Fond funciar. Decizia nr. 1385/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1385/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 28-05-2013 în dosarul nr. 858/206/2012
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1385/2013
Ședința publică de la 28 Mai 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. D.
Judecător M. C.
Judecător T. M.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurentul-reclamant P. JUDEȚULUI SUCEAVA - S. A. P.-Suceava, .-la sediul Instituției Prefect, nr.36, județ Suceava, recurenta-pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR SUCEAVA-Suceava, ., nr.36, jud. Suceava și recurentul-intervenient în numele altei persoane M. D. I.- . împotriva sentinței civile nr.1286/06.11.2011 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. DE FOND FUNCIAR IZVOARELE SUCEVEI PRIN PRIMAR-Izvoarele Sucevei, jud. Suceava, B. M.-com. Brodina, . și DIRECȚIA S. SUCEAVA-Suceava, .. Suceava.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 14.05.2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, când, instanța a amânat inițial pronunțarea pentru data de 21.05.2013 iar ulterior la 28.05.2013.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin plângerea introdusă pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc și înregistrată la 10 mai 2012, P. județului Suceava i-a chemat în judecată pe pârâții: C. județeană de fond funciar Suceava, C. L. de fond funciar Izvoarele Sucevei – prin primar ( inițial din greșeală a fost indicată C. Broșteni ), B. N.M. și Direcția S. Suceava, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a:
- Hotărârii Comisiei județene nr.570 din 03 iulie 2008, poziția nr.1 din anexa 37 – 47, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea pârâtei B. M., în calitate de moștenitoare a autorului Omania V. N., pentru suprafața de 29,35 ha teren cu vegetație forestieră, cu amplasamentul identificat în anexă potrivit planurilor de situația și a procesor – verbal de recunoaștere a vecinătăților depuse de către C. locală de fond funciar Izvoarele Sucevei, în susținerea propunerii de validare;
- a fișei procesului – verbal de punere în posesie nr.106 din 08 septembrie 2009 întocmită de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Izvoarele Sucevei, fișă care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.1387 din 06 octombrie 2010;
- titlului de proprietate nr.1387 din 06 octombrie 2010 emis în favoarea lui B. M. în calitate de moștenitoare a autorului Omania V. N. pentru suprafața de 29,35 ha teren cu vegetație forestieră;
- Hotărârii comisiei județene de fond funciar Suceava nr.14 din 21 ianuarie 2004, poziția nr.10 din anexa 53- 13, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea pârâtei B. M., în calitate de moștenitoare a autorului Omania V. N. pentru suprafața de 8,40 ha teren cu vegetație forestieră, cu amplasamentul identificat în anexă potrivit planurilor de situație și a proceselor – verbale de recunoaștere a vecinătăților depuse de către C. locală de fond funciar Izvoarele Sucevei în susținerea probelor de validare;
- a fișei procesului verbal de punere în posesie nr.1204 din 02 martie 2004 întocmită de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Izvoarele Sucevei, fișă care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.1078 din 15 martie 2005;
- titlu de proprietate nr.1078 din 15 martie 2005 emis în favoarea lui B. M. în calitate de moștenitoare a autorului Omania V. N. pentru suprafața de 29,35 ha teren cu vegetație forestieră;
- a actelor subsecvente întocmite în baza titlurilor de proprietate nr.1078 din 15 martie 2005 și nr.1387 din 06 octombrie 2010, în cazul în care se va constata pe parcursul derulării judecății că au fost întocmite și
- radierea înscrierilor efectuate la Cartea funciară de pe lângă OCPI Suceava, în sensul efectuării înscrierii corecte a proprietarului care este Statul Român, iar administrator – Direcția S. Suceava.
În motivarea plângerii sale, reclamantul a arătat următoarele:
În urma plângerii formulate de M. D. I. – în calitate de moștenitor al defunctului M. D., înregistrată la Instituția Prefectului Suceava sub nr.264/P din 10 aprilie 2012, au fost analizate actele mai sus menționate și în urma cărora s-au constatat următoarele:
Conform Legii 247/2005
Prin Hotărârea 570 din 03 iulie 2008 C. județeană de fond funciar Suceava a validat propunerile Comisiei locale de fond funciar Izvoarele Sucevei, pentru un număr de 4 autori, iar conform poziției nr.1 din anexa 37 – 47 s-a validat dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 29,35 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea numitei B. N. M. în calitate de moștenitoare a autorului deposedat Omania V. N..
