Fond funciar. Hotărâre din 20-06-2013, Tribunalul SUCEAVA

Comentarii

0

Hotărâre pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 8956/314/2010

Dosar nr._ -fond funciar-

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR.1681

Ședința publică din 20 iunie 2013

Președinte V. E. L.

Judecători C. L.

S. A.

Grefier R. M.

Pe rol, pronunțarea recursului declarat de petentul A. O. împotriva sentinței civile nr.2095 din 4 mai 2012 a Judecătoriei Suceava (dosar nr._ ), intimați fiind C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. M. de fond funciar Suceava, A. C. și B. V..

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 13 decembrie 2012, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, 20.12.2012.

După deliberare,

TRIBUNALUL

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 29.09.2010, sub nr. de dosar_, reclamanta A. S. a formulat în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. M. de fond funciar Suceava, plângere împotriva Hotărârilor nr. 484/04.06.2009 și 596/17.07.2009 ale Comisiei Județene Suceava prin care s-a răspuns solicitării reclamantei de stabilire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 0,8820 ha, (în sensul de a i se acorda despăgubiri pentru suprafața de 0,37 ha teren, pentru 0,15 ha interpretând că nu ar face obiectul legii 247/2005, iar pentru diferența de suprafață de 0,3260 ha teren respingându-i-se cererea), solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în baza probatoriului administrat, să se dispună anularea hotărârilor mai sus arătate, reconstituirea în favoarea sa a dreptului de proprietate în natură asupra suprafeței totale de 0,8820 ha teren pe raza municipiului Suceava în calitate de moștenitoare a tatălui său C. V., decedat în anul 1963, după cum urmează:

Suprafețe de teren pentru care nu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate: a) 9 ari – fânaț – în Balta Plopeniului – fânaț, care se regăsește în Registrul agricol la poziția B8, iar în Contractul de vânzare la punctul c) – pământul fiind învecinat: la est cu V. D., la vest cu G. C. Nisteriuc, la nord cu drum de țarina și la sud cu islazul Plopenilor; b) 27,2 ari – arătura – (16 prăjini) la locul numit “16 prăjini” – teren arabil – mărginit de cartierul Ițcani, linia ferată și triajul de cale ferată din gara Burdujeni (construit lângă pământul său). Acest teren apare în contractul de vânzare nr. 2432/46 având vecini: la est cu N. G., la vest cu N. Lascar, la nord cu drum și la sud cu lunca Mitocașului; c) 29 ari – lângă albia apei – la locul numit “16 prăjini”. Teren regăsit în Registrul agricol la poziția B10; d) 13 ari – lunca – situate în lunca Sucevei – care apare în Registrul agricol la poziția B9, având explicitată categoria de teren ruptura, lucru care nu este adevărat, terenul fiind amenajat, fiind construit pe el digul de apărare împotriva deversărilor râului Suceava. Total parțial 1: 78,2 ari.

Precum și următoarele suprafețe ce i-au fost diminuate la momentul emiterii TP nr. 766 din 20.01.1995: a) 5 ari – arabil lipsă – în locul “opt prăjini” – poziția B1 din Registrul agricol (care arată suprafața de 14 ari) și punctual b) din Contractul de vânzare, în suprafață de 8 prăjini – din care I s-a reconstituit doar 9 ari (poziția A 1 primul aliniat din TP nr. 766/95) intitulat ca locație la locul numit: “După gară”. Acest pământ este învecinat cu: la est cu Parachiva P., la vest cu G. Simionoaie, la nord cu drum de țarină și la sud cu fosta frontieră cu Bucovina. Teren care îl și folosește ca și fâneață; b) 1 ar – arabil lipsă – în locul “. B2 din Registrul agricol (care arată suprafața de 18 ari) și poziția A1 aliniat 2 din TP nr. 766/95, reconstituindu-se doar 17 ari; c) 1 ar – arabil lipsă – în locul “Caramidarie” – poziția B3 din Registrul agricol (care arată suprafața de 18 ari) și poziția A 1 aliniat 3 din TP nr. 766/95, reconstituindu-se doar 17 ari; d) 3 ari – arabil lipsă – în locul “In Tarinca” – poziția B3 (18 ari), B5 (18 ari) și B6 (23 ari) din Registrul agricol (care arată în total suprafața de 59 ari) și poziția A1 aliniat 3 (22 de ari) și 4 (34 de ari) din TP. Nr. 766/95, reconstituindu-se în total doar 56 de ari. Total parțial 2: 10 ari. Total general: 78,2 + 10 = 88,2 ari. Cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că terenurile avute în proprietate există în integralitatea lor și în mare parte le și stăpânește, astfel că hotărârile Comisiei Județene Suceava prin care i s-au acordat despăgubiri pentru suprafețele de teren nereconstituite, este vădit netemeinică și nelegală față de principiul restituirii în natură și caracterul reparator al legii fondului funciar.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile legilor fondului funciar și Regulamentele de aplicare ale acestora aprobat prin HG nr. 890/2005.

Legal citată, pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se constate că hotărârile nr. 484/2009 și nr. 596/2009 ale comisiei județene sunt legale și temeinice și respingerea acțiunii.

În motivare, pârâta a arătat că prin hotărârea nr. 484/04.06.2009 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a validat, cu respectarea prevederilor art. 10 din HGR nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, la propunerea Comisiei locale de fond funciar Suceava, poziția nr. 1 din anexa 23 – 44 privind pe A. S., după autorul C. V., cu suprafața de 0,37 ha teren agricol, față de suprafața de 0,8820 ha solicitată (0,15 ha nu face obiectul Legii nr. 247/2005, ci al Legii nr. 10/2001, iar pentru 0,36 ha teren nu se face dovada proprietății). Conform declarației dată de membrii Comisiei municipale de fond funciar Suceava, rezultă că pe raza municipiului Suceava nu mai există terenuri disponibile în vederea reconstituirii dreptului de proprietate privată, motiv pentru care au fost întreprinse demersurile necesare în vederea identificării de terenuri rămase disponibile pe raza altor localități.

P. - pârâta a mai arătat că prin hotărârea comisiei județene nr. 596/2009 s-a invalidat, la propunerea Comisiei locale de fond funciar Suceava, poziția nr. 2 din anexa 3 – 24 privind pe reclamanta A. S. cu suprafața de 0,36 ha teren din suprafața totală de 0,8820 ha solicitată, pe motiv că nu se face dovada proprietății asupra terenului.

La data de 10.02.2011, numiții A. C., A. O. și B. V., au depus la dosar o cerere prin care au solicitat introducerea lor în cauză în calitate de moștenitori, motivate de faptul că petenta A. S. a decedat.

