Pretenţii. Decizia nr. 2203/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2203/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 928/334/2009**
Dosar nr._ pretenții
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.2203
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 15.10.2013
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR G. D.
JUDECĂTOR I. M.
GREFIER G. F.
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor declarate de către reclamanții P. A., domiciliată în Cârțișoara, nr. 294, jud .Sibiu și de către pârâta pârâta R. R.- Direcția Silvică Suceava, cu sediul în .. 6, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr 225/13.02.2013, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ .
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de 08.10.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea la data de astăzi, 15.10.2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea reînregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 3 mai 2012 sub nr._, reclamanta P. A. a chemat în judecată pe pârâta R.N.P.- R., prin Direcția Silvică Suceava, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să fie obligată pârâta să-i achite suma de 100.000 lei reprezentând contravaloarea masei lemnoase exploatată de pe suprafața de 22,9 ha.teren pădure pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform sentinței civile nr.557 din 24.06.2008 a Judecătoriei Vatra Dornei și a procesului verbal de punere în posesie 253 din 2.10.2008.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 557/24.06.2008, rămasă definitivă și irevocabilă i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 22,92 ha. teren pădure, situat în ., la locul numit „Fluturica”
Între data reconstituirii dreptului de proprietate și punerea în posesie pârâta a exercitat lucrări de exploatare masă lemnoasă, în cantitate de 1200 m.c. pentru care reclamanta conform dispozițiilor legii de fond funciar.
Anterior formulării prezentei acțiuni reclamanta a arătat că s-a adresat cu o cerere la Ocolul Silvic Cîrlibaba, înregistrată sub nr.6139/3.10.2008, la care nu a primit nici un răspuns.
Acțiunea nu a fost întemeiată în drept.
În baza art.42 din Legea nr.1/2000 modificată acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
S-au depus la dosar în copie: adresa nr.6850 din 14.11.2008 emisă de Ocolul Silvic Vatra Dornei, situația încasării taxelor pentru lucrările efectuate în proprietate privată,actul de punere în valoare nr.8919, proces verbal de act de control al exploatării din 30.05.208 nr.2649 din 2.06.2008 întocmit de Ocolul Silvic Cîrlibaba, sentința civilă nr.557 din 3.04.2008 a Judecătoriei Vatra Dornei, procesul verbal de punere în posesie nr. 253 din 2.10.2008.
Pârâta R. Direcția Silvică Suceava – Ocolul Silvic Cîrlibaba- prin întâmpinarea formulată în cauză a arătat că într-adevăr reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 23,0060 ha. teren pădure pentru care s-a efectuat la 2.10.2008 punerea în posesie, în UP VI u.a. 2C%, 2 B% la locul numit „Fluturica” cu o suprafață de 22,9 ha., iar diferența în u.a.130B% și 130V2% la locul numit „Dadu” sens în care s-a întocmit procesul verbal de punere în posesie nr.253/2.10.2008.
Pe suprafața de teren pădure din UP VI u.a.2C la data punerii în posesie se afla în curs de exploatare partita 366 produse accidentale II doborâturi în masă, care a fost constituită în luna aprilie 2005, cu un volum, brut de 1021 m.c. (925 m.c. volum net) și o valoare de_ lei.
Partita a fost adjudecată prin licitație de către . Mălini la un preț de 60,2 pe metru cub, astfel încât valoarea totală rezultată este de 55,685 lei și nu de 100.000 lei cum pretinde reclamanta.
La data punerii în posesie se mai afla și cantitatea de 215 m.c. material lemnos brut care a fost predat petentei și scăzut din totalul partizii nr.336 iar corectarea acesteia s-a aprobat în ședința comitetului director al Direcției Silvice Suceava din data de 18.12.2009, transmisă Ocolului Silvic Cîrlibaba cu nr.2475/18.02.2009.