S-a reținut că aceasta face dovada proprietății pentru terenul solicitat cu extrasul din Tabloul Proprietarilor de Păduri Particulare aparținând de fostul județ Rădăuți, întocmit de Ocolul Silvic Rădăuți, la data de 14 martie 1946 și eliberat de Direcția Județeană Suceava a Arhivelor Naționale.
În actul respectiv este înscris la numele proprietarului N. Omania și alții sub 5 ha cu păduri la locul numit „Calela” de pe raza comunei Izvoarele Sucevei din care, din suprafața totală de 40 de ha: suprafața de 36 ha reprezintă pădurea propriu-zisă, iar suprafața de 4 ha poieni.
Documentația ce a stat la baza emiterii hotărârii conține planuri de situație privind amplasamentele, identificate de solicitant, vizate de OCPI Suceava și reprezentantul Ocolului Silvic Brodina, precum și procesul - verbal de stabilire a vecinătăților, iar punerea în posesie cu suprafața de 29,35 ha a fost efectuată conform procesului – verbal 106 din 08 septembrie 2008 și s-a emis titlu de proprietate 1387 din 06 octombrie 2010 în favoarea lui B. N. M..
Conform Legii 1/2000.
Prin Hotărârea nr.14 din 21 ianuarie 2004 emisă de C. județeană de fond funciar Suceava, s-au validat propunerile Comisiei locale de fond funciar Izvoarele Sucevei privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru autorii înscriși la pozițiile 1 – 7 și respectiv 9 – 19, din anexa 53 – 13, cu o suprafață totală de 113 ha teren cu vegetație forestieră, situată pe raza Ocolului Silvic Brodina.
Conform poziției nr.10 din anexa 37 – 46 s-a validat dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 8,4 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea numitei B. N. M. în calitate de moștenitoare a autorului deposedat Omania V. N..
Dovada proprietății pentru terenul solicitat cu extrasul din Tabloul Proprietarilor de Păduri Particulare aparținând de fostul județ Rădăuți, întocmit de Ocolul Silvic Rădăuți, la data de 14 martie 1946 și eliberat de Direcția Județeană Suceava a Arhivelor Naționale.
Documentația ce a stat la baza emiterii hotărârii conține planuri de situație privind amplasamentele, identificate de solicitant, vizate de OCPI Suceava și reprezentantul Ocolului Silvic Brodina, precum și procesul - verbal de stabilire a vecinătăților, iar punerea în posesie cu suprafața de 8,4 ha a fost efectuată conform procesului – verbal 1204 din 02 martie 2004 și s-a emis titlu de proprietate 1078 din 15 martie 2005 în favoarea lui B. N. M..
Conform Legii 18/1991.
A fost emis titlu de proprietate 320 din 27 aprilie 1994 pentru suprafața de 1 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea numitei B. N. M. în calitate de moștenitoare a autorului deposedat Omania V. N., în baza propunerii Comisiei locale de fond funciar Izvoarele Sucvevei, fără a fi anexată dovada dreptului de proprietate a autorului deposedat.
S-a susținut că, în total, numitei B. N. M. în calitate de moștenitoare a autorului deposedat Omania V. N. i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 38,75 ha teren cu vegetație forestieră pe raza Ocolului Silvic Brodina.
Reclamantul a arătat că dovada dreptului de proprietate a autorului deposedat a fost făcută doar cu extrasul din Tabloul Proprietarilor de Păduri Particulare aparținând de fostul județ Rădăuți, întocmit de Ocolul Silvic Rădăuți, la data de 14 martie 1946 și eliberat de Direcția Județeană Suceava a Arhivelor Naționale, în care la rubrica „numele proprietarului” figurează N. Omania și alții sub 5 ha.
Tot astfel s-a susținut că amplasamentele pe care s-a efectuat punerea în posesie a numitei B. M. au fost recunoscute de vecinii de pe parcele, prin semnarea proceselor – verbale de bună vecinătate, însă, pentru localitatea Izvoarele Sucevei nu există:
- registrul agricol pentru perioada preluării pădurilor la stat;
- acte de preluare a terenului cu vegetație forestieră la nivelul Direcției Silvice Suceava, prin Ocolul Silvic Brodina, singurele documente ce atestă proprietatea fiind doare extrasul din Tabloul Proprietarilor de P. mai sus menționat și
- documente de carte funciară care să ateste dreptul de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră sau planuri cadastrale prin care să fie posibilă identificarea vechilor amplasamente ale fostelor proprietăți.
Datorită acestor aspecte și în lipsa unor documente suplimentare admise de legile fondului funciar care ar putea susține declarațiile de vecinătate depuse s-a considerat că acestea nu prezintă garanția identificării vechiului amplasament al fostei proprietăți a autorului deposedat și, cu atât mai mult, a existenței acestei proprietăți la momentul deposedării.
Așadar, s-a susținut că din actul la care s-a făcut referire, autorul persoanei căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate nu figurează cu o suprafață de teren cu vegetație forestieră mai mare de 5 ha.
Tot astfel s-a susținut că operațiunea de reconstituire a dreptului de proprietate necesită analizarea unui număr de 3 elemente respectiv:
1 – calitatea persoanei care solicită, prin cere, reconstituirea dreptului de proprietate;
2 – documentele depuse, prin care se face dovada dreptului de proprietate și a preluării la stat a terenului solicitat și
3 – identificarea vechiului amplasament al fostei proprietăți care în cazul terenurilor cu vegetație forestieră se realizează și prin identificarea în amenajamentul silvic a terenului cu vegetație forestieră, care face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.
În raport de aceste aspecte s-a considerat că în ceea ce o privește pe B. M. aceasta nu a făcut dovada că autorul său ar fi fost deposedat de întreaga suprafață de 40 ha cât figurează în acel extras.
Reclamantul și-a justificat calitatea procesuală activă în conformitate cu dispozițiile art.,123 alin.2 – 3 din Constituția României republicată, ale Legii 215/2001 republicată și modificată și ale art. 19 alin.1 lit.a din Legea 340/2004 privind P. și Instituția Prefectului republicată și modificată.
În același timp s-a arătat că potrivit prevederilor art.III din Legea 169/1997 cu modificările și completările ulterioare, care nu a fost încorporată în textul republicat al Legii 18/1991 dar care se aplică în continuare, ca dispoziție proprie ale Legii 169/1997 prevede la art. I lit.a că sunt lovite de nulitate absolută, potrivit legislației civile aplicabile la data încheierii actului judiciar următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 „actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii”.
Motivarea în drept.
Acțiunea a fost întemeiată pe disp.art.III din Legea 169/1997 cu modificările și completările ulterioare, Legea 18/91 republicată cu modificările și completările ulterioare, art.6 lit.i ind.4 din HGR 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, art.123 alin.2 – 3 din Constituția României, republicată, ale art5.19 alin.1 lit.a din Legea 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată cu modificările și completările ulterioare.
Probe.
În acest sens s-au depus la dosar în copie: actele a căror anulare se solicită, un număr de două sentințe ale Judecătoriei Rădăuți și două decizii ale Tribunalului Suceava privind situații similare, precum și copia Tabloul Proprietarilor de Păduri Particulare aparținând de fostul județ Rădăuți, întocmit de Ocolul Silvic Rădăuți, la data de 14 martie 1946 și eliberat de Direcția Județeană Suceava a Arhivelor Naționale.
Poziția procesuală a părților.
Prin întâmpinările depuse la dosar ( fila 122 – 123 ), pârâta B. N. M. a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, invocând următoarele aspecte:
- dovada proprietății cu privire la terenul ce i-a fost reconstitui s-a făcut nu numai cu extrasul la care s-a făcut referire, ci și cu martori ( vecini ai acestor terenuri ), care au semnat procesele – verbale de stabilire a vecinătăților și și-au asumat realitatea celor declarate.
De altfel, s-a arătat că potrivit prevederilor Legii 247/2005 proba cu martori este admisibilă acolo unde lipsesc înscrisurile doveditoare;
- C. locală de fond funciar Izvoarele Sucevei, Direcția S. Suceava prin reprezentanții săi și organele OCPI Suceava și-au însușit planurile de situație întocmite, iar punerea în posesie s-a făcut pe terenurile ce au aparținut autorului său și care sunt libere;
. suprafața reconstituită nu este mai mare decât cea ce a aparținut autorului său, la data actului de naționalizare;
- nici o persoană nu a formulat cerere de reconstituire și nu a revendicat terenul identificat și
- în ceea ce-l privește pe M. D. I. acesta nu justifică nici un interes legitim în legătură cu sesizarea formulată instituției prefectului.
