 din lege sumele individuale aferente despăgubirilor sunt estimate de expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit sub coordonarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici, având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici potrivit art. 77 ind. 1 alin. 5 din codul fiscal.
Totodată, potrivit art. 8 alin. 1 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 expertul evaluator specializat în evaluarea proprietăților imobiliare, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România - ANEVAR, care va întocmi raportul de evaluare prevăzut la art. 11 alin. (7) din lege, este obligat să se raporteze la expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 77 ind. 1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu dispozițiile legale sus menționate, prin raportul de evaluare întocmit de evaluator C. C., valoarea terenului expropriat a fost stabilită la suma de 0,3 euro/mp, corespunzător valorii determinate prin expertiza întocmită în anul 2011 de Camera Notarilor Publici Suceava pentru terenurile arabile extravilane situate pe raza .> Mai arată că, nu este întemeiată pretenția reclamantei privind plata unei despăgubiri în sumă de 40 euro/mp dat fiind faptul că, potrivit raportului de evaluare întocmit în procedura administrativă, terenul în cauză este situat în extravilanul . numit “Podul Bulii”, are destinația de teren arabil, nu beneficiază decât de alimentarea cu energie electrică, celelalte utilități (rețelele de apă, termoficare, gaze, canalizare, telefonie, televiziune) fiind inexistente, iar distanța față de mijloacele de transport în comun și de unitățile comerciale din zonă este de peste 500 m. Față de elementele de individualizare sus menționate și față de faptul că la data exproprierii piața imobiliară din zonă suferise un declin accentuat, ofertele de cumpărare fiind reduse iar prețurile de vânzare fiind mult mai mici decât cele practicate în anii 2008-2009, apreciază că despăgubirea solicitată de reclamanți este nejustificată.
De asemenea consideră că, nu este întemeiată nici pretenția reclamantei privind plata unei despăgubiri ca urmare a diminuării valorii terenului rămas în patrimoniul său după expropriere deoarece parcelele de 1653 mp și respectiv 301 mp, care nu au format obiectul exproprierii, au acces la drumurile de exploatare și la viitoarea șosea de centură, nefiind afectate sub aspectul posibilităților de utilizare, iar valoarea acestora nu s-a diminuat, ci dimpotrivă, a sporit ca urmare a construirii șoselei de centură în imediata lor vecinătate.
În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri și expertiză tehnică de specialitate.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Conform titlurilor de proprietate nr. 2756/01.06.2002 și nr. 3116/01.06.2006, reclamanta au dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de 416 mp teren, identic cu parcela nr._ din cartea funciară_ a comunei cadastrale Șcheia.
Prin hotărârea nr. 282 din 17 octombrie 2012 emisă de Comisia de Verificare a Drepturilor de Proprietate și Acordare a Despăgubirilor .>s-a dispus plata despăgubirilor cuvenite reclamantei pentru suprafața de teren expropriată, în anexa acestei hotărâri reclamanta figurând înscrisă la poziția nr. 206 cu suprafața de 416 mp teren, identic cu parcela nr._ din cartea funciară_, pentru care i s-a acordat cu titlul de despăgubire suma de 513 lei.
Imobilul au fost expropriate conform HG nr. 614/2011 pentru modificarea și completarea HG nr. 743/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Varianta de ocolire Suceava” (poziția 296 din anexa la această hotărâre).
La stabilirea despăgubirilor, expropriatorul a avut în vedere dispozițiile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora sumele acordate cu titlu de despăgubiri sunt estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite sau actualizate de camerele notarilor publici.
Criteriul sus-menționat nu poate fi însă primit, observându-se că el vizează faza administrativă necontencioasă a stabilirii despăgubirilor și este prevăzut în vederea stabilirii estimative a sumelor care urmează a fi aprobate prin hotărâre de guvern pentru îndeplinirea obiectivului „Varianta de ocolire Suceava”.
De asemenea, expertizele notariale nu reflectă valoarea de piață a imobilelor expropriate, valoare care se impune a fi avută în vedere la stabilirea despăgubirilor prin prisma dispozițiilor legale în materie.
Astfel, potrivit art. 22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, expropriatul poate contesta hotărârea de expropriere sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate, iar potrivit art. 22 alin. 3 din lege, acțiunea se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21 – art. 27 din Legea nr. 33/1994, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.
Art. 26 alin. 1 și 2 din Legea nr. 33/1994 (legea-cadru generală în materie de expropriere) la care Legea specială nr. 255/2010 face trimitere, deci aplicabil în cauză, stabilește criteriile pentru determinarea cuantumului despăgubirii, stipulând că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane interpuse și că la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța de judecată, trebuie să țină seama de prețul la care se vând în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile aduse de aceștia.