La termenul de judecată din data de 11.02.2011, instanța a introdus în cauză în calitate de petenți pe numiții A. C., A. O. și B. V..

La termenul din 10.06.2011, reclamanții A. C., A. O. și B. V., au formulat precizări la plângerea introductivă prin care au arătat că autoarea lor A. S. a solicitat în temeiul Legii nr. 247/2005, în calitate de moștenitoare după defunctul C. V., reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață totală de 8820 mp teren situate pe raza mun. Suceava, suprafață care a aparținut antecesorului său conform înscrisurilor enunțate în plângerea introductivă (register agricole și acte autentice de vânzare cumpărare). Deși suprafața astfel solicitată a fost validată, prin hotărârea nr. 484/2009 a Comisiei județene, numai suprafața de 3700 mp teren, care a fost înscrisă în anexa 23, iar diferența de 5200 m.p. teren (în fapt doar 5120 mp) este înscrisă în anexa aceleiași hotărâri ca suprafață neretrocedată, cu motivarea că 1500 mp teren fac obiectul Legii nr. 10/2001 și că pentru 3620 mp teren nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate al autorului după care s-a solicitat reconstituirea. Totodată, prin hotărârea nr. 596/2009 a Comisiei Județene a fost invalidată cererea de reconstituire a autoarei petenților pentru suprafața de 3620 mp teren înscrisă în anexa 3 – 21, poziția 2.

Legal citată, pârâta C. municipală pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

În drept, secund pârâta și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 1/2000 cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv și ale Titlului XIII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției.

La termenul de judecată din data de 17.02.2012, reclamanții au depus la dosar note de ședință, prin care au indicat suprafețele pentru care solicită reconstituirea dreptului de proprietate și mijloacele probatorii care justifică îndreptățirea lor la reconstituire.

Instanța a administrat la solicitarea părților, proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosar.

Prin sentința civilă nr.2095 din 4 mai 2012 pronunțată de Judecători Suceava s-a respins acțiunea, ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:

Prin Hotărârea Comisiei județene de fond funciar nr. 484/04.06.2009 s-a dispus validarea poziției 1 din Anexa nr. 23 – 44 privind acordarea de despăgubiri în favoarea numitei A. S. pentru suprafața de 0,37 ha teren situat pe raza municipiului Suceava, în condițiile Legii nr. 18/1991, H.G. nr. 890/2005, Legii nr. 247/2005 și H.G. nr. 1095 privind normele metodologice de acordare a despăgubirilor pentru proprietățile care nu pot fi restituite în natură.

Potrivit Legii nr. 18/1991 numitei decedate A. S. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 1,89 ha, fiind pusă în posesie cu suprafața de 1,49 ha teren pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. 766/20.01.1995, pentru diferența dintre suprafața reconstituită și suprafața atribuită în natură și înscrisă în titlul de proprietate urmând să primească despăgubiri în condițiile legii, fiind înscrisă, în acest sens, în Anexa nr. 23, anexă validată prin hotărârea nr. 484/2009.

Susținerile pârâtelor, conform cărora la nivelul mun. Suceava nu există terenuri libere care să poată fi puse la dispoziția persoanelor îndreptățite nu au fost răsturnate de către reclamanții din prezenta cauză.

Ori, potrivit art. 10 din H.G. nr. 890/2005, în cazul în care în rezerva comisiei locale de fond funciar nu există terenuri libere care să poată fi oferite în compensare persoanelor îndreptățite, aceasta se va adresa, prin intermediul comisiei județene, instituțiilor care administrează terenuri proprietatea Statului Român, precum și comisiilor de fond funciar din localitățile limitrofe în vederea identificării unor suprafețe libere. Pârâtele au făcut dovada acestor demersuri, în urma cărora nu s-au putut identifica terenuri libere.

În ceea ce privește Hotărârea comisiei județene de fond funciar Suceava nr. 586/2009, instanța a reținut că prin această hotărâre s-a respins cererea numitei A. S. pentru suprafața de 0,3620 ha teren situat pe raza mun. Suceava, cu motivarea că această solicitare nu face obiectul legilor fondului funciar, ci al Legii nr. 10/2001.

Instanța a reținut că și această hotărâre este legală și temeinică, pentru următoarele motive:

Conform art. 6 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, au calitatea de imobile și fac obiectul acestui act normativ, terenurile cu sau fără construcții, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv. Pct. 6.1. din H.G. nr. 250/2007 prevede că incidența Legii nr. 10/2001 intervine pentru imobilele construcții cu destinația de locuință; imobilele construcții cu destinație comercială (imobile cu altă destinație decât aceea de locuință); terenurile din intravilan. Ori, potrivit registrului agricol din perioada anilor 1959 – 1962 rezultă că restituirea suprafeței de teren amintită este supusă dispozițiilor Legii nr. 10/2001.

Împotriva sentinței civile a declarat recurs petentul A. O., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare a arătat că instanța de fond a apreciat greșit probatoriul administrat în cauză, reținând fără temei că, raportat la suprafața evidențiată în titlul de proprietate nr. 766/1995, este îndreptățit la despăgubiri pentru suprafața de 0,37 ha teren ce formează obiectul hotărârii nr. 484/2009 a Comisiei Județene Suceava și că nu justifică dreptul de reconstituire pentru celelalte suprafețe solicitate pe considerentul că ar intra sub incidența Legii nr. 10/2001.

Recurentul A. O. și cei doi petenți intimați sunt moștenitori ai defunctei A. S. care, la rândul ei, este moștenitoarea defunctului său tată C. V..

În perioada 1959-1962 defuncții C. V., C. M. A. S. împreună cu petentul A. C. au figurat înscriși în registrele agricole cu o suprafață totală de 2,10 ha teren, suprafață ce rezultă din însumarea tuturor parcelelor evidențiate în rolul agricol din perioada respectivă, cu precizarea că totalul de 2,01 ha menționat la cap. II.A, pct. 10 din rol este eronat, acesta nefiind în concordanță cu suprafața cumulată a parcelelor descrise la cap. II B, pct. 1-11 din același rol, care însumează în realitate 2,10 ha teren.

Pentru o parte din terenurile declarate în registrul agricol au făcut dovada dreptului de proprietate al autoarei A. S. cu contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2432/1946 (parcelele înscrise în rol la pozițiile 1,4,5,6,8,10 care se identifică cu terenurile de la pct. b,d,e f,c,a din contract) și contractul de donație nr. 722/1951 ( parcelele înscrise în rol la pozițiile 7,11 care se identifică cu terenul dobândit de autoarea lor prin donație), iar pentru celelalte terenuri înscrise la pozițiile 2,3, 9 din rol dovada dreptului de proprietate existent în patrimoniul autorilor noștri la data cooperativizării rezultă din mențiunile evidențiate în registrul agricol.