Tot astfel, pârâta a arătat că în ceea ce privește cererea de intervenție formulată de M. I., nici el și nici autorii săi nu au avut teren pe acela amplasament, deoarece, M. D. ( autorul ), a deținut teren la locul numit „Oglinda”.
Direcția S. Suceava prin întâmpinările depuse la dosar ( fila 131 – 136 ) s-a raliat poziției exprimată de P. județului prin acțiunea introductivă solicitând admiterea acesteia.
În motivarea susținerilor sale pârâta a preluat, întrutotul, motivarea acțiunii reclamantului.
Totodată, pârâta a depus la dosar, spre exemplificare, un număr de 3 sentințe care vizează același aspecte.
La data de 17 iulie 2012 numitul M. D. I. a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantei ( fila 146 – 147 ), solicitând admiterea acțiunii.
În acest sens s-a susținut că – așa cum rezultă din motivarea acțiunii, precum și din răspunsurile pe care reclamanta i le-a trimis lui – numitul N. Omania, figura înscris în extrasul Tabloul Proprietarilor de Păduri Particulare, la categoria persoanelor sub 5 ha ,iar terenul ce i-a fost reconstituit pârâtei B. M. a aparținut autorului lui în persoana lui M. D., iar, cererea pe care a formulat-o privind rezolvarea acestei situații se află în curs de soluționare, în cadrul procedurii administrative.
În acest sens a fost atașată la cerere răspunsul la petiția pe care el a formulat-o Instituției Prefectului, precum și copia Hotărârii nr.238 din 26 iulie 2012 a Comisiei de fond funciar Suceava.
La rândul său Comisia comunală de fond funciar Izvoarele Sucevei, prin întâmpinările depuse la dosar ( fila 221 ) cât și prin concluziile scrise ( fila 243 ), a solicitat respingerea acțiunii și a cererii de intervenție invocând următoarele argumente:
- B. M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după autorul Omania N., iar pentru acest teren nu exista nici o altă cerere, nu s-a depus vreo contestație, planurile de situație și procesele – verbale de bună vecinătate au fost recunoscute și semnate de vecinii terenului fiind vizate de toate instituțiile abilitate, iar amplasamentul nu a fost contestat de nici o persoană;
- însăși Direcția S. Suceava a precizat că în ceea ce-l privește pe M. I. acesta trebuie să facă dovada că terenul pentru care solicită reconstituirea dreptului de proprietate este vechiul amplasament al autorului său și ar fi inclus în terenul ce face obiectul prezentei acțiuni și
- prin titlu de proprietate 896/2003 intervenientului i s-a validat poziția nr.1 din anexa 37 – 148 cu privire la suprafața de 25 ha teren, numai ca drept de proprietate, pe considerentul că nu cunoștea existența situației amplasamentului și nu a existat nici un proces – verbal de identificare al acestuia.
Situația reținută de instanță.
La filele 53, 59, 64, 70 și 75 din dosar, se află procesele – verbale de stabilire a vecinătăților, cu planuri de situație anexate, semnate de toate părțile ce au teren învecinat cu cel identificat ca fiind al autorului pârâtei B. M. în persoana lui Omania N. și amplasat la locul numit „Calela” de pe raza Ocolului Silvic Brodina, precum și declarațiile pe propria răspundere a vecinilor, în timp ce la filele: 81 și 83 se află procesul – verbal de punere în posesie nr.106 din 08 septembrie 2008 emis în baza Hotărârii nr.570/2008 semnat de toate părțile implicate, inclusiv reprezentanții Ocolului Silvic.
La fila 36 dosar există referatul întocmit de reprezentantul Direcției Silvice Suceava prin care se arată că „având în vedere propunerea Comisiei comunale Izvoarele Sucevei și identificarea vechiului amplasament, însușit de Ocolul Silvic Brodina, recepționat de OCPI Suceava, fără a ne pronunța asupra aspectelor juridice ale dreptului de proprietate și a verosimilității actelor depuse, apreciem că se poate valida anexa 37, numai dacă se face dovada dreptului de proprietate”.
