Fond funciar. Decizia nr. 148/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 148/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 21-06-2013 în dosarul nr. 3119/86/2013
Dosar nr._ contestație în anulare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 148/2013
Ședința publică de la 21 Iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. A.
Judecător A. I. M.
Judecător V. O. D.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea B. M. -P. M. M. C.-Dărmănești, Suceava împotriva deciziei civilenr.214/25.01.2013 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații C. C. DE FOND FUNCIAR DĂRMĂNEȘTI-Dărmănești, Suceava, C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR-Suceava, ., nr.36, jud. Suceava, B. D.-C., ., ., ., S. V.-Dărmănești, nr.508, jud. Suceava, ȘVEDUNEAC V.-Suceava, ..13, ., . și intimat ȘVEDUNEAC N.-Suceava, ..11A, ., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul intimatului S. V., av. C. V.,lipsă fiind părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin Serviciul Registratură al Tribunalului Suceava a fost depusă o cerere de amânare a cauzei de către contestatoare, prin mandatar, întrucât din motive de sănătate nu se poate prezenta la termenul de astăzi.
Reprezentantul intimatului se opune amânării cauzei.
Instanța, având în vedere că susținerile privitoare la starea de sănătate nu au fost dovedite, în temeiul art.156 vechiul Cod de procedură civilă, va respinge cererea de amânare a cauzei.
Instanța constată că a fost atașat dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava.
Reprezentantul intimatului înmânează instanței înscrisuri care atestă respingerea cererilor de strămutare a cauzei.
Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat excepții de invocat și probe de administrat instanța constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. C. V. solicită respingerea contestației în anulare arătând că nu sunt date niciunul dintre motivele de anulare, Tribunalul fiind competent să soluționeze cauza, cu cheltuieli de judecată conform chitanței aflate la dosar.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
P. decizia nr.214/25.01.2013 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._, Tribunalul a admis recursul declarat de către reclamanta C. C. de fond funciar Dărmănești și recursul declarat de către intervenientul în nume propriu S. V., împotriva sentinței civile nr. 3831 din data de 11 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții B. M., C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, B. D.. și intervenienții în nume propriu Șveduneac Virgilși Șveduneac N., și a casat sentința civilă nr. 3831/11 septembrie 2012 a Judecătoriei Suceava trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a hotărî astfel, instanța de control judiciar a reținut următoarele:
În ceea ce privește recursul Comisiei Locale Dărmănești, s-a reținut că acțiunea principală a fost respinsă, în dispozitiv, ca nefondată, însă în considerente s-a reținut exclusiv lipsa de interes „pentru a promova o astfel de acțiune după 10 ani de la emiterea titlului și după ce și-a dat acordul pentru emiterea lui, fără a dovedi comiterea de către pârâtă a vreunei infracțiuni”.
În primul rând, nu s-a pus în discuția părților această excepție, încălcându-se principiul contradictorialității și dreptul la apărare al părților, garantat fiind conform art. 6 CEDO, dreptul la un proces echitabil.
De asemenea, nu se poate reține că interesul se stinge după 10 ani de la emiterea titlului, după ce și-a dat acordul pentru emiterea lui, neexistând o prevedere legală în acest sens. C. Locală de fond funciar are interes în asemenea acțiuni, văzând că are atribuții cu privire la punerea în posesie, întocmirea documentației în vederea emiterii titlurilor de proprietate, etc.
Străină de prezenta cauză este și motivarea primei instanțe, care a reținut lipsa de interes întrucât nu s-a făcut dovada comiterii unei infracțiuni, neexistând o prevedere legală în acest sens, care să condiționeze exercitarea acțiunii din speță de dovedirea unei infracțiuni.
Prima instanță a mai reținut că „pe fond, nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. III din Legea nr. 169/1997, privind modificarea legii fondului funciar, pentru anularea titlului de proprietate atacat”. Este o motivare pur formală, care nu analizează aspectele esențiale ale speței conform art. 261 al. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să conțină „motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților”, iar prezenta sentință nu îndeplinește aceste cerințe.
Nu este dată lipsa de interes, în ceea ce privește acțiunea principală, față de cele arătate mai sus.
În ceea ce privește recursul intervenientului, cererea lui a fost respinsă de prima instanță, ca nefondată.
Cererea de intervenție (f. 24, judecătorie) privește anularea parțială a titlului de proprietate al pârâților invocându-se o suprapunere cu propriul titlu, nr. 2280/2000.
În această situație trebuia să se verifice eventuala suprapunere între cele două titluri de proprietate. În cazul în care rezultă o asemenea suprapunere trebuie analizate drepturile de proprietate invocate de părți, apoi comparate, urmând a se stabili preferabilitatea unuia în detrimentul celuilalt, văzând care este mai caracterizat.