În plus față de suprafața înscrisă în rolul agricol din perioada 1959-1962, defuncta A. S. a mai avut în proprietate o suprafață de 400 mp teren situată la locul numit „Țărincă”, care nu a fost declarată în registrul agricol. Astfel, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 2342/1946 autoarea recurentului A. O. a dobândit în proprietate o suprafață de 15 prăjini, respectiv 2700 mp teren la locul numit „Țărincă” ( menționată la lit. e din contract), din care însă în registrul agricol a fost declarată numai suprafața de 2300 mp ( poziția 6), diferența de 400 mp teren nefiind declarată cu toate că a fost deținută de antecesoarea noastră până la cooperativizare împreună cu . amplasament evidențiată în rolul agricol.

Față de cele arătate, rezultă că suprafața totală pe care autoarea noastră o avea în proprietate la data cooperativizării era de 2,14 ha teren, din care 2,10 ha declarate în registrul agricol și 0,04 ha teren de la locul numit „Țărincă” neevidențiată în registru, dar dovedită cu actul de vânzare cumpărare nr. 2342/1946.

În temeiul Legii nr. 18/1991, prin adeverința de proprietate nr._/1991, emisă în baza hotărârii nr. 4122/1991 a Comisiei Județene Suceava, anexa 3, poz.531, defunctei A. S. i s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 1,86 ha teren. Din această suprafață, punerea efectivă în posesie s-a realizat numai în limita unei suprafețe de 1,49 ha teren pe amplasamentele descrise în titlul de proprietate nr.766/1995.

Așa cum a precizat prin notele de ședință depuse la instanța de fond la termenul din 17 februarie 2012, diferența dintre suprafața totală deținută de autoarea recurentului A. O. la momentul cooperativizării (2,14 ha) și suprafața înscrisă în titlul de proprietate nr. 766/1995(1,49 ha) este de 0,65 ha teren și se află amplasată în următoarele parcele:

-500 mp teren la locul numit „8 prăjini” sau „După Gară”, pentru care facem dovada dreptului de proprietate cu contractul autentic de vânzare cumpărare ( lit. b) și cu mențiunile din registrul agricol;

-100 mp teren la locul numit „Tîrla lui Râșca” pentru care facem dovada dreptului de proprietate cu registrul agricol din anii 1959-1962;

-100 mp teren la locul numit „Cărămidărie” pentru care facem dovada dreptului de proprietate cu mențiunile din registrul agricol;

-200 mp teren la locul numit „Țărincă” pentru care facem dovada dreptului de proprietate cu registrul agricol;

-500 mp teren la locul numit „Țărincă” pentru care facem dovada dreptului de proprietate cu actul autentic de vânzare cumpărare ( lit.e);

-900 mp teren la locul numit „Balta P.” pentru care facem dovada dreptului de proprietate cu actul autentic de vânzare cumpărare(lit.c ) și cu registrul agricol;

-1300 mp teren situat la locul numit „L.” pentru care facem dovada dreptului de proprietate cu mențiunile din registrul agricol;

-2900 mp teren situat la locul numit „16 prăjini”, pentru care facem dovada dreptului de proprietate cu actul autentic de vânzare cumpărare ( lit. a) și cu mențiunile din registrul agricol.

Din suprafața totală de 6500 mp teren individualizată anterior, prin hotărârea nr. 484/2009 a Comisiei Județene Suceava, contestată în prezenta cauză, a fost validată propunerea Comisiei municipale Suceava de înscriere în anexa 23, în vederea acordării de despăgubiri, a unei suprafețe de 3700 mp teren care reprezintă diferența dintre suprafața validată potrivit adeverinței nr._/1991 ( 1,86 ha) și suprafața pentru care s-a emis anterior titlu de proprietate( 1,49 ha).

Totodată, deși prin cererea formulată în temeiul Legii nr. 247/2005 defuncta A. S. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și pentru suprafețele care i-au aparținut anterior cooperativizării dar care nu au fost reconstituite în temeiul Legii nr. 18/1991, prin hotărârea nr.596/2009 a Comisiei Județene Suceava a fost invalidată această cerere de reconstituire, cu motivarea că parte din terenul solicitat (1500 mp) intră sub incidența Legii nr. 10/2001, iar pentru parte din el nu se face dovada dreptului de proprietate.

Raportat la situația de fapt expusă anterior, ambele hotărâri ale Comisiei Județene contestate în prezenta cauză sunt nelegale și netemeinice.

Astfel, în ceea ce privește hotărârea nr. 596/2009, în mod nelegal a fost respinsă cererea de reconstituire formulată de autoarea noastră în temeiul Legii nr. 247/2005, deși această cerere era întemeiată în limita unei suprafețe de 2800 mp teren.

În acest sens, potrivit celor expuse anterior, mențiunile înscrise în registrul agricol din perioada 1959-1962, coroborate cu contractul de vânzare cumpărare nr.2432/1946 și cu contractul de donație nr.722/1951 fac dovada faptului că defuncta A. S. avea în proprietate la momentul cooperativizării o suprafață totală de 2,14 ha teren, din care 2,10 ha teren declarată în rolul agricol și 0,04 ha teren dobândită prin contractul de vânzare cumpărare nr. 2432/1946 (lit.e), dar nedeclarată în rolul agricol.

Cum însă prin adeverința de proprietate nr._/1991 s-a reconstituit defunctei dreptul de proprietate pentru numai 1,86 ha teren în baza hotărârii nr.4122/1991, anexa 3, poziția 531, rezultă că, în conformitate cu disp. art. 11 și urm. din Legea nr. 18/1991 republicată, autoarea lor este îndreptățită la reconstituire și pentru suprafața de 0,28 ha teren ce reprezintă diferența dintre suprafața totală deținută la momentul cooperativizării și suprafața validată în temeiul Legii nr. 18/1991.

În ceea ce privește motivarea Comisiei locale de fond funciar, însușită de prima instanță, în sensul că terenul nereconstituit ar intra sub incidența Legii nr. 10/2001 și nu ar putea fi restituit în condițiile legilor fondului funciar, această motivare este lipsită atât de temei legal, cât și de suport probator.

Astfel, potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 și art.6.1, 8.1 din Normele metodologice aprobate prin HG 250/2007, nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001 terenurile preluate în mod abuziv de stat, situate în extravilanul localității la data preluării abuzive sau la data notificării, ceea ce înseamnă, per a contrario, că terenurile extravilane formează în toate cazurile obiectul Legii nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare.În ceea ce privește terenurile intravilane, din coroborarea art. 8 din Legea nr. 10/2001 cu art. 36 alin. 5 din Legea nr. 18/1991 și art. 34/2000 din Legea nr. 1/2000, rezultă că intră sub incidența Legii nr. 10/2001 numai terenurile intravilane preluate de stat cu sau fără titlu valabil, ocupate de construcții sau fără construcții, dar afectate de lucrări de interes public aprobate, precum și terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții aprobate dar preluate de stat fără titlu valabil ( în acest sens V .T., Legile fondului funciar, pag. 199).

În speță, C. de fond funciar Suceava a susținut că terenul nereconstituit este cel amplasat în . a dovedi însă în vreun mod că acest teren ar face parte din categoria celor care ar intra sub incidența Legii nr. 10/2001.

Astfel, sub un prim aspect, nu s-a dovedit în nici un mod că terenul din . fi fost preluat de stat cu sau fără titlu valabil în vederea edificării CCH, așa cum s-a susținut prin precizările depuse la termenul din 16 decembrie 2011.

Sub un al doilea aspect, nu s-a dovedit nici că respectivul teren ar fi situat în intravilanul localității, din contractul de vânzare cumpărare nr. 2432/1946 rezultând că amplasamentul parcelei „16 prăjini” era situat în vecinătatea luncii Mitocașului, adică în extravilan.

Totodată, susținerile pârâtei referitoare la regimul juridic al parcelei în discuție sunt contradictorii în sensul că prin precizările depuse la termenul din 16 decembrie 2011 s-a susținut, pe de o parte, că pentru o suprafață de 100 mp teren din . fost înscriși în anexa 23 conform hotărârii nr. 484/2009, ceea ce înseamnă că terenul respectiv intră sub incidența Legii nr. 18/1991 iar, pe de altă parte, s-a pretins că 1500 mp teren de pe același amplasament ar intra sub incidența Legii nr. 10/2001.

De altfel, așa cum rezultă din actele de proprietate depuse la dosarul cauzei, singurul teren intravilan care a aparținut autoarei lor a fost suprafața de 5000 mp teren curte și grădină aferent gospodăriei, ori această suprafață a fost integral reconstituită conform titlului de proprietate nr. 766/1995, celelalte terenuri reconstituite precum și diferența de 2800 mp teren nereconstituită fiind situate în extravilan și neputând intra sub incidența Legii nr. 10/2001

Cert este faptul că intimata C. municipală Suceava nu a întreprins nici un demers concret pentru identificarea în concret a terenului deținut de autoarea lor anterior cooperativizării în . mp), că nu s-a dovedit în nici un mod că acest teren s-ar afla în intravilan și ar fi ocupat de lucrări de construcții sau ar fi afectat unor investiții legal aprobate și că oricum pentru o parte din .) s-a procedat la reconstituire conform Legii nr. 18/1991, împrejurări în raport de care este vădit nelegală și netemeinică aprecierea instanței de fond în sensul că ar fi aplicabile dispozițiile Legii nr. 10/2001 și că nu justifică, în condițiile legilor fondului funciar, dreptul subiectiv de reconstituire pentru diferența de 2800 mp teren.

În raport de cele arătate, se impunea admiterea plângerii formulate împotriva hotărârii nr.586/2009, desființarea parțială a acestei hotărâri și reconstituirea dreptului nostru de proprietate pentru 2800 mp teren situat în extravilanul mun. Suceava.

În ceea ce privește hotărârea nr. 484/2009 a Comisiei Județene Suceava, prin care s-a validat înscrierea noastră în anexa 23 în vederea acordării de despăgubiri pentru suprafața de 3700 mp teren reconstituită prin adeverința de proprietate nr._/1991, aceasta este nelegală pentru următoarele considerente:

Raportat la reglementarea cuprinsă în art. 2-3 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și respectiv art.10 din HG 890/2005, acordarea de despăgubiri pentru terenurile ce nu pot fi restituite în natură reprezintă o măsură subsidiară, care poate fi adoptată numai după epuizarea posibilităților de atribuire a terenurilor pe vechile amplasamente sau pe alte amplasamente acordate în compensare.

Astfel, regula consacrată în materie de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 o constituie reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, în măsura în care acestea sunt libere și nu au fost legal atribuite altor persoane.Pentru ipoteza în care restituirea vechilor amplasamente nu este posibilă, disp. art. 10 din HG 80/2005 reglementează posibilitatea atribuirii de teren în compensare, instituind în acest scop în sarcina comisiei locale obligația de a identifica terenurile disponibile aflate la dispoziția sa potrivit art. 3 din Legea nr. 1/2000 sau, în cazul în care nu mai dispune de rezerve, de a se adresa comisiilor din alte localități, instituțiilor și autorităților publice care administrează teren proprietate de stat sau stațiunilor și institutelor de cercetare agricolă, iar numai după epuizarea tuturor acestor posibilități de atribuire a unor terenuri echivalente dispozițiile art. 3 alin. 4 din Legea nr. 1/2000 prevăd posibilitatea acordării de despăgubiri.

Prin urmare, având în vedere caracterul subsidiar al despăgubirilor, propunerea de acordare și validarea acestora nu se poate realiza decât după parcurgerea în prealabil a celorlalte etape în scopul restituirii vechilor amplasamente sau a unora echivalente.

În speță, C. de fond funciar Suceava a propus înscrierea autoarei recurentului A. O. în anexa 23 cu motivarea că nu dispune de teren rezervă pentru atribuirea în natură, fără să fi efectuat demersurile impuse de lege pentru a verifica dacă este sau nu posibilă reconstituirea, măcar în parte, pe vechile amplasamente deținute de autoarea noastră anterior cooperativizării.

În acest sens, este de observat faptul că suprafața de 3700 mp înscrisă în anexa 23 se compune din diferențe de teren situate pe amplasamentele înscrise în titlul de proprietate nr. 766/1995 ( 500 mp în . 100 mp în pacelele „Tîrla lui Rîșca” și „Cărămidărie”, 200 mp și 500 mp în parcelele denumite „Țărincă”), dar și din amplasamente care nu figurează pe titlu ( 900 mp la „Balta plopeni”, 1300 mp la „L.”, 100 mp la locul numit „16 prăjini”).Aceste parcele de teren nu au fost identificate de C. locală pentru a se examina posibilitatea reconstituirii lor pe vechile amplasamente, alăturate celor deja atribuite prin titlu, dovada clară a lipsei oricărui demers în acest sens fiind faptul că, potrivit precizărilor depuse la termenul din 16 decembrie 2011, s-a propus acordarea de despăgubiri pentru 1400 mp la locul numit „8 prăjini” în condițiile în care pe amplasamentul respectiv a rămas nereconstituită în natură numai o suprafață de 500 mp, diferența de 900 mp fiind înscrisă în titlu.