La fila 153 – 154 dosar C. comunală Izvoarele Sucevei arată că în . este regim de carte funciară, încât identificarea amplasamentelor și întocmirea planurilor parcelare s-a făcut în prezența deținătorului legal – reprezentant al Ocolului Silvic Brodina ( care era primul care a vizat proiectul parcelar ), și a vecinilor de parcelă care confirmau proprietatea și semnau procesul – verbal de vecinătate.
Deosebit de aceasta trebuie avut în vedere că nu s-a făcut dovada de către reclamant sau de către intervenient că pentru suprafața de teren menționată în extras s-ar fi reconstituit dreptul de proprietate pentru alte persoane, pentru a se lua în discuție o dublă reconstituire și nici nu s-a făcut dovada că terenul respectiv ar fi fost deținut, la actul de naționalizare, de autorul intervenientului.
Mai mult decât atât din cuprinsul Hotărârii nr.238 din 26 iulie 2012 emisă de C. județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului, reiese că intervenientului i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 25 ha teren cu vegetație forestieră, numai ca drept de proprietate, întrucât vechiul amplasament este ocupat legal prin aplicarea legilor fondului funciar anterioare Legii 247/2005 urmând a se stabili un nou amplasament sau să se acorde despăgubiri în condițiile legii.
De altfel, însăși intervenientul ( fila 195 dosar ), recunoaște acest aspect, dar susține că terenul i-ar fi fost ocupat ilegal de B. M. lucru pe care nu l-a dovedit.
Din adresa 360 din 02 octombrie 2012 ( fila 221 ), emisă de Comisia comunală de fond funciar reiese că intervenientului i s-a validat dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 25 ha teren, fără amplasament, întrucât acesta nu cunoștea existența situării amplasamentului și nu exista un proces – verbal de identificare a acestuia.
Este adevărat că potrivit copiei din registrul agricol în anul 1951 M. D. figura înscris cu suprafața de 35 ha teren pădure, dar nu se specifică locul unde era situat acest teren, încât, nu se poate susține că amplasamentul ar fi cel ocupat în prezent de B. M., intervenientul nefăcând cu nimic dovada în acest sens.
Soluția instanței.
În raport de probele administrate în cauză, instanța a apreciat că atât plângerea cât și cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de M. D. I., apar ca nefondate fiind respinse ca atare.
Așa cum s-a menționat anterior, B. M. a făcut dovada cu: planurile de situație întocmite, cu procesul – verbal de stabilire a vecinătăților, cu declarațiile pe propria răspundere a martorilor ( vecini cu terenul ), că acesta a aparținut autorului săi Omania N., cu atât mai mult cu cât, amplasamentul era liber și nu a fost revendicat de nici o altă persoană.
S-a mai menționat faptul că în . există regim de carte funciară, încât dovada dreptului de proprietate se face prin orice mijloc de probă.
De altfel, Comisia comunală de fond funciar Izvoarele Sucevei, a confirmat că persoana mai sus menționată este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate și că, în ceea ce-l privește pe intervenient, acesta nu a fost în măsură să indice amplasamentul ce ar fi aparținut autorului său și nici nu a depus planul de situație al acestuia, motiv pentru care i s-a reconstituit doar dreptul de proprietate, fără amplasament.
În altă ordine de idei trebuie avut în vedere că intervenientul nu a făcut dovada că autorul său ar fi avut teren la locul numit „Calela” de pe raza Ocolului Silvic Brodina, pe amplasamentul ocupat de B. M..
În acest sens trebuie arătat că în ceea ce-l privește pe intervenient acesta nici nu a contestat faptul că B. M. ar fi îndreptățită la suprafața de teren ce i-a fost reconstituită, ci doar a susținut că i-ar fi ocupat terenul ce a aparținut autorului său.
Deosebit de aceasta trebuie arătat că în momentul în care B. M. a făcut identificarea în teren aspectele sesizate cu ocazia întocmirii planurilor de situație, au fost confirmate, în afară de vecinii terenului și de reprezentanții Ocolului Silvic în calitate de deținători ai terenului.