Prin Decizia nr. 9760/02.XII.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție București s-a stabilit că „sintagma prețul cu care se vând în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială prevăzută de art. 26 alin. 1 și 2 din Legea nr. 33/1994, definește prețul de piață, anume prețul cel mai probabil la o anumită dată, la care ar trebui să se vândă dreptul de proprietate asupra unui bun, după ce acesta a fost expus, într-o măsură rezonabilă, pe o piață concurențială, atunci când sunt întrunite toate condițiile unei vânzări oneste și în care cumpărătorul și vânzătorul acționează prudent, în cunoștință de cauză, în interesul propriu, presupunând că niciunul dintre aceștia nu este supus unei constrângeri exagerate”.
Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză, pentru terenul expropriat s-a stabilit o valoare de piață de 12,87 euro/mp echivalent 55,95 lei/mp, rezultând un total de 5.354 euro în echivalent 23.234 lei, concluziile expertizei fiind însușite de toți cei trei experți care au format comisia de evaluare stabilită în condițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994.
Cu ocazia efectuării expertizei au fost identificate și suprafețele de teren rămase neexpropriate, respectiv cu nr. cadastral_ în suprafață de 301 mp și nr. cadastral_ în suprafață de 1653 mp și care pot fi folosite în continuare ca teren arabil, categorie de folosință existentă la data exproprierii, deoarece utilajele agricole au posibilitate de acces din drumurile de exploatare, situate pe latura de vest, respectiv est a parcelei.
Față de limitarea obiectului acțiunii prin dispozițiile art. 22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010, conform cărora expropriatul poate contesta hotărârea de expropriere numai sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate, conform art. 22 alin. 3, contestația urmând a fi soluționată potrivit dispozițiilor art. 21 – 27 din Legea nr. 33/1994 în ceea ce privește stabilirea despăgubirilor, instanța va respinge cerere de expropriere a suprafeței de 21,84 ari.
Observând că pentru suprafețele rămase neexpropriate și care totalizează 1954 mp (și nu 21,84 ari cât a indicat reclamanta) prin raportul de expertiză efectuat s-a stabilit că acestea nu au suferit vreo diminuare de valoare și că acestea pot fi folosite în continuare ca teren arabil, categorie de folosință existentă la data exproprierii, tribunalul apreciază nefondată cererea de acordare a despăgubirilor cu privire la suprafețele neexpropriate.
În consecință, tribunalul va admite în parte acțiunea, în sensul că va desființa în parte Hotărârea nr. 282 din 17.10.2012 emisă de Comisia de Verificare a Dreptului de Proprietate și Acordare a Despăgubirilor - . pârâtul S. R. – reprezentat prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția regională de Drumuri și Poduri Iași să plătească reclamantei suma de 5.354 euro sau echivalentul în lei la cursul oficial BNR de la data plății, cu titlu de despăgubiri, va respinge ca nefondată cererea privind exproprierea suprafeței de 21,84 ari rămas neexpropriat și va respinge ca nefondată cererea privind obligarea pârâtului la plata de despăgubiri reprezentând prejudiciul rezultat prin diminuarea valorii suprafeței de 21,84 ari.
Conform art. 274 Cod procedură civilă, pârâtul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea civilă având ca obiect expropriere formulată de reclamanta Chișcari S. domiciliată în com. Șcheia, .. 34, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâții S. R. – reprezentat prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția regională de Drumuri și Poduri Iași cu sediul în mun. Iași, .. 19, jud. Iași, . cu sediul în . și . – Comisia de Verificare a Drepturilor de Proprietate și Acordare a Despăgubirilor cu sediul în ..
Desființează în parte Hotărârea nr. 282 din 17.10.2012 emisă de Comisia de Verificare a Dreptului de Proprietate și Acordare a Despăgubirilor - .> Obligă pârâtul S. R. – reprezentat prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția regională de Drumuri și Poduri Iași să plătească reclamantei suma de 5.354 euro sau echivalentul în lei la cursul oficial BNR de la data plății, cu titlu de despăgubiri.
Respinge ca nefondată cererea privind exproprierea suprafeței de 21,84 ari rămas neexpropriat.
Respinge ca nefondată cererea privind obligarea pârâtului la plata de despăgubiri reprezentând prejudiciul rezultat prin diminuarea valorii suprafeței de 21,84 ari.
Obligă pârâtul S. R. – reprezentat prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția regională de Drumuri și Poduri Iași să plătească reclamantei suma de 2900 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 28 iunie 2013.
Președinte, Grefier,
M. C. P. I.
Red. M.C.
Tehnored. I.P./7 ex./26.08.2013
| ← Servitute. Decizia nr. 943/2013. Tribunalul SUCEAVA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 2534/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