Conform prev. art.40 din Legea nr.1/2000 Ocolul Silvic Cîrlibaba a procedat la stabilirea volumului de masă lemnoasă exploatată în perioada dintre validarea cererii respectiv 24.06.2008 când sentința civilă nr.557/3.04.2008 a rămas definitivă și irevocabilă și 2.10.2008 data punerii în posesie astfel încât a rezultat că în această perioadă s-a exploatat un volum de 137 m.c. masă lemnoasă, cu o valoare de 8247,4 lei, iar după deducerea cheltuielilor de exploatare a rezultat un profit de 4380,36 lei care a fost însușit de către reclamantă, fiindu-i virat în cont cu ordinul de plată nr.59 din 25.03.2009.
Pentru aceste considerente pârâta a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.
Pârâta a anexat întâmpinării adresa nr.2475 din 18.02.2009.
La solicitarea reclamantei în cauză s-a încuviințat proba cu expertiză contabilă având ca obiectiv calcularea în raport de normele legale art.40 din Legea nr.1/2000 pentru suprafața de 5 ha., teren pădure, ce face parte din suprafața de 22,9 ha. reconstituit la locul numit „Fluturica” în raport de documentație privind stadiul eșalonării, exploatări, facturării și achitării masei lemnoase, act de control, exploatare, adresa Ocolului Silvic nr.6189/6.10.2008, actul de punere în valoare nr. 8919 pentru UP VI Cîrlibaba, și adresa din 2.10.2008 a reclamantei către Ocolul Silvic Cîrlibaba.
Raportul de expertiză contabilă a fost întocmit în cauză de către expertul contabil A. I..
Pârâta nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză.
Prin sentința nr. 1369/2010 a Judecătoriei Vatra Dornei, pronunțată în dosarul nr._ s-a admis cererea reclamantei și s-a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de_,95 lei cu titlu de despăgubiri.
Prin decizia civilă nr. 486/7 martie 2012 a Tribunalului Suceava s-a admis recursul pârâtei și s-a casat sentința civilă nr. 1369/2010 a Judecătoriei Vatra Dornei cu trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât în cauză nu s-a administrat o expertiză silvică.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei sub nr._ .
În rejudecare instanța a dispus efectuarea unei expertize silvice de către expertul silvic S. F..
Prin sentința civilă nr. 225/13.02.2013, Judecătoria Vatra Dornei a admis în parte cererea reclamantei P. A., domiciliată în localitatea Cîrțișoara, nr.294, județul Sibiu, pârâta fiind R.N.P.- R., prin Direcția Silvică Suceava, cu sediul în municipiul Suceava, ..6, județul Suceava, a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 10.196,77 lei reprezentând beneficiu realizat în perioada dintre validarea cererii de retrocedare și punerea în posesie, a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 5.160 lei cheltuieli de judecată (onorariu avocațial, onorarii expert contabil și silvic).
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Vatra Dornei a reținut următoarele:
În fapt, în luna aprilie 2007, OS Cârlibaba a procedat la inventarierea masei lemnoase din UP VI ua 2C și a emis actul de punere în valoare nr. 336 prin care puteau fi exploatați din . nr. de 4640 arbori cu un volum brut de 1021 mc constituind partida de exploatare produse secundare II, fila nr. 39 dosar.
La data de 13 februarie 2008 a fost emisă autorizația de exploatare nr. 55 prin care . Mălini a fost autorizată să exploateze materialul lemnos pus în valoare prin APV nr. 336.
În luna martie 2008 . Mălini începe lucrările de exploatare iar la data de 1 aprilie 2008 are loc primul transport de material lemnos, fila nr. 32 dosar.
La data de 3 aprilie 2008 Judecătoria Vatra Dornei a pronunțat sentința civilă nr. 557 în dosarul nr._ prin care a desființat hotărârea Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava mr. 1754/2007 și a reconstituit reclamantei dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 23,0060 ha teren vegetație forestieră în UP VI ua 2B% C%, 130B%, V2% și UP V ua 135C%.
La data de 24 iunie 2008 sentința civilă nr. 557/2007 a Judecătoriei Vatra Dornei a rămas definitivă și revocabilă, fila nr. 10, 11 dosar inițial.