Tot astfel, s-a avut în vedere că nici o altă persoană ( exceptându-l pe intervenient ) nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe acest amplasament.
Așadar, cele menționate de reclamant prin plângere nu-și găsesc acoperire în probele depuse la dosar, încât să conducă la anularea actelor de proprietate emise în favoarea pârâtei B. M. cât și a celor derivând din acestea.
În raport de toate aceste aspecte soluția de respingere – așa cum s-a arătat mai sus – atât a plângerii cât și a cererii de intervenție – s-a impus.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul P. Județului Suceava, pârâta C. Județeană de Fond Funciar Suceava și intervenientul M. D. I. criticând-o pentru motive de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art.304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Pârâta C. Județeană de Fond Funciar Suceava prin memoriul de recurs a susținut următoarele:
Astfel, reconstituirea dreptului de proprietate pentru moștenitoarea autorului Omania V N., B. N. M. s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legilor fondului funciar în condițiile reconstituirii acestei suprafețe pentru o suprafață mult mai mare de teren cu vegetație forestieră decât cea predată la stat dovadă fiind ” extrasul din tabloul proprietarilor de pădure particulare aparținând de fostul județ Rădăuți întocmit de Ocolul Silvic Rădăuți la data de 14.03.1946” în care autorul figurează sub 5 ha păduri la locul Calea de pe raza comunei Izvoarele Sucevei din suprafața totală de 40 ha teren.
Ca atare autorul Omania V. N. nu figurează ca fiind unicul proprietar al terenului în suprafață totală de 40 ha, din cuprinsul acestuia rezultând că sunt proprietari mai multe persoane fizice, fiecare sub 5 ha neexistând nici declarații ale tuturor proprietarilor vecini pe toate laturile terenului, în cauză nedovedindu-se că B. N. M. ar fi îndreptățită șa reconstituirea întregii suprafețe cu vegetație forestieră.
A mai arătat că instanța de fond a reținut în mod eronat faptul că pârâta B. M. a făcut dovada dreptului de proprietate pentru terenul forestier, cu planurile de situație, procesul verbal de stabilire a vecinilor și declarațiile martorilor vecini cu terenul în condițiile în care, față de prevederile art.6 alin.3 din Legea 1/2000 era suficientă doar declarația martorilor vecini pe toate laturile, declarații a căror inexistență se poate constatat din lucrările dosarului.
De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada preluării abuzive a terenului, în condițiile în care autorul pârâtei nu este autor deposedat, iar certificatul eliberat de Arhivele Naționale atestă o situație de fapt la nivelul anului 1946 și nu constituie act de proprietate.
Mai mult, instanța avea obligația de a administra proba cu martorii semnatari ai proceselor verbale de bună vecinătate, această probă fiind necesară pentru efectuarea unei cercetări judecătorești complete.
În motivarea recursului, reclamantul P. Județului Suceava a arătat că instanța investită cu judecarea cauzei a reținut în mod eronat motivele pentru care s-a formulat și introdus acțiunea și, pe cale de consecință, a motivat în mod nelegal sentința recurată.
Instanța de fond a reținut în mod eronat, faptul că pârâta B. M. a făcut dovada dreptului de proprietate pentru suprafețe de teren cu vegetație forestieră care fac obiectul litigiului „cu planurile de situație întocmite, cu procesul verbal de stabilire a vecinătăților, cu declarațiile pe proprie răspundere a martorilor ( vecini cu terenul)” în lipsa unui regim de carte funciară dovada dreptului de proprietate făcându-se cu orice mijloc de probă.
Totodată, instanța de fond trebuia să aibă în vedere și faptul că nu se face dovada preluării abuzive de către regimul comunist, în condițiile în care Omania V. N. nu este autor deposedat în accepțiunea legilor fondului funciar, iar certificatul nr.374/27.03.2003 eliberat de Direcția Județeană Suceava a Arhivelor Naționale, atestă o situație de fapt la nivelul anului 1946,în condițiile în care preluarea pădurilor de către stat a avut loc începând cu anul 1948. Acest document eliberat de către arhivele județene, sigurul act de care s-a prevalat pârâta nu constituire un act de proprietate, conform prevederilor art.6 alin. (12) din Legea nr.1/2000.