Mai mult, intervenientul a invocat existența unui alt litigiu între părți, în care pârâții B. au contestat titlul său de proprietate, nr. 2280/2000 – a se vedea decizia civilă nr. 420/2010 a Tribunalului Suceava (f. 128 și urm., judecătorie), aspect neanalizat de prima instanță, deși esențial.
Prima instanță a reținut doar că intervenienții nu au dovedit că autorul lor a fost împroprietărit cu terenul în litigiu, fără a înlătura dovezile dreptului de proprietate invocate, precum și fără a analiza aspectele reținute irevocabil prin decizia nr. 420/2010, a Tribunalului Suceava. Celelalte argumente ale primei instanțe sunt străine de soluționarea cauzei, (că nu s-a dovedit nelegalitatea reconstituirii pârâtei prin sentință judecătorească, încorporarea într-o altă gospodărie și vânzarea subsecventă, anterioritatea emiterii titlului pârâtei, acordul comisiei locale), față de cele arătate mai sus.
Practic, prima instanță nu a soluționat fondul cauzei, neanalizând aspectele esențiale ale speței, arătate mai sus, astfel că, în baza art. 312 al. 5 Cod procedură civilă tribunalul a admis recursul, a casat sentința, trimițând cauza spre rejudecare primei instanțe.
Conform art. 315 al. 3 Cod procedură civilă, după casare, instanța de fond va judeca din nou, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.
Prima instanță, în rejudecare, urmează să analizeze și cererea de probe formulată în recurs de intervenient, în măsura în care insistă în aceasta, respectiva cerere vizează fondul cauzei, care nu poate fi cercetat, pentru asigurarea dublului grad de jurisdicție și necunoscându-se părerea primei instanțe asupra fondului cauzei.
P. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 26.02.2013 sub nr._ a fost formulată contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 214/25.01.2013 de către contestatoarea B. M. -P. M. M. C.-Dărmănești, în contradictoriu cu intimații C. C. DE FOND FUNCIAR DĂRMĂNEȘTI, C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, B. D., S. V., ȘVEDUNEAC V. și intimat ȘVEDUNEAC N..
În motivare, contestatoarea a arătat că decizia este nelegală întrucât judecător V. O. D. era incompatibilă a soluționa cauza deoarece a mai pronunțat încă o decizie nr.420/1.03.2010 cu aceeași cauză, aceleași părți în dosare și aceleași calități.
În dovedire a depus înscrisuri ( filele 4-10 dosar).
Legal citat intimatul Șveduneac V.,prin reprezentant a solicitat respingerea contestației în anulare.
Deși legal citați ceilalți intimați nu s-au prezentat în fața instanței și nici nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Conform art.317 Vechiul Cod de procedură civilă, invocat de contestator, „hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;
2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond..”
Al doilea motiv de contestație în anulare, prevăzut de art.317 Vechiul Cod de procedură civilă privește încălcarea dispozițiilor legale de ordine publică, privitoare la competență ,iar Tribunalul a soluționat cauza cu respectarea competenței generale, materiale și teritoriale exclusive, la care se referă art.159 Vechiul Cod de procedură civilă. Astfel, incompatibilitatea sau alte aspecte legate de compunerea sau constituirea completului, așa cum se invocă în speță, sunt distincte de normele de competență.
În speță, se invocă faptul că un judecător și-a spus părerea asupra cauzei, într-un litigiu anterior.
O asemenea critică, față de cele arătate mai sus, excede cazurilor prevăzute expres și limitativ de lege pentru exercitarea contestației în anulare.
De altfel, partea avea posibilitatea de a recuza judecătorul, conform art.27 pct.7 și următoarele Vechiul Cod de procedură civilă, însă nu rezultă că s-a formulat o astfel de cerere.
În consecință, în baza art.320 Vechiul Cod de procedură civilă, Tribunalul va respinge contestația în anulare, ca nefondată.
În temeiul art.274 Cod de procedură civilă, contestatoarea, ca parte căzută în pretenții va fi obligată la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței atașată la fila 27 dosar, către intimatul Șveduneac V..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația în anulare. formulată de contestatoarea B. M. -P. M. M. C.-Dărmănești, Suceava împotriva deciziei civilenr.214/25.01.2013 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații C. C. DE FOND FUNCIAR DĂRMĂNEȘTI-Dărmănești, Suceava, C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR-Suceava, ., nr.36, jud. Suceava, B. D.-C., ., ., .,jud. C., S. V.-Dărmănești, nr.508, jud. Suceava, ȘVEDUNEAC V.-Suceava, ..13, ., . și intimat ȘVEDUNEAC N.-Suceava, ..11A, ., ., jud. Suceava.
Obligă contestatoarea la plata către intimatul S. V. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Iunie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
L. A. A. I. M. V. O. D. L. A.
Red L.A
Tehnored.L.A.
2 ex./ 25.06.2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 2203/2013. Tribunalul SUCEAVA | Cereri. Decizia nr. 2635/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