La data de 2 octombrie 2008 reclamanta a fost pusă în posesie cu suprafața de 23,0060 ha teren vegetație forestieră, fila nr. 12 dosar inițial.
Cu ocazia punerii în posesie, s-a constatat de către organele silvice că din arborii care trebuiau exploatați se mai aflau „pe picior” 422 fire cu un volum brut de 104 mc iar 111 mc volum brut material lemnos era în faza de „fasonat”, fila nr. 32 dosar.
La data de 3 octombrie 2008, reclamanta a solicitat OS Cârlibaba plata contravalorii masei lemnoase puse în exploatare de pe suprafața de teren vegetație forestieră în cauză, fila nr. 37 dosar inițial.
La data de 14 noiembrie 2008, OS Cârlibaba a efectuat calculul profitului rezultat din exploatarea masei lemnoase de pe suprafața pusă în posesie și a stabilit un profit net de 4380,36 lei, fila nr. 14 dosar inițial. La calcularea profitului net, OS Cârlibaba a avut în vedere deducerea impozitului pe profit, a cheltuielilor pentru întreținerea drumurilor forestiere și a cotei de 15% fond de regenerare. Profitul net în cuantum de 4.380,36 lei a fost achitat reclamantei, fila nr. 102 dosar.
În drept, art. 40 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 potrivit căruia “Pentru suprafețele de pe care s-a exploatat masă lemnoasă în perioada dintre validarea cererilor de retrocedare și punerea în posesie a proprietarilor, Regia Națională a Pădurilor - R. va acorda acestora beneficiul realizat, după deducerea cheltuielilor de exploatare, și va suporta cheltuielile de împădurire a suprafețelor neregenerate.”
De asemenea potrivit art. 135 alin. 1 și 2 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic „(1) Până la punerea în posesie a terenurilor forestiere în temeiul legilor funciare, Regia Națională a Pădurilor - R. are obligația să execute lucrările tehnice silvice conform amenajamentelor silvice și reglementărilor impuse de regimul silvic, acordând proprietarilor profitul rezultat din valorificarea masei lemnoase respective. (2) Profitul rezultat se acordă în bani sau în natură, la cererea proprietarilor, pentru perioada dintre validare și punerea în posesie”.
Instanța apreciază că nu poate soluționa prezenta cauză decât după ce va determina momentul validării dreptului de proprietate întrucât reclamanta apreciază că validarea dreptului său de proprietate s-a efectuat la data de 3 aprilie 2008, dată la care Judecătoriei Vatra Dornei a pronunțat sentința civilă nr. 557 în dosarul nr._ iar pârâta susține că validarea dreptului de proprietate a avut loc la data de 24 iunie 2008, dată la care sentința civilă nr. 557/2007 a rămas irevocabilă.
Instanța constată în cauza de față că validarea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren vegetație forestieră s-a realizat printr-o hotărâre judecătorească și nu prin hotărârea Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava.
Instanța a reținut că potrivit art. 5, Titlul XIII Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare din Legea nr. 247/2005 “Hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului. Hotărârile definitive și irevocabile susceptibile de înscriere în cartea funciară sunt comunicate din oficiu de către instanța de judecată birourilor de carte funciară.”
Având în vedere că în materia proceselor de fond funciar doar o hotărâre definitivă și irevocabilă putea fi înscrisă în cartea funciară, instanța apreciază că se poate reține existența unei validări în accepțiunea disp. art. 135 alin. 2 din Codul silvic doar atunci când hotărârea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava nu a fost atacată cu plângere în termenul legal potrivit art. 53 din Legea nr. 18/1991 sau sentința civilă prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate a devenit irevocabilă.
Astfel, instanța a reținut ca moment al validării dreptului de proprietate data de 24 iunie 2008.
În continuare instanța a analizat întinderea profitului realizat din exploatarea materialul lemnos, cuvenit reclamantei.