Extrasul eliberat de Direcția Județeană Suceava a Arhivelor Naționale nu se coroborează cu alte acte de proprietate, astfel încât să rezultă cu certitudine faptul că, suprafața solicitată a fost preluată abuziv de stat de la autorul N. Omania, în calitate de unic proprietar.
Instanța de judecată nu a uzat de rolul său activ, în sensul că, dacă intervenientul a făcut dovada existenței registrului agricol pentru anul 1951 pentru autorul său, era necesar a se solicita pârâtei să depună aceeași dovadă și pentru Omania N. după care solicita reconstituirea dreptului de proprietate.
Nu în ultimul rând, instanța investită cu judecarea cauzei avea obligația față de susținerile Prefectului județului Suceava și ale Direcției Silvice, precum și ale Comisiei locale de fond funciar Izvoarele Sucevei și ale numitei B. M. și în virtutea rolului său activ în derularea procesului, de a administra proba cu martorii semnatari ai proceselor verbale de bună vecinătate.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.299, art.304 pct.7, 8 și 9, art.304 1, Cod procedură civilă.
Tribunalul reține că motivele de recurs al acestui recurent vizează aceleași critici ca cele arătate în memoriul de recurs al recurentei C. Județeană Suceava.
Intervenientul M. I. a invocat faptul că sentința de fond este nelegală în condițiile în care nu trebuia să-i fie reconstituit dreptul de proprietate numitei B. M. cu motivarea că înscrisul numit Tabloul Proprietarilor de Păduri Particulare nu are forța probantă pentru a face această dovadă, a se observa că nu este specificat amplasamentul, iar în spețe similare nu a fost reconstituit dreptul de proprietate pe baza acestui tablou (sentința civilă nr.2926/24.09.2010 a Judecătoriei Rădăuți rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.1199/21.09.2011 a Tribunalului Suceava.
În ceea ce-l privește i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 25 ha, în evidențele agricole a figurat cu suprafața de 35 ha teren pădure, nu s-a specificat amplasamentul din cauză că a fost ocupat cu posesia unei alte persoane.
Din aceste motive solicită a fi admis recursul reclamantei și recursul său, casarea sentinței și admiterea acțiunii precum și a cererii de intervenție în interesul reclamantei.
Legal citată, pârâta C. locală de fond funciar Izvoarele Sucevei a formulat întâmpinare (filele 27,28 dosar) prin care a solicitat respingerea recursului arătând moștenitoarea Omania N.,numita B. M., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, conform legilor de fond funciar, fiind direct îndreptățită și unică moștenitoare legală. Pe parcursul implementării Legii nr.18/1991, a Legii nr.169/1997, Legii nr.1/2000 și a Legii nr.247/2005, nu a existat nicio altă cerere, nu s-a depus nicio contestație, iar planurile de situație și procesele verbale de bună vecinătate au fost recunoscute și semnate de vecinii de teren, vizate ed toate instituțiile abilitate în reconstituirea dreptului de proprietate, amplasamentul nefiind contestat de nicio persoană.
Un aspect important de reținut, este că a existat continuitate la depunerea cererilor de fond funciar, de către aceeași moștenitoare, la C. L. de fond funciar Izvoarele Sucevei, a fost solicitată suprafața de teren, la locul numit Calela, de pe raza Ocolului Silvic Brodina, așa cum este specificat și în actul de proprietate.
La termenul din data de 3 octombrie 2012 la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, în mod legal a fost respinsă cererea de intervenție a numitului M. I., deoarece acesta nu a făcut dovada că terenul pentru care solicită dreptul de proprietate este vechiul amplasament al autorului său, și nu a contestat amplasamentul numitei B. M., la niciuna din legile de aplicare a fondului funciar.
Și Direcția S. Suceava a precizat că este necesar ca M. I. să facă dovada că terenul pentru care solicită reconstituirea dreptului de proprietate este vechiul amplasament al autorului său și este inclus în terenurile ce fac obiectul prezentei acțiuni, ceea ce intervenientul nu a dovedit.
Legal citată pârâta Direcția S. Suceava a formulat întâmpinare ( filele 30-34) prin care a solicitat admiterea recursului formulat de pârâta C. Județeană Suceava pentru aceleași considerente ca cele din memoriul de recurs.