Pe de altă parte, în ipoteza în care s-ar fi identificat vechile amplasamente și s-ar fi stabilit că acestea nu pot fi restituite în natură, C. locală de fond funciar avea obligația de a încerca să-și completeze rezerva în vederea atribuirii de terenuri în compensare prin solicitări adresate nu doar instituțiilor și autorităților care administrează teren proprietate de stat ori localităților limitrofe, ci și prin solicitări adresate stațiunilor și institutelor de cercetare agricolă în condițiile art. 10 alin. 6 din HG 8900/2005, ori din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu rezultă că s-au epuizat toate aceste posibilități întrucât pârâta s-a adresat doar ADS și comisiilor de fond funciar ale localităților limitrofe, dar nu și Stațiunii de Cercetări Agricole Suceava care deține terenuri agricole ce ar putea fi disponibilizate.

Față de cele arătate, consideră că este nelegală înscrierea autoarei lor în anexa 23 cu suprafața de 3700 mp teren fără ca în prealabil să se fi verificat posibilitatea de restituire a acestei suprafețe pe vechiul amplasament și fără să fi epuizat toate demersurile prevăzute de lege în vederea atribuirii de teren în compensare, motiv pentru care se impune și anularea hotărârii nr.484/2009, C. de fond funciar Suceava să efectueze operațiunile necesare pentru punerea în posesie pe vechile amplasamente sau pentru atribuirea de terenuri în compensare în condițiile art. 3 din Legea nr. 1/2000 și art. 10 din HG 890/2005.

Față de cele arătate a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii plângerii, desființării în totalitate a hotărârii nr. 484/2009 a Comisiei Județene, desființării în parte a hotărârii nr. 596/2009 și reconstituirii dreptului nostru de proprietate pentru suprafața de 2800 mp teren situat în extravilanul mun. Suceava.

Prin întâmpinarea depusă la dosar (fil.22-25) pârâta intimată C. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca legală și temeinică.

În motivare a arătat următoarele:

1. Prin Hotărârea Comisiei județene de fond funciar nr. 484 din 4 iunie 2009 a Comisiei județene de fond funciar Suceava s-a dispus validarea poziției 1 din Anexa nr. 23 - 44 privind acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantei - recurente A. S. pentru suprafața de 0,37 ha teren situat pe raza municipiului Suceava, în condițiile Legii nr. 18/1991, a Regulamentului de funcționare a comisiilor de fond funciar aprobat prin H.G. nr. 890/2005, a Titlului VII din Legea nr. 247/2005 și a HG nr. 1095/2005 privind normele metodologice de acordare a despăgubirilor pentru proprietățile care nu pot fi restituite în natură.

În temeiul Legii nr. 18/1991, reclamantei recurente A. S. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 1,89 ha. A fost pusă în posesie cu suprafața de 1,49 ha teren pentru care a fost emis titlul de proprietate nr. 766/20.01.1995 pentru diferența dintre suprafața reconstituită și suprafața atribuită în natură și înscrisă în titlul de proprietate amintit urmând să primească despăgubiri în condițiile legislației fondului funciar.

Art. 3 alin. (4) din Legea nr. 1/2000 prevede că în situația în care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, se vor acorda despăgubiri pentru diferența de teren neretrocedat. De asemenea, conform art. 10 din Regulamentul de funcționare a comisiilor de fond funciar aprobat prin H.G. nr. 890/2005 în cazul în care în rezerva comisiei locale de fond funciar nu există terenuri libere care să poată fi atribuite în compensare persoanelor îndreptățite, acestora li se vor acorda despăgubiri, fiind înscriși în acest sens în Anexa nr. 23 (art. 45 alin. 3 din Regulament).

C. municipală de fond funciar Suceava a dus la îndeplinire aceste dispoziții legale, întocmind Anexa nr. 23 și înaintând-o către C. județeană de fond funciar Suceava cu propunere de validare, prin Hotărârea nr. 484/2009 fiind admisă propunerea instituției lor urmând ca documentația să fie înaintată Autorității Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Susținerea reclamanților din cererea de chemare în judecată conform căreia la nivelul municipiului Suceava ar exista teren liber atribuit prin hotărâri de guvern este nedovedită.

Așa cum au arătat și în fața instanței de fond, la nivelul municipiului Suceava se înregistrează un deficit de teren liber, existând un număr însemnat de persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate prin hotărâri ale comisiei județene de fond funciar sau hotărâri judecătorești și cărora nu li s-a putut atribui terenuri pe alte amplasamente tocmai din acest motiv.

Conform art. 10 din Regulamentul de funcționare a comisiilor de fond funciar aprobat prin H.G. 890/2005 în cazul în care în rezerva comisiei locale de fond funciar nu există terenuri libere care să poată fi oferite în compensare persoanelor îndreptățite, aceasta se va adresa, prin intermediul comisiei județene, instituțiilor care administrează terenuri proprietatea Statului Român, precum și comisiilor de fond funciar din localitățile limitrofe în vederea identificării unor suprafețe libere.

C. municipală de fond funciar Suceava a îndeplinit aceste prevederi legale, solicitând atât Agenției Domeniilor Statului cât și comisiilor de fond funciar ale localităților învecinate atribuirea unor asemenea suprafețe. Toate instituțiile contactate au răspuns că nu dețin terenuri libere care să le poată fi atribuite. Au depus la dosarul cauzei în acest sens corespondența purtată cu instituțiile menționate.

Prin Hotărârea Comisiei județene de fond funciar Suceava nr. 596 din 17 iulie 2009, s-a dispus respingerea cererii petentei A. S. prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,3620 ha teren situat pe raza municipiului Suceava motivat de faptul că această solicitare nu face obiectul legilor fondului funciar ci al Legii nr.10/2001.

Conform art. 6 alin. (1) din Legea nr.10/2001, au calitatea de imobile și fac obiectul acestui act normativ terenurile cu sau fără construcții, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv. Punctul 6.1 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001 aprobate prin H.G. nr.250/2007 prevede că incidența Legii nr.10/2001 intervine pentru: a) imobile construcții cu destinația de locuință: b) imobile construcții cu destinație comercială; c) terenuri din intravilan.

Conform mențiunilor din Registrul agricol din perioada anilor 1959 - 1962 suprafața solicitată prin prezenta acțiune era situată în intravilanul municipiului Suceava și avea destinația de teren aferent casei de locuit și grădină, motiv pentru care, apreciază că pentru suprafața de teren solicitată autoarea reclamanților trebuia să depună notificare conform procedurii și în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001.