Din calculul întocmit de către OS Cârlibaba, fila nr. 50 dosar rezultă faptul că în perioada 24.06.2008 – 02.10.2008 din suprafața de teren vegetație forestieră aparținând reclamantei P. A. s-a exploatat un volum de 137 mc material lemnos.
Din raportul de expertiză silvică întocmit în cauză, fila nr. 35 și 90 dosar, rezultă faptul în perioada 24.06.2008 – 02.10.2008 din suprafața de teren vegetație forestieră aparținând reclamantei P. A. s-a exploatat un volum de 187,91 mc material lemnos.
Cu privire la cantitatea de material lemnos exploatată din suprafața de teren vegetație forestieră aparținând reclamantei P. A., instanța va reține cantitatea de material lemnos stabilită de către expertul silvic, care pe lângă obiectivitatea specifică funcției a avut în vedere la efectuarea expertizei silvice informațiile preluate din documentele de transport de la depozitul de pădure la depozitul firmei de exploatare, documente care au un regim oficial și strict. Instanța achiesează la punctul de vedere al expertului silvic potrivit căruia scoaterea de urgență a masei lemnoase în vederea valorificări cât mai rapide a acesteia constituie un interes firesc și major al firmei de exploatare cu scopul asigurării surselor financiare. Aceasta nu avea în mod normal nici un interes pentru abandonarea lemnului în pădure și tergiversarea transportului spre valorificarea cu operativitate a masei lemnoase.
Instanța a apreciat că autorizația de exploatare și procesul verbal de predare spre exploatare a parchetului, graficul de eșalonare a tăierilor, procesele verbale de control din 10.03.2008, 15.05.2008, 21.05.2008 și 30.05.2008, documente propuse de pârâtă pentru a stabili începerea exploatării și derularea lucrărilor de exploatare nu pot fi luate în considerare deoarece sunt doar acte administrative care consfințesc momentul predării parchetului, fie reprezintă un angajament între părți fie nu pot fi considerate o confirmare a volumului avansat anterior.
Ca preț de vânzare a unui mc material lemnos instanța a reținut valoarea de 60,2 lei/mc, valoare stabilită atât de expertul silvic cât și de pârâtă.
La calcularea profitului ce i se cuvine reclamantei, expertul silvic a dedus din profitul brut suma de 1.677,14 lei reprezentând cheltuieli pentru întreținerea drumurilor forestiere, fila nr. 40 dosar.
Instanța nu și-a însușit acest punct de vedere întrucât așa cum a susținut și pârâta, fila nr. 65 dosar și cum rezultă din Ordinul de preț nr. 238/2008, fila nr. 48 dosar, taxa de peiaj (de folosire a drumurilor forestiere) se percepe de la alți proprietari de pădure care transportă materialul lemnos pe drumurile forestiere administrate de pârâtă, nefiind o cheltuială făcută de Direcția Silvică Suceava.
Prin urmare, la profitul net calculat de expertul silvic, respectiv de 93.22,21 lei instanța a mai adăugat și suma de 1.677,14 lei.
Așa cum s-a arătat în situația de fapt, pârâta i-a achitat reclamantei suma de 4380,36 lei profit net.
Instanța a constatat că pârâta la calcularea profitului net a dedus din profitul brut impozitul pe profit de 16% în sumă de 834,35 lei.
Potrivit art. 42 lit. k din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în vigoare în anul 2008, “În înțelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile: k) veniturile din agricultură și silvicultură, cu excepția celor prevăzute la art. 71”
Întrucât reclamanta era scutită de plata impozitului pe profit, potrivit textului legal mai sus amintit, suma de 834,35 lei i se cuvine reclamantei.
De asemenea instanța a constatat că pârâta la calcularea profitului net a dedus din profitul brut suma de 1.520,7 lei reprezentând 15% fond regenerare.
Pârâta susține că baza legală a acestei deduceri este art. 7 alin. 1 lit. a din Ordonanța nr. 82/19.08.2004 (acest aspect reprezentând și o obiecțiune la raportul de expertiză silvică).
Instanța a reținut că Ordonanța Nr. 82 din 19 august 2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere a fost abrogată prin art. 139 din Legea nr. 46 din 19 martie 2008 Codul silvic.
Prin urmare, raportat la perioada de referință 24.06.2008 – 2.10.2008 în vigoare erau disp. art. 33 din Legea nr. 46/2008, potrivit cărora “(1) Administratorul fondului forestier proprietate publică a statului și proprietarii de păduri au obligația să înființeze fondul de conservare și regenerare a pădurilor purtător de dobândă, neimpozabil, deductibil fiscal și având regimul rezervelor fiscale. Fondul se află la dispoziția și în contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice.
(2) Fondul de conservare și regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se constituie din următoarele resurse:
f) 15 - 25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale și accidentale I, calculată la nivelul prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; pentru pădurile proprietate publică a statului, nivelul procentului anual se stabilește de Regia Națională a Pădurilor - R.; pentru celelalte forme de proprietate forestieră, nivelul procentului anual se stabilește, după caz, de ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2). Această sumă se virează de către cumpărătorii/titularii autorizațiilor de exploatare direct în contul administratorului sau prestatorului de servicii silvice.”
Întrucât din APV întocmit de OS Cârlibaba rezultă că natura produsului este accidental II, fila nr. 39, în mod corect expertul silvic nu a dedus contribuția la fondul de regenerare iar reclamantei i se cuvine suma de 1.520,7 lei, dedusă ca 15% fond regenerare.
Instanța a constatat că obiecțiunea pârâtei la raportul de expertiză silvică privind nededucerea contribuției la fondul de regenerare, este neîntemeiată.
În continuare, instanța a reținut că pârâta, la calcularea profitului net, a dedus din profitul brut suma de 1.222,73 lei reprezentând cheltuieli pentru întreținerea drumurilor forestiere, sumă care i se cuvine reclamantei având în vedere motivarea instanței cu privire la taxa de peiaj.
Prin urmare, instanța a apreciat că pârâta va trebui să achite reclamantei suma de 10.196,77 lei ( 9.322,21 lei profitul net din expertiza silvică + 1.677,14 lei taxă de peiaj din raportul de expertiză silvică + 834,35 lei impozit pe profit + 1.520,7 lei fond regenerare + 1.222,73 lei taxă de peiaj reținută de OS Cârlibaba – 4.380,36 lei achitați reclamantei ca profit net) reprezentând beneficiul realizat în perioada dintre validare și punere în posesie.
În temeiul art. 274 Cod. proc. civ. din 1865, instanța a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 5.160 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât reclamanta cât și pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului său, reclamanta a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul de a obligat pârâta la plata sumei de_,59 lei ci titlu de despăgubiri civile reprezentând contravaloarea masei lemnoase exploatată de pe terneul său după data reconstituirii dreptului de proprietate și nu doar suma de_,77 lei cât s-a dispus, cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat următoarele:
Motivul de recurs vizează doasr cuantumul sumei pe care pârâta o datorează ei, motiv ce se încadrează în disp. art. 304 pct. 9 C..
S-a făcut pe deplin dovada faptului că pârâta datorează sum de_,59 lei, cu titlu de despăgubiri civile, așa cum rezultă din expertiza silvică efectuată în cauză .mai arată că a făcut dovada că masa lemnoasă fost exploatată de pe terenul său după data reconstituirii dreptului de propreitate ir pârâta avea cunoștință despre litigiul promovat încă din 15.08.2007.
A făcut dovada că prin adresa nr. 880/2008, Comisia locală de fondu funciar Cârlibaba a solicitat Ocolului Silvic Cârlibaba, sistarea lucrărilor de exploatare de pe terenul aflat în litigiu până la soluționarea acțoiunii civile având ca obiect cerere reconstituire în care reclamanta avea calitatea de petentă.
Pârâta nu era străină de litigiu întrucât în acest dosar avea calitatea de pârâtă.
Instanța de fond a reținut ca dată a validării cererii data de 24.06.2008, pe care nu o contestă dar apreciază că data validării cererii o constituie data reconstituirii prin sentința nr. 557/2008 a Judecătoriei Vatra Dornei întrucât de la această dată vorbim de o hotărâre definitivă și executorie.
Prin expertiza efectuată în cauză s-a stabilit cu certitudine și cantitatea de masă lemnoasă exploatată respective 806 mp volum brut, respective 718 mc volum net, fără coajă, cu o valoare de_,98 lei.
Suprafața de terne pădure din UP VI, u.a. 2 C la data punerii în posesie se află în curs de expoatare partida 366, produse accidentale II doborâturi în masă cu care a fost constituită în luna aprilie 2005, cu un volum brut de 1021 m.c.- 4640 fire.
Partida a fost adjudecată prin licitație de către . Mălini la un preț de 60,2 lei metru cub . din această cantitate 806 mc a fost exploatată de . Mălini- valoarea materialului lemons pe categorii fiind de_,98 mc, iar cantitatea de 215 mc a răams în pădure sub două forme: 422 arbori pe picior cu un volum de 114 mc; 549 buc. Cu un volum de 11,46 piese fasonate la cioată și resturi de exploatare.
Pârâta a avhitat reclamantei doar suma de 4380,36 lei, sens îân care din beneficial brut încasat în sumă de_,95 lei apreciază că trebuie să plătească diferența de_,59 lei.
În drept a invocat disp. art. 299-316 C..
Prin recursul său, pârâta a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței civile în sensul obligării Direcției Silvice Suceava la plata beneficiului realizat în perioada dintre validarea cererii de retrocedare și punerea în posesie în cuantum de 7477,49 lei.
În drept a invocat disp. art. 304 pct. 9 C..
În motivare a arătat că nu este de acord cu adăugarea, de către prima instanță, a sumelor de 1222,73 lei reprezentând taxa de peaj reținută de Ocolul Silvic Cârlibaba și a sumei de 845 lei reprezentând impozitul pe profit reținut de Ocolul silvic Cârlibaba.
Astfel, așa cu rezultă din fișa de calcul a profitului nr. 6950/2008 întocmită de Ocolul silvic Cârlibaba, suma de 1222,73 lei nu reprezintî taxă de peaj ci cheltuiieli pentru întreținerea drumurilor forestiere, effectuate de către Ocolul Silvic Cârlibaba în temeiul prevederilor art. 87 din Codul silvic.
Așa cum rezultă din prevederile legale și din reținerile instanței de fond, reclamanta este scutită de impozitul pe profit, ori suma reținută ca impozit pe profit este impozitul pe profit datorat de Direcția Silvică Suceava în temeiul disp. art. 13-17 din Codul fiscal.
Așa cum rezultă din raportul de expertiză, beneficial realizat de Direcția Silvică Suceava prin Ocolul Silvic Cârlibaba, este de 9322,21 lei care impozitat cu 16%, cota stabilită de codul fiscal, dă un impozit de 1491,55 lei, ce trebuie scăzut din cuantumul beneficiului realizat.
Consideră că din beneficiul stabilit de către instanța de fond, respective 10.196,77 lei, mai trebuie scăzută suma de 1227,73 lei reprezentând cheltuielile effectuate de Ocolul silvic Cârlibaba cu întreținerea drumului forestier și suma de 1491,55 lei, reprezentând impozitul pe profit, rezultând un beneficiu de 7477, 49 lei.
Examinând recursurile în raport de motivele invocate, de dispozițiile art. 304 ind. 1 C., de actele și lucrările dosarului și de considerentele sentinței civile atacate, tribunalul reține următoarele:
Recursul pârâtei R. R.- Direcția Silvică Suceava, ce vizează deducerea din cuantumul despăgubirilor acordate reclamantei a sumei de 1227,73 lei reprezentând cheltuieli efectuate pentru întreținerea drumurilor forestiere și a sumei de 1491,35 lei reprezentând impozit pe profit, nu este întemeiat.
Astfel, potrivit art. 2 și 3 din Ordinul de preț nr. 238/31.03.2008 emis de Regia Națională a Pădurilor R.- Direcția Silvică Suceava, începând cu data de 1.04.2008, taxa de peaj ( taxa de folosire a drumurilor forestiere) se va percepe de la alți propretari de pădure care transportă materialul lemnos pe drumurile forestiere aflate în administrarea Direcției Silvice Suceava ( fila 48 dosar fond).
Nefiind o cheltuială făcută de pârâta Direcția Silvică Suceava, fără temei solicită acesta ca suma de 1677,14 lei determinată de expertul silvic ca fiind cheltuieli pentru întreținerea drumurilor forestiere, să fie dedusă din cuantumul despăgubirilor acordate reclamantei, această solicitare echivalând cu o îmbogățire fără justă cauză a pârâtei, lucru ce nu este posibil.
În ceea ce privește impozitul pe profit, asemenea prima instanță, tribunalul reține că potrivit art. 42 lit “k” din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, forma în vigoare în anul 2008, veniturile din agricultuără și silvicultură nu sunt impozabile.
Cum potrivit textului de lege sus citat, reclamanta era scutită de plata impozitului pe profit, pretenția reclamantei de a se deduce din profitul realizat din exploatarea masei lemnoase de pe terenul proprietatea reclamantei, a sumei de 834,35 lei stabilită cu acest titlu de către expertul silvic, nu poate fi admisă.
Totodată se reține că la calcularea profitului net, pârâtul a dedus din profitul brut suma de 1520, 7 lei reprezentând 15% fond regenerare invocând ca temei al acestei reduceri dispozițiile art. 7 alin. 1 lit a din Ordonanța nr. 82/19.08.2004 care însă a fost abrogată prin art. 139 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.
Prin urmare, raportat la perioada 24.06.2008-2.10.2008, în vigoare erau dispozițiile art. 33 din Legea nr. 46/2008, potrivit cărora (1) “ Administratorul fondului forestier proprietatea publică a statului și proprietarii de pădure au obligația să înființeze fondul de conservare și regenerare a pădurilor purtător de dobândă, neimpozabil, deductibil fiscal și având regimul rezervelor fiscale. Fondul se află la dispoziția și în contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice.
(2) Fondul de conservare și regenerare a pădurilor prevăzut la alin. 1 se constituie din următoarele resurse: f) 15-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale și accidentale I, calculată la nivelul prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; pentru pădurile proprietate publică a statului, nivelul procentului anual se stabilește de Regia Națională a Pădurilor- R., pentru celelalte forme de proprietate forestieră, nivelul procentului anual se stabilește, după caz, de ocoalele silvice prevăzute de art. 10 alin. 2. această sumă se virează de către cumpărătorii /titulari autorizațiilor de exploatare direct în contul administratorului sau purtătorului de servicii silvice.”
Cum din Actul de punere în valoare nr. 336/17.07.2009 întocmit de Ocolul Silvic Cârlibaba, rezultă că natura produsului este accidental II ( fila 39 dosar fond), în mod corect expertul silvic nu a dedus contribuția fondului de regenerare în cuantum de 1520, 7 lei, iar obiecțiunea pârâtei în raport de expertiza silvică vizând acest aspect, a fsot corect respinsă de către prima instanță.
Recursul reclamantei P. A. este întemeiat.
Astfel, potrivit art. 40 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Llegii nr. 169/1997 “ pentru suprafața de pe care s-a exploatat masa lemnoasă în perioada dintre validarea cererilor de retrocedare și punerea în posesie a proprietarilor, Regia Națională a Pădurilor- R., va acorda acestora beneficiul realizat, după deducerea cheltuielilor de exploatare și va suporta cheltuielile de împădurire a suprafețelor neregenerate.”
Aceste dispoziții legale se coroborează cu dispozițiile art. 135 alin. 1 și 2 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic care prevăd că “ (1) până la punerea în posesie a terenurilor forestiere în temeiul legilor funciare, Regia Națională a Pădurilor- R. are obligația să execute lucrările tehnice silvice conform amenajamentelor silvice și reglementărilor supuse de regimul silvic, acordând proprietarilor profitul rezultat din valorificarea masei lemnoase respective. (2) profitul rezultat se acordă în bani sau în natură, la cererea proprietarilor, pentru perioada dintre validare și punere în posesie.”
În speță, dreptul de proprietate al reclamantei P. A. a fost validat la data pronunțării sentinței civile nr. 557/3.04.2008 a Judecătoriei Vatra Dornei, prin care reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 23,0060 ha teren cu vegetație forestieră în UP VI u a 213 % C%, 130 B%, V 2% și UPV u.a 135% ( fila 10-11 dosar fond).
Potrivit art. 5, Titlul XIII din legea nr. 247/2005, hotărârile pronunțate de instanța judecătorească în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului.
Sentința civilă mai sus menționată fiind definitivă la data pronunțării ei, tribunalul apreciază că data validării dreptului de proprietate în favoarea reclamantei, coincide cu data pronunțării sentinței civile de reconstituire, respectiv 3.04.2008.
Prin procesul verbal de punere în posesie nr. 253/2.10.2008, reclamanta a fost pusă în posesie cu terenul ce a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate iar materialul lemons a fsot exploatat de . Mălini în baza autorizației de exploatare nr. 55/13.02.2008 emisă de Ocolul Silvic Cârlibaba, deși la această dată se află pe rolul instanței în curs de soluționare plângerea reclamantei având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cuprinse la care s-a emis autorizația de exploatare.
Din raportul de expertiză silvică întocmit în cauză de expert Sușinschi F., rezultă că în perioada 24.06.2008-2.10.2008 din suprafața de teren proprietatea reclamantei P. A. s-a exploatat cantitatea de 718,32 m.c. valoare net exploatat, valoarea veniturilor încasate de Ocolul Silvic Cârlibaba este de_,97 lei, iar profitul corespunzător acestui venit, excluzând cheltuielile de exploatare, este de_,95 lei.
Pentru determinarea acestei valori nu s-au luat în calcul cheltuielile pentru constituirea fondului de regenerare a pădurilor și nu s-a aplicat impozitul pe veniturile conform art. 42 Cod fiscal ( fila 30-46 dosar fond).
Cum Ocolul Silvic Cârlibaba a achitat déjà reclamantei suma de 4380,36 lei pentru materialul lemnos exploatat, rezultă că reclamanta este îndreptățită să primească de la pârât, despăgubiri în cuantum de_,59 lei și nu de 10.196,77 lei, așa cum în mod eronat a stabilit prima instanță.
Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art. 312 alin. 1 C., va respinge recursul pârâtului ca nefondat și admițând recursul reclamantei P. A., va modifica în parte sentința civilă atacată, în sensul că va admite acțiunea, așa așa cum a fost precizată și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de_,59 lei, cu titlu de despăgubiri civile ( în loc de 10.196,77 lei ) cu același titlu, urmând a menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 C., pârâta-recurentă R. R.- Direcția Silvică Suceava va fi obligat să plătească reclamantei intimate P. A. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorar avocat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâta R. R.-Direcția Silvică Suceava, cu sediul în .. 6, jud. Suceava, ca nefondat.
Admite recursul formulat de reclamanta P. A., domiciliată în Cârțișoara, nr. 294, jud .Sibiu.
Modifică în parte sentința civilă nr. 225/13.02.2013 a Judecătoriei Vatra Dornei în sensul că:
Admite acțiunea așa cum a fost precizată, formulată de reclamanta P.
A., pârâtă find R.- R.- prin Direcția Silvică Suceava.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de_,55 lei cu titlu despăgubiri ( în loc de 10.196,77 lei) cu același titlu .
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
Obligă pârâta-recurentă R. R.- Direcția Silvică Suceava să plătească reclamantei-recurente P. A. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs, reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15.10.2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
I. G. G. D. I. M. G. F.
Red. I.G.
Jud fond C. U.
Tehnored. G.F.
2 ex./ 06.12.2013
.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 738/2013. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 148/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