Recursurile a căror motive se încadrează în prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă sunt nefondate din următoarele considerente:
Astfel, conform extrasului eliberat de Direcția Județeană Suceava a Arhivelor Naționale, în tabloul proprietarilor de păduri particulare aparținând de fostul județ Rădăuți, în anul 1946 figurează N. Omania și alții sub 5 ha teren, în extras menționându-se un total de 40 ha cu vegetație forestieră.
Interpretând acest extras, se constată că autorul N. Omania a fost proprietarul suprafeței de 40 ha teren pădure iar alții cu teren sub 5 ha menționându-se ca și argument în acest sens faptul că acest autor a fost nominalizat în mod expres ca proprietar de pădure pentru cei 40 ha ceilalți deținând suprafețe mai mici de sub 5 ha.
Deosebit de aceasta analizând documentațiile ce au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate contestate și a actelor subsecvente, se constată că la C. comunală nu au fost înregistrate contestații sau orice alte cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în afara celor făcute după autorul Omania N., moștenitoarea acestuia pârâta B. M. solicitând în baza legilor fondului funciar suprafața de la locul „Calela” de pe raza Ocolului Solvic Brodina în baza certificatului emis de Arhivele Naționale.
La dosar există planuri de situație și procese verbale de vecinătate ( f.159-177) recunoscute și semnate de vecinii de teren după toate laturile, înscrisuri ce au fost vizate de instituții abilitate, amplasamentul nefiind contestat de vreo persoană.
Identificarea amplasamentului și întocmirea proiectelor parcelare s-a făcut în prezența reprezentanților Ocolului Silvic Brodina, persoane care vizează proiectul parcelar, și a vecinilor parcelă care confirmau proprietatea și semnau procesul verbal de vecinătate.
Or în aceste condiții suprafața de 40 ha teren menționată în certificatul emis de Arhivele Naționale s-a dovedit a fi proprietatea autorului pârâtei B. M., numitul Omania N., forța probantă acestui înscris fiind dată inclusiv de martorii ce au semnat procesele verbale de vecinătate și care au confirmat astfel existența în patrimoniul autorului a acestei suprafețe de teren precum și de planurile de situație întocmite de un inginer topo autorizat și avizate de Primar și de Ocolul Silvic Brodina, în baza cărora a fost identificat terenul în litigiu ca fiind situat la locul numit „Calela”, ocazie cu care s-a și constatat că nu a fost reconstituit în favoarea altor persoane, fiind liber.
Intervenientul M. I. nu a făcut dovada că terenul pentru care solicită reconstituirea dreptului de proprietate este vechiul Amplasament al autorului său, nefiind contestat amplasamentul solicitat ca reconstituire de către pârâta B. M. la nici una din legile de aplicare a fondului funciar.
De altfel, inclusiv Direcția S. Suceava a precizat că este necesar ca M. I. să facă dovada că terenul pentru care solicită reconstituirea este vechiul amplasament al autorului său și este inclus în extrasele ce fac obiectul prezentei acțiuni, ceea ce intervenientul nu a dovedit.
Ca atare, în mod corect instanța de fond a reținut că în cauză nu se impune anularea reconstituirii făcută în favoarea pârâtei B. M., așa încât în temeiul prevederilor art.312 Cod procedură civilă, recursurile vor fi respinse ca nefondate, recursul intervenientului accesoriu ca urmare a respingerii recursului reclamantei în favoarea căreia a intervenit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de recurentul-reclamant P. JUDEȚULUI SUCEAVA - S. A. P.-Suceava, .-la sediul Instituției Prefect, nr.36, județ Suceava, recurenta-pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR SUCEAVA-Suceava, ., nr.36, jud. Suceava și recurentul-intervenient în numele altei persoane M. D. I.- com. Izvoarele Sucevei, . împotriva sentinței civile nr.1286/06.11.2011 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. DE FOND FUNCIAR IZVOARELE SUCEVEI PRIN PRIMAR-Izvoarele Sucevei, jud. Suceava, B. M.-com. Brodina, . și DIRECȚIA S. SUCEAVA-Suceava, .. Suceava, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Mai 2013
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
D. D. M. C. T. M. L. A.
Red D.D
Jud.fond G. B.
Tehnored. L.A
2 ex./ 09.07.2013
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 2511/2013. Tribunalul SUCEAVA | Cereri. Decizia nr. 1372/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