De asemenea, consideră că autoarea recurenților nu face dovada dreptului de proprietate pentru această suprafață de teren.

Conform art. 11 din Legea nr. 18/1991 și art. 9. alin. (1) din Regulamentul comisiilor de fond funciar aprobat prin H.G. nr._, dovada suprafeței adusă în cooperativa agricolă de producție sau preluată de stat este cea care rezultă din actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau din orice alte probe, inclusiv declarații ale martorilor.

În Registrul agricol anterior colectivizării, autorul petentei figura înscris cu suprafața totală de 1,96 ha. teren pe raza municipiului Suceava dispus în mai multe parcele, în care se include și suprafețele din contractele de vânzare - cumpărare anterioare. Așa cum au arătat mai sus, în temeiul Legii nr. 18/1991, acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,86 ha, din care cu 1,49 ha a fost pusă în posesie și i s-a eliberat titlu de proprietate iar cu diferența de teren fiind înscrisă în Anexa nr.23 în vederea acordării de despăgubiri.

În acest sens, consideră că autoarea recurenților nu a făcut dovada faptului că suprafața de teren solicitată ar reprezenta un teren diferit de cel pentru care s-a dispus deja reconstituirea dreptului de proprietate.

Față de motivele arătate, a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.

În drept, a invocat dispozițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 1/2000 cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv și ale Titlului XIII din Legea nr. nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției.

Recursul este întemeiat.

Examinând sentința atacată în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de recurs invocate și în raport de întregul probatoriu administrat în cauză, cât și de dispozițiile legale aplicabile, pentru considerentele ce urmează tribunalul constată următoarele:

Așa după cum rezultă din lucrările dosarului, în speță tema pretențiilor și a probațiunii vizează:

- desființării în parte art. 1 alin. 2 din hotărârea nr. 596/2009 a Comisiei Județene Suceava și reconstituirea dreptului de proprietate al defunctei A. S. pentru suprafața de 2800 mp teren agricol situat pe raza mun. Suceava;

- desființării în parte art. 1 alin. 3 din hotărârea nr. 484/2009 a Comisiei Județene Suceava, numai în ceea ce privește înscrierea defunctei A. S. cu suprafața validată de 3700 mp teren în anexa 23-42.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că autoarea recurentului este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 2400 mp teren solicitat în temeiul Legii nr. 247/2005, așa încât în mod nelegal prin art. 1 alin. 2 din hotărârea nr. 596/2009 a Comisiei Județene Suceava a fost invalidată poziția 2 din anexa 3-21 întocmită de C. de fond funciar a mun. Suceava.

Astfel, potrivit mențiunilor din registrele agricole ale perioadei 1959-1962, ale contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2432/1946 și contractului de donație autentificat sub nr. 722/1951 autoarea sa A. S. și părinții ei, defuncții C. V. și C. M. au avut în proprietate la data cooperativizării, o suprafață totală de 2,14 ha teren situat în mai multe parcele pe raza mun. Suceava.

În acest sens, în registrul agricol din perioada sus menționată autorii recurentului A. O. au figurat înscriși în registrele agricole cu o suprafață totală de 2,10 ha teren, suprafață ce rezultă din însumarea tuturor parcelelor evidențiate în rolul agricol din perioada respectivă, la cap. IIB, pct. 1-11, la nici una din rubricile registrului agricol nu figurează vreo mențiune care să ateste înstrăinarea sau ieșirea vreunei suprafețe de teren din patrimoniul titularilor de rol și în consecință suprafața deținută la data cooperativizării este cea rezultată din însumarea parcelelor declarate, și nu cea eronat menționată la cap. II A ( 2,01 ha sau 1,96 ha), care nu corespunde cu suprafața totală evidențiată la cap. II B.

Astfel după cum rezultă și din motivele de recurs, pentru o parte din terenurile declarate în registrul agricol, recurentul a făcut dovada dreptului de proprietate al autoarei A. S., cu contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2432/1946 (parcelele înscrise în rol la pozițiile 1,4,5,6,8,10 care se identifică cu terenurile de la pct. b,d,e f,c,a din contract) și contractul de donație nr. 722/1951 (parcelele înscrise în rol la pozițiile 7,11 care se identifică cu terenul dobândit de autoarea sa prin donație), iar pentru celelalte terenuri înscrise la pozițiile 2,3, 9 din rol dovada dreptului de proprietate existent în patrimoniul autorilor recurentului la data cooperativizării rezultă din mențiunile evidențiate în registrul agricol.

Pe de altă parte, în ceea ce privește suprafața înscrisă în registrul agricol la poziția nr. 6, respectiv 2300 mp teren de la locul numit „Țărincă”, aceasta este mai mică decât cea dobândită de autoarea recurentului prin contractul de vânzare cumpărare nr. 2432/1946, din care rezultă că pe acest amplasament mama acestuia a dobândit prin cumpărare o suprafață de 2700 mp teren, din care însă numai 2300 mp au fost declarați în registrul agricol, diferența de 400 mp fiind deținută de aceasta fără să fi fost evidențiată în rolul agricol.

Prin urmare, recurentul a dovedit cu înscrisuri, respectiv cu contract autentic de vânzare cumpărare, contract de donație, coroborate cu evidențele registrului agricol din perioada 1959-1962, în condițiile art. 11 din Legea nr. 18/1991 și art. 6 din Legea nr. 1/2000 dreptul de proprietate al autorilor săi pentru suprafața de 2,10 ha teren situată pe raza mun. Suceava și deținută până la cooperativizare, suprafață din care în temeiul Legii nr. 18/1991 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea defunctei A. S. numai pentru 1,49 ha teren evidențiat în titlul de proprietate nr. 766/1995.

Din compararea suprafețelor evidențiate în înscrisurile doveditoare mai sus menționate cu cea înscrisă în titlul de proprietate nr. 766/1995 rezultă că terenul ce nu a fost reconstituit în condițiile Legii nr. 18/1991 are întinderea de 6100 mp și se află amplasat în următoarele parcele:

- 500 mp teren la locul numit „8 prăjini” sau „După Gară”, pentru care fac dovada dreptului de proprietate cu contractul autentic de vânzare cumpărare ( lit. b) și cu mențiunile din registrul agricol;

- 100 mp teren la locul numit „Tîrla lui Râșca” pentru care fac dovada dreptului de proprietate cu registrul agricol din anii 1959-1962;

- 100 mp teren la locul numit „Cărămidărie” pentru care fac dovada dreptului de proprietate cu mențiunile din registrul agricol;

- 200 mp teren la locul numit „Țărincă” pentru care fac dovada dreptului de proprietate cu registrul agricol;

- 100 mp teren la locul numit „Țărincă” pentru care fac dovada dreptului de proprietate cu actul autentic de vânzare cumpărare ( lit.e) și evidența registrului agricol;

- 900 mp teren la locul numit „Balta P.” pentru care fac dovada dreptului de proprietate cu actul autentic de vânzare cumpărare (lit.c ) și cu registrul agricol;

- 1300 mp teren situat la locul numit „L.” pentru care fac dovada dreptului de proprietate cu mențiunile din registrul agricol;

- 2900 mp teren situat la locul numit „16 prăjini”, pentru care fac dovada dreptului de proprietate cu actul autentic de vânzare cumpărare ( lit. a) și cu mențiunile din registrul agricol.

Ulterior însă, în temeiul legii nr. 247/2005, prin hotărârea nr. 484/2009 a Comisiei Județene Suceava a fost validată cererea de reconstituire formulată de antecesoarea lui în limita unei suprafețe de 3700 mp teren, ce a fost înscrisă în anexa 23 ( înscrierea în această anexă fiind la rândul ei contestată în prezenta cauză), așa încât autoarea recurentului este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de 2400 mp din suprafața ce nu a fost atribuită în condițiile Legii nr. 18/1991 și cea validată în anexa 23 prin hotărârea nr. 484/2009.

Contrar aprecierii instanței de fond, probatoriul administrat în cauză confirmă îndreptățirea la reconstituire pentru suprafața sus menționată de 2400 mp întrucât, pe de o parte, a făcut dovada dreptului de proprietate al autoarei sale pentru această suprafață iar, pe de altă parte, terenul solicitat nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001, așa cum fără temei pretinde intimata C. de fond funciar Suceava.

Astfel, recurentul a făcut dovada dreptului de proprietate asupra suprafeței solicitate, potrivit mențiunilor din registrul agricol al perioadei 1959-1962, coroborate cu contractul de vânzare cumpărare nr.2432/1946 și cu contractul de donație nr.722/1951, confirmând dovada faptului că defuncta A. S. a avut în proprietate la momentul cooperativizării o suprafață totală de 2,10 ha teren declarat în rolul agricol iar pentru diferența de 0,04 ha teren dobândită prin contractul de vânzare cumpărare nr. 2432/1946 (lit.e), recurentul nu a făcut dovada că se afla în patrimoniul autoarei sale la momentul cooperativizării, nefiind declarat în rolul agricol.

Din acest teren a fost reconstituit dreptul de proprietate autoarei recurentului în condițiile Legii nr. 18/1991 și Legii nr. 247/2005 pentru numai 1,86 ha ( potrivit titlului de proprietate nr. 766/1995 și hotărârii nr. 484/2009 a Comisiei Județene Suceava), fiind justificat față de probele administrate îndreptățirea autoarei recurentului la reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența de 2400 mp teren conform evidențelor registrului agricol la momentul cooperativizării.

În ceea ce privește problema incidenței Legii nr. 10/2001, potrivit susținerilor Comisiei de fond funciar din fața instanței de fond și din întâmpinarea depusă în recurs, s-a susținut că actul normativ sus menționat ar fi aplicabil în cauză pe considerentul că terenul solicitat ar fi situat în intravilanul mun. Suceava și că ar fi fost ocupat cu ocazia construirii fostului CCH.

Aceste susțineri sunt însă neîntemeiate întrucât, așa cum rezultă din contractele autentificate sub nr. 2432/1946 și 722/1951, coroborate cu mențiunile din registrele agricole și cu cele din titlul de proprietate nr. 766/1995 singura suprafață de teren intravilan ce a aparținut autoarei recurentului a fost cea de 5000 mp aferentă gospodăriei, dobândită prin contractul de donație nr. 722/1951 și reconstituită integral pe vechiul amplasament conform titlului de proprietate sus menționat. Toate celelalte parcele evidențiate în registrul agricol și în actul autentic de vânzare cumpărare au fost situate în extravilanul mun. Suceava, cartier Burdujeni, aspect ce rezultă din denumirea tarlalelor, din vecinătățile indicate în actul autentic dar și din mențiunile înscrise în titlul de proprietate nr. 766/1995.

Pe de altă parte, deși în fața instanței de fond intimata C. de fond funciar Suceava a susținut că terenul pentru care nu s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate este cel amplasat în . ar fi fost situat în intravilan și ar fi fost ocupat cu ocazia edificării fostului CCH, aceste susțineri nu au nici un suport probator, ele fiind infirmate de mențiunile din contractul de vânzare cumpărare nr. 2432/1946, potrivit căruia amplasamentul parcelei „16 prăjini” este situat în vecinătatea luncii Mitocașului, adică în extravilan.

Raportat la situația de fapt reținută, tribunalul constată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile Legii nr. 10/2001 în ce privește suprafața de 2400 mp teren nereconstituit al cărui vechi amplasament era situat în extravilan, aceasta deoarece potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 și art.6.1, 8.1 din Normele metodologice aprobate prin HG 250/2007, nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001 terenurile preluate în mod abuziv de stat, situate în extravilanul localității la data preluării abuzive sau la data notificării, ceea ce înseamnă, per a contrario, că terenurile extravilane formează în toate cazurile obiectul Legii nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, tribunalul apreciază că în cauză este întemeiată cererea prin care s-a solicitat desființarea în parte art. 1 alin. 2 din hotărârea nr. 596/2009 a Comisiei Județene Suceava și reconstituirea dreptului de proprietate după defuncta A. S. pentru suprafața de 2400 mp teren agricol situat pe raza mun. Suceava.

În ceea ce privește hotărârea nr. 484/2009 a Comisiei Județene Suceava, prin art. 1 alin. 3 din această hotărâre a fost validată în favoarea autoarei recurentului reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3700 mp teren înscrisă în anexa 23-44.

Hotărârea sus menționată este parțial nelegală, sub aspectul înscrierii suprafeței validate în anexa 23, întrucât nu se justifică acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 3700 mp teren în discuție, existând posibilitatea restituirii în natură a acestei suprafețe fie pe vechile amplasamente, fie pe alte amplasamente atribuite în compensare.

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că suprafața de 3700 mp teren înscrisă în anexa 23 se compune din diferențe de teren situate pe amplasamentele înscrise în titlul de proprietate nr. 766/1995 ( 500 mp în . 100 mp în parcelele „Tîrla lui Rîșca” și „Cărămidărie”, 200 mp și 500 mp în parcelele denumite „Țărincă”), dar și din amplasamente care nu figurează pe titlu ( 900 mp la „Balta plopeni”, 1300 mp la „L.”, 100 mp la locul numit „16 prăjini”). Aceste parcele de teren nu au fost identificate de C. locală pentru a se examina posibilitatea reconstituirii lor pe vechile amplasamente, alăturate celor deja atribuite prin titlu, dovada certă a lipsei oricărui demers în acest sens fiind faptul că, potrivit precizărilor depuse la termenul din 16 decembrie 2011, s-a propus acordarea de despăgubiri pentru 1400 mp la locul numit „8 prăjini” în condițiile în care pe amplasamentul respectiv a rămas nereconstituită în natură numai o suprafață de 500 mp, diferența de 900 mp fiind înscrisă în titlu.

Cum în conformitate cu disp. art. 2-3 din Legea nr. 1/2000 și art. 109 din HG nr. 890/2005 înscrierea în anexa 23 și acordarea de despăgubiri reprezintă o măsură cu caracter subsidiar, care poate fi adoptată numai după ce s-a verificat în prealabil posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament sau posibilitatea atribuirii de teren în compensare și cum din înscrisurile depuse la dosar rezultă că nu s-au efectuat nici un fel de verificări concrete cu privire la situația vechilor amplasamente înscrise parțial în titlul deja emis, rezultă că măsura înscrierii suprafeței de 3700 mp în anexa 23 este nelegală.

Pe de altă parte, contrar susținerilor intimatei, nici posibilitatea atribuirii de teren în compensare nu este exclusă întrucât potrivit art. 18 alin. 3 din legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 67/2010 „terenurile neatribuite rămase la dispoziția comisiei sau din domeniul privat al Statului din aceeași localitate sau din alte localități se pot restitui la cerere foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora care au fost înscriși în anexele privind despăgubirile la regulamentele de aplicare a legilor fondului funciar”.

Așa cum rezultă din înscrisurile depuse în recurs la termenul din 9 martie 2013, prin adresa nr. 4835/2010 a Comisiei Județene Suceava s-a solicitat Agenției Domeniilor Statului disponibilizarea unei suprafețe de 1023 ha teren agricol în vederea punerii în posesie a persoanelor care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate prin hotărâri ale Comisiei Județene sau hotărâri judecătorești irevocabile, iar prin adresa nr. 74.451 a ADS s-a comunicat că Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților a solicitat punerea la dispoziție a terenurilor potrivit Legii nr. 67/2010 inclusiv pentru persoanele care au fost înscrise în anexa 23, dar aceasta numai dacă prin hotărâre a Comisiei Județene s-a dispus restituirea în natură a terenurilor, concluzionându-se că pentru disponibilizarea suprafețelor necesare punerii în posesie este necesară completarea documentațiilor depuse la ADS cu hotărârea de invalidare a anexei 23 și, eventual, de înscriere a persoanelor îndreptățite în alte anexe conform HG 890/2005. Față de aceste înscrisuri, rezultă cu evidență că este posibilă disponibilizarea unor suprafețe de teren aflate în domeniul privat al statului și în administrarea ADS în vederea punerii în posesie a persoanelor care au beneficiat de reconstituire în măsura în care se invalidează înscrierea în anexa 23, fiind astfel infirmate apărările contrare ale intimatei în sensul că s-ar fi întreprins toate demersurile necesare pentru reconstituirea dreptului de proprietate în natură pe alte amplasamente echivalente și că aceste demersuri ar fi rămas fără rezultat.

Pe de altă parte, prin dispozițiile art.2 din Legea nr.165/16.05.2013, s-a stabilit că reconstituirea dreptului de proprietate se face în baza principiului prevalenței restituirii în natură a terenurilor preluate abuziv în perioada regimului comunist, comisia locală de fond funciar având obligația să ia toate măsurile prevăzute prin acest act normativ pentru soluționarea cererilor de restituire în natură. În situația în care acest lucru nu este posibil, după validarea întinderii dreptului de proprietate persoanelor îndreptățite li se vor acorda măsuri reparatorii compensate prin puncte potrivit art.24 al.2, 3 și 4 din Legea nr.165/16.05.2013.

Față de toate aceste considerente prezentate mai sus, se constată că este nelegală înscrierea în anexa 23 a suprafeței de 3700 mp teren cu privire la care s-a recunoscut dreptul de reconstituire a autoarei recurentului, așa încât se impune desființarea în parte a art. 1 alin. 3 din hotărârea nr. 484/2009 a Comisiei Județene Suceava, numai în ceea ce privește înscrierea defunctei A. S. cu suprafața validată de 3700 mp teren în anexa 23-42.

Așa fiind, în temeiul art.304 pct.9 și 312 al.1 Cod procedură civilă, tribunalul va admite recursul, va schimba în tot sentința civilă recurată și în consecință va admite în parte plângerea, va anula în parte Hotărârile Comisiei Județene Suceava de aplicare a Legii nr.18/1991, cu nr.484/04.06.2009 și nr.596/17.07.2009, și va reconstituie în favoarea petenților în calitate de moștenitori ai defunctei A. S. dreptul de proprietate pentru suprafața de 61 ari teren situat pe raza municipiului Suceava.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE

Admite recursul declarat de petentul A. O., domiciliat în mun.Suceava, ., ., ., împotriva sentinței civile nr.2095 din 4 mai 2012 a Judecătoriei Suceava (dosar nr._ ), intimați fiind C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. M. de fond funciar Suceava, A. C., domiciliat în mun.Suceava, ., nr.24, jud.Suceava și B. V., domiciliată în mun.Suceava, ..3, ., ., jud.Suceava.

Schimbă în totalitate sentința civilă nr.2095 din 4 mai 2012 a Judecătoriei Suceava, în sensul că:

Admite în parte plângerea.

Anulează în parte Hotărârile Comisiei Județene Suceava de aplicare a Legii nr.18/1991, cu nr.484/04.06.2009 și nr.596/17.07.2009.

Reconstituie în favoarea petenților în calitate de moștenitori ai defunctei A. S. dreptul de proprietate pentru suprafața de 61 ari teren situat pe raza municipiului Suceava.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din data de 20 iunie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

V. E. L. C. L. S. A. R. M.

Red.S.A.

Jud.B. C.

Tehnored.R.M.

2 ex.04.07.2013

← Reziliere contract. Decizia nr. 1543/2013. Tribunalul SUCEAVA		Servitute. Decizia nr. 943/2013. Tribunalul SUCEAVA →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Partaj judiciar. Decizia nr. 228/2013. Tribunalul SUCEAVA Revendicare imobiliară. Decizia nr. 277/2013. Tribunalul SUCEAVA Reziliere contract. Decizia nr. 1543/2013. Tribunalul SUCEAVA Servitute. Decizia nr. 943/2013. Tribunalul SUCEAVA Expropriere. Sentința nr. 1259/2013. Tribunalul SUCEAVA