Fond funciar. Decizia nr. 1495/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1495/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 2254/206/2011*
Dosar nr._ - fond funciar –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1495
Ședința publică din data de 06 IUNIE 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. N.
JUDECĂTOR: F. L.
JUDECĂTOR: G. F. F.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de intimata C. C. DE FOND FUNCIAR B., cu sediul în localitatea B., județul Suceava împotriva sentinței civile nr.32 din data de 14 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr. _ în contradictoriu cu petentul intimat B. A., cu domiciliul ales la cabinet avocat L. E., cu sediul în mun. Rădăuți, . 35, scara A, . și intimatele C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în mun. Suceava, ., nr.36, județul Suceava și DIRECȚIA S. SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, Bulevardul 1 Mai, județul Suceava.
Dezbaterile asupra cauzei civile în fond au avut loc în ședința publică din data de 30 MAI 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea reprezentantului recurentei intimate, consilier juridic M. A. G., să răspundă la întâmpinarea formulată de intimatul B. A., precum și să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, 06 IUNIE 2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 44 din 28 ianuarie 2010 emisă de C. Județeană Pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privata Asupra Terenurilor Suceava, a fost invalidată poziția nr. 92 din anexa nr. 37-12 cu privire la suprafața de 3 ha teren cu vegetație forestieră, solicitată de B. A., Misiuc I., I. V., Țicaleac M., M. R., Cehren V., Iasenciuc I., Costeliuc I., Cehren E., Țincaleac Glicheria, în calitate de moștenitori după M. A. a I..
Împotriva acestei hotărâri a formulat plângere petentul B. A. solicitând anularea hotărârii și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,71 ha teren cu vegetație forestieră după autorul său M. A. a I..
În motivarea plângerii petentul a susținut că prin hotărârea sus menționată au fost invalidate pozițiile nr. 1-247 din anexa nr. 37-12, la poziția nr. 92 figurând autorul său M. A. a I., precizând că respingerea cererii de reconstituire s-a bazat pe faptul că această suprafață de teren a fost retrocedată către numiții M. R., Haucă V., M. N. și alte persoane.
S-a precizat de către petent că din adresa nr. 65/LG/30.05.2011 emisă de C. C. de fond funciar B. rezultă faptul că numiții Haucă V., M. N. și alții, nu sunt moștenitorii de drept al autorului decedat în anul 1960, de altfel acesta menționează că la această concluzie a ajuns și Tribunalul Suceava – Secția Penală care a constatat că autorul lor, M. A., născut la data de 07 aprilie 1963 nu are cum să fie fiul autorului său M. A. născut în anul 1873, iar din considerentele deciziei penale s-a reținut comiterea faptelor penale privind fals de identitate, prin coincidența de nume și operarea prescripției răspunderii penale speciale.
C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor Suceava, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea plângerii, pe considerentul că nu a fost formulată contestație împotriva măsurilor dispuse de comisia locală de fond funciar, iar stabilirea dreptului de proprietate, conform legilor fondului funciar necesită parcurgerea a două etape, o procedură obligatorie, administrativ – jurisdicțională, care este parcursă în fața comisiilor de fond funciar și care se finalizează printr-o hotărâre a Comisiei județene și o procedură judiciară care se desfășoară în fața instanțelor de judecată, acesta din urmă având un caracter exclusiv de control, astfel încât în fața instanței nu pot fi formulate cereri noi, care nu au fost analizate de comisii întrucât s-ar eluda procedura administrativ – jurisdicțională care este obligatorie, în cauză existând legislație specială cu termene și proceduri care nu au fost respectate.
De asemenea precizează că în cauză nu se face dovada dreptului de proprietate pentru suprafața de teren solicitată, nu se face identificarea terenului solicitat în amenajamentul silvic, pe vechiul amplasament și nu s-a depus proces verbal de stabilire a vecinătăților.
C. C. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor B., deși legal citată nu și-a desemnat reprezentant în instanță și nici nu au depus la dosar întâmpinare prin care să își exprime punctul de vedere cu privire la plângerea formulată de petent.
Prin sentința civilă nr. 1420/24 octombrie 2011, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a respins plângerea ca tardiv formulată, însă Tribunalul Suceava prin Decizia nr.1556/11 septembrie 2012 a admis recursul, a casat sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, apreciind că instanța de fond a soluționat în mod greșit cauza pe o excepție care nu era dată.
Dosarul a ajuns pe rolul instanței de fond la data de 01 octombrie 2012, fiind menținut numărul de înregistrare_ .
După casare, Direcția S. Suceava, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângeri ca nefondată, motivat de faptul că petentul trebuia să facă identificarea terenului cu vegetație forestieră solicitat în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, în amenajamentul silvic prin întocmirea unui plan de situație care suprapus peste harta silvică, să facă identificarea terenului și din punct de vedere al cadastrului forestier, respectiv ocolul silvic UP și u.a. și să stabilească dacă amplasamentul este liber sau ocupat, fiind pus în posesie altor persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, lucru care nu a fost făcut de către petent.
În cauză s-a dispus atașarea spre consultare a dosarului nr.884/2003 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, au fost solicitate relații la C. C. de Fond Funciar B. și s-au depus la dosar în copie: Hotărârea nr.44/28 ianuarie 2010 a Comisiei Județene Pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privata Asupra Terenurilor Suceava, documentația care a stat la baza emiterii acestei hotărâri, adresa nr. 65/LG/30.05.2011 emisă de C. C. de fond funciar B., un tabel, arbore genealogic și adresa nr. 141/23.11.2012 emisă de Primăria comunei B..
Prin sentința civilă nr. 32 din data de 14 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._, s-a admis, în parte, plângerea formulată de reclamantul B. A. cu domiciliul ales la cabinet avocat L. E. din mun. Rădăuți, .. 35, ., jud. Suceava în contradictoriu cu C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, C. C. de fond funciar B. și Direcția S. Suceava.
S-a desființat, în parte Hotărârea nr. 44 din 28 ianuarie 2010 – poziția 92 anexa 37 - 12 emisă de C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și reconstituie în favoarea petentului dreptul de proprietate pentru suprafața de 4 ha teren cu vegetație forestieră, în calitate de moștenitor după M. A. a I. pe raza comunei B., conform planurilor de situație de la filele 74 -75 dosar_ .
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin plângerea formulată petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața 4,71 hectare teren cu vegetație forestieră, după autorul său M. A. a I..
Conform arborelui genealogic și actelor de stare civilă existente la dosar, petentul a dovedit că este moștenitorul lui M. A. a lui I., născut la data de 17 septembrie 1873 și decedat în 01 februarie 1960, în calitate de nepot după fiica acestuia M. A., căsătorită B. (filele 39, 67, 68 din dosarul_ și fila 17 din dosarul nr._ ).
Prin sentința civilă nr. 909/13.06.2003 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc rămasă definitivă prin Decizia nr.1892/21.10.2003 a Tribunalului Suceava, a fost reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 4 ha teren cu vegetație forestieră numiților B. C., M. I., M. N. și S. Ș..
Potrivit actelor existente în dosarul atașat în care s-au pronunțat hotărârile de mai sus, terenul de pădure a aparținut defunctului M. A. a I. ( fila 6, 30, 31 dosar nr. 884/2003 ).
În baza hotărârii judecătorești de mai sus, numiții B. C., M. I., M. N. și S. Ș., au fost puși în posesie cu terenul de 4 ha pădure, identificat în planurile de situație de la filele 74,75 dosar_ și procesului verbal de punere în posesie nr.165/2007, fila 24 dosar_ .
Primăria comunei B. prin adresa nr.65/LG/30.05.2011 a arătat că numiții Haucă V., M. N. și alții, nu sunt moștenitorii de drept ai autorului M. A. a I.. ( fila 5 dosar_ )
Totodată Primăria comunei B. prin adresa nr.141/23.11.2012 a comunicat faptul că din verificările efectuate în registrele agricole din perioada 1948-1951 s-a constatat faptul că la momentul respectiv a existat o singură persoană cu numele de M. A. a lui I..(fila 20 dosar_ )
Petentul B. A. a formulat plângere penală pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de fals, întrucât dreptul de proprietate asupra suprafeței de 4 ha teren după autorul său M. A. a I., ar fi fost obținut prin falsuri în declarații, în înscrisuri sub semnătură privată, fals privind identitatea, cei care au obținut hotărârea judecătorească de mai sus nefiind moștenitorii lui M. A. a I., reținându-se însă prin Decizia penală nr.522/21.10.2010 a Tribunalului Suceava că în cauză s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale cu privire la toate infracțiunile sesizate de petent și că acesta are posibilitatea contestării dreptului și actelor de proprietate prin mijloace de drept civil ( fila 63 dosar ).
Cu toate acestea până în prezent nici petentul și nici C. de Fond Funciar nu au continuat procedura în fața instanței civile pentru dovedirea și eventuala constatare a falsului, respectiv anularea actelor de proprietate.
Prin urmare, întrucât în acest dosar se solicită același teren de pădure, care a aparținut defunctului M. A. a I., instanța va reconstitui petentului dreptul de proprietate pentru suprafața de 4 ha teren cu vegetație forestieră, în calitate de moștenitor după M. A. a I. pe raza comunei B., același teren identificat conform planurilor de situație de la filele 74 -75 dosar_ .
Această reconstituire are în vedere faptul că prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, care beneficiază de prezumția puterii de lucru judecat, potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin. (2) C.civ., s-a stabilit că defunctul M. A. a I. a fost proprietarul suprafeței de 4 ha teren cu vegetație forestieră.
Reconstituirea se va face pe amplasamentul care a aparținut acestui autor, respectiv pe amplasamentul pe care au fost puși în posesie numiții B. C., M. I., M. N. și S. Ș., cărora prin sentința civilă nr. 909/13.06.2003 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc rămasă definitivă prin Decizia nr.1892/21.10.2003 a Tribunalului Suceava, le-a fost reconstituit dreptul de proprietate după același M. A. a I..
Nu este posibilă reconstituirea pe un alt amplasament, întrucât după același autor ar exista o dublă reconstituire a dreptului de proprietate.
Până în prezent nu există pronunțată vreo hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care să se fi constatat pe cale incidentală falsurile invocate de petent, sau să dispună anularea reconstituirii dreptului de proprietate a celorlalți presupuși moștenitori, nici instanța nu a fost investită cu vreo cerere în acest sens, care de altfel nu ar putea fi analizată decât în condiții de contradictorialitate cu cei vizați, astfel încât reconstituirea dreptului de proprietate după același autor se va face pe aceiași suprafață de teren, urmând ca apoi petentul să uzeze de acțiunile prevăzute de dreptul civil și în contradictoriu cu cei vizați să se analizeze titlurile de proprietate, urmând a avea câștig de cauză cel a cărui drept este preferabil.
Conform art. 6 din Legea 1/2000, la stabilirea prin reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere se va verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prev. la art.9 alin.5 din Legea 18/1991 republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestora.
În cauză petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 4,71 ha teren pădure, însă nu a făcut dovada că autorul său ar fi deținut o suprafață mai mare de 5 ha decât cea pentru care s-a reconstituit până în prezent dreptul de proprietate după M. A. a I., respectiv 1 ha reconstituit lui M. Rozalea, în baza Legii 18/1991 și 4 ha reconstituite potrivit sentinței civile nr.909//13.06.2003 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Față de cele expuse mai sus, instanța de fond a admis, în parte, plângerea și a reconstituit petentului suprafața de 4 ha teren pădure după M. A. a I., întrucât prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a stabilit că acesta a fost proprietarul acestui teren.
În consecință, întrucât petentul a făcut dovada, că autorul său a deținut suprafața de 4 ha teren cu vegetație forestieră, instanța de fond în temeiul art. 53 din Legea 18/1991, 24 din Legea 1/2000 a admis în parte plângerea, a desființat în parte, Hotărârea nr. 44 din 28 ianuarie 2010 – poziția 92 anexa 37 - 12 emisă de C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și a reconstituit în favoarea petentului dreptul de proprietate pentru suprafața de 4 ha teren cu vegetație forestieră, în calitate de moștenitor după M. A. a I. pe raza comunei B., conform planurilor de situație de la filele 74 -75 dosar_ .
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs intimata C. C. DE FOND FUNCIAR B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțate de instanța de fond și pe cale de consecință, trimiterea cauzei spre rejudecare l instanța de fond.
Astfel, recurenta intimată a apreciat că sentința recurată a fost pronunțată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii și a probelor administrate în cauză.
De asemenea, a considerat că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unor dovezi hotărâtoare, precum și faptul că a fost pronunțată cu încălcarea disp. art.304 alin.8 și alin.9 Cod Procedură Civilă, care stipulează art.304 alin. 8 C. Proc. Civ. instanța interpretând greșit actul dedus judecații, a schimbat natura ori înțelesul lămurit si vădit neîndoielnic al acestuia; art. 304 alin. 9 C. Proc. Civ. sentința civilă respectiva a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Recurenta a mai arătat că în temeiul Art. 3041 - "Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele" examinarea prezentei cauze, sub toate aspectele prezentate în cele ce urmează.
În fapt, în cadrul dosarului civil nr._ al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, s-a solicitat reconstituirea unei suprafețe de teren forestier deținut de către autorul petentului, instanța de fond pronunțându-se în sensul anulării, în parte, a Hotărârii nr. 44 din 28 ianuarie 2010 - poziția 92 anexa 37-12 emisă de C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și reconstituie în favoarea petentului dreptul de proprietate pentru suprafața de 4 ha teren cu vegetație forestieră, în calitate de moștenitor după M. A. a I. pe raza comunei B., conform planurilor de situație de la filele 74 -75 dosar nr._, precizare care indică faptul că imobilul aflat în discuție reprezintă un amplasament liber, ce a fost deținut de către autorul petenților, aspect eronat și reținut în mod greșit de către instanța de judecată.
Astfel, nu a fost probată dovada dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră solicitat spre reconstituire, in cadrul evidențelor agricole ale comunei B., nefiind înscrieri privitoare la autorul petenților.
Recurenta a mai arătat că instanța de fond a ignorat faptul că dovada dreptului de proprietate, conform disp.art.6 alin.1 ind. 2 și alin. 2 ind. 2 din Legea nr. 1/2000, modificată prin Legea nr.247/2005, dreptul de proprietate se stabilește pe baza consemnărilor efectuate între anii 1945-1990, în registrele agricole. în acest dosar, autorul reclamanților nu figura înscris în registrul agricol în perioada anilor 1945-1948, când terenurile au trecut în proprietatea statului.
Autorul petentului M. A. lui I., apare înregistrat în Registrul agricol al comunei B., la poziția 254, cu suprafața de 1,00 ha teren forestier, imobil revendicat și reconstituit în baza Legii nr. 18/1991.
Conform Legii nr.247/2005 - Titlul V,de modificare și completarea Legii nr. 1/2000, art.24(l) "RECONSTITUIREA DREPTULUI de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferența dintre suprafața primită prin aplicarea legilor fondului funciar și cea avută în proprietate, se face pe vechile amplasamente"
Deși, după cum a arătat în rândurile de mai sus, autorul petentului face dovada dreptului de proprietate prin înscrierea acestuia în evidentele agricole, doar pentru
suprafața de 1 ha, acesta obține prin punerea în aplicare a Legii nr. 1/2000, reconstituirea a încă 4 ha teren cu vegetație forestieră, prin Sentința civilă nr.909 din 13.06.2003 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, pe baza acelorași temeiuri, pe care i se reconstituie încă odată 4 ha de pădure și prin Sentința civilă pe care o recurează.
Mai mult decât cele prezentate mai sus, în Sentința civilă pe care înțelege să o recureze reconstituirea dreptului de proprietate de realizează pe un amplasament indicat conform planurilor de situație de la filele 74 -75 dosar, file la care se regăsește o schiță nevizată de către cei abilitați să o facă, întocmită cu peste doi ani în urmă, prezentare total eronată, deoarece acest amplasament este ocupat, retrocedat moștenitorilor aceluiași autor - M. A. a lui I., sens în care a anexat înscrisuri în dovedire celor susținute, respectiv Proces verbal de punere în posesie nr. 165/04.10.2007 întocmit în baza Sentinței civile nr. 909/2003 solicitând instanței de judecată să constate identitatea de autor, moștenitori și amplasament, prin UP și număr de parcelă din cuprinsul acestui act, cu cele prezentate în planurile de situație, în baza cărora Judecătoria Câmpulung Moldovenesc admite acțiunea de reconstituire.
Consideră în acest sens, o greșită interpretare din partea instanței de judecată, a probelor administrate în cauză, situație față de care solicităm în mod respectuos instanței, admiterea recursului promovat de către C. locală B. în dosarul civil nr._, prezenta speță reprezentând situația reală și concretă a unei duble reconstituiri, la momentul de față, cu toate că, autorul M. A. a lui I. a avut înregistrat doar un hectar de pădure, în evidențele agricole, moștenitorii săi obțin reconstituirea a 9 hectare de pădure.
Față de toate aceste aspecte semnalate, C. comunală de Fond Funciar B., a solicitat instanței admiterea recursului promovat împotriva Sentinței civile nr. 32 din data de 14.01.2013 pronunțate în dosarul civil nr._, de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, ca fiind nelegală si netemeinică și în conformitate cu prevederile art. 3041 Cod Proc. Civ, solicitând modificarea hotărârii atacate, întemeindu-și în drept cererea pe prevederile art. 304 alin 7,8 și 9, art. 3041, art. 312, alin.5 Cod Proc. Civ. și Legea nr.247/2005, și a se dispune judecarea cererii și în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.242 alin.2 Cod Procedură Civilă.
Intimatul petent B. A. a formulat întâmpinare la recursul promovat în cauză, solicitând ca pe baza probelor administrate să se respingă ca nefondat recursul promovat în cauză.
Astfel, precizează că prin cele 4 motive invocate de recurentă prin cererea de recurs, acesta încearcă prin diverse argumente să denatureze situați juridică a suprafeței de 4 ha teren cu vegetație forestieră, situată pe raza comunei B., la locul numit „Pârâul Brezei Feredeu”.
În realitate, această suprafață de 4 ha a aparținut autorului său M. A. a lui I., născut în anul 1873, . obștii B., el figurând pe tabelul întocmit la punctul 73, fiind înscris în Cartea Funciară nr.554, cu . a .>
Practic, de reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafață au beneficiat numiții M. N., Haucă V. S. Ș. și alții, în dosarul nr. 884/2003 prin pronunțarea sentinței civile nr. 909 din data de 13 iunie 2003 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Prin adresa nr.884/2003, fostul președinte al Comisiei Locale de fond funciar B. a susținut că susnumiții sunt moștenitorii autorului său M. A. a lui I., născut în anul 1873.
Prin această coincidență de nume, acestora le-a fost reconstituită suprafața de 4 ha teren cu vegetație forestieră, iar ulterior printr-o sentință penală pronunțată de secția penală a Tribunalului Suceava s-a constatat că aceștia nu au nici un grad de rudenie cu autorul său și nu au nici vocație succesorală întrucât bunicul acestora, M. A., născut pe data de 7 aprilie 1863 nu putea fiul lui M. A. a lui I., născut pe data de 20 aprilie 1873.
Astfel, pentru toate aceste considerente solicită a se constatat faptul că sentința civilă pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, reflectând situația juridică reală a suprafeței de teren în litigiu prin întregul material probator administrat.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Recurenta C. locală de fond funciar B. critică sentința primei instanțe, arătând că în speță, petenta nu a făcut dovada dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră, în cadrul evidențelor agricole ale comunei B. nefiind înscrieri privitoare la autorul petenților; că autorul petenților, M. A. a lui Ignatapare înregistrat în registrul agricol al comunie B. cu suprafața de 1 ha teren forestier; că reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de până la 4 ha s-a efectuat pe un amplasament indicat conform planurilor de situație de la filele 74 – 75 dosar; că acest amplasament este ocupat de alți moștenitori ai aceluiași autor, astfel cum rezultă din procesul – verbal de punere în posesie nr. 165 din 4 octombrie 2007.
Așa fiind, recurenta arată că în cauză, instanța de fond a făcut o greșită interpretare a probelor administrate în cauză, cu consecința unei duble reconstituiri, astfel că se impune admiterea recursului, modificarea hotărârii, cu consecința respingerii acțiunii.
În drept, recurenta a invocat art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Legea a prevăzut astfel, două ipoteze în care poate interveni casarea sau modificarea: prima ipoteză, cea în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, trebuie raportată și la prevederile art. 261 alin. 5 Cod procedură civilă.
Potrivit textului menționat, hotărârea se dă în numele legii, și va cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Ori, analizând din această perspectivă sentința atacată, tribunalul constată că aceasta cuprinde motivele pe care se sprijină, precum și argumentele în considerarea cărora s-au înlăturat cererile părților.
Astfel, judecătorul fondului a arătat că petentul B. A. a dovedit că are calitate de moștenitor după autorul M. A. a lui I., născut la data de 17 septembrie 1873 și decedat în 01 februarie 1960, fiind nepotul după fiica M. A., căsătorită B., conform actelor de stare civilă și a arborelui genealogic de la filele 39, 67, 68 din dosarul_ și fila 17 din dosarul nr._ .
Apoi, instanța de fond a făcut referire la hotărârile judecătorești care au statuat în mod revocabil, că numiții B. C., M. I., M. N. și S. Ș., sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate după același autor M. A. a I., precizându-se de asemenea, că terenul în litigiu a aparținut acestui autor, astfel cum rezultă din înscrisurile existente la filele 6, 30, 31 dosar nr. 884/2003.
A mai reținut prima instanță, că în considerarea sentinței civile, aceiași moștenitori au fost puși în posesie cu terenul de 4 ha pădure, identificat în planurile de situație de la filele 74,75 dosar_ și procesului verbal de punere în posesie nr.165/2007, fila 24 dosar_ .
Prin urmare, judecătorul fondului a expus împrejurările concrete ale pricinii, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, și astfel cum au fost stabilite deja, prin hotărâri judecătorești care au stabilit situații concrete intrate în autoritate de lucru judecat.
Nu în ultimul rând, s-au expus și motivele în considerarea cărora instanța de fond a înlăturat apărările formulate de intimați, precizând că petentul B. A. a formulat plângere penală pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de fals, întrucât dreptul de proprietate asupra suprafeței de 4 ha teren după autorul său M. A. a I., ar fi fost obținut prin falsuri în declarații, în înscrisuri sub semnătură privată, fals privind identitatea, și că prin Decizia penală nr.522/21.10.2010 a Tribunalului Suceava s-a reținut împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale cu privire la toate infracțiunile sesizate de petent și că acesta are posibilitatea contestării dreptului și actelor de proprietate prin mijloace de drept civil ( fila 63 dosar ), însă nici petentul și nici C. de Fond Funciar nu au continuat procedura în fața instanței civile pentru dovedirea și eventuala constatare a falsului, respectiv anularea actelor de proprietate.
Așa fiind, tribunalul constată că în cauză nu se poate reține nemotivarea hotărârii, și nici existența motivelor contradictorii ori străine de natura pricinii, după cum nu se poate reține nici faptul că judecătorul fondului nu a precizat temeiurile de drept în considerarea cărora a dat soluția recurată, căci se face trimite la prevederile art. l din Legea 1/2000, art. 9 alin. 5 din Legea 18/1991, legi speciale care guvernează materia reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, precum și regimul și modul de administrare a probelor în asemenea situație.
În atare împrejurări, tribunalul va înlătura ca neîntemeiat, motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă.
Recurenta a mai indicat ca și motiv de modificare a sentinței, art. 304 pct.8 Cod procedură civilă.
Potrivit acestui text, casarea sau modificarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, când, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, instanța a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Pentru a fi incident asemenea motiv, trebuie să se invoce eludarea principiului în considerarea căruia convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Ori, în speță nu se pune problema interpretării vreunei convenții dintre părți, ci se pune problema îndreptățirii petentului la reconstituirea dreptului de proprietate după autorul său, M. A. a I..
Instanța de fond a analizat această împrejurare, prin raportare la probele administrate în cauză și în conformitate cu prevederile din Legea 1/2000, menționând astfel, că deja s-a stabilit cu putere de lucru judecat, că autorul petentului a fost proprietarul unei suprafețe de 4 ha teren cu vegetație forestieră; că după același autor, s-a reconstituit și altor moștenitori, respectiv numiților B. C., M. I., M. N. și S. Ș., în baza sentinței civile nr. 909/13 iunie 2003 în dosar nr. 884/2003, atașat prezentului dosar, și că în aceste împrejurări, se impune reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4 ha teren cu vegetație forestieră, și petentului, tocmai avându-se în vedere calitatea lui de moștenitor după M. A. a I..
În atare situație, instanța va înlătura ca neîntemeiate, criticile aduse de recurentă, prin raportare la prevederile art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă, care nu sunt incidente în cauză.
Recurenta intimată și-a întemeiat recursul și pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În conformitate cu aceste prevederi, casarea sau modificarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Hotărârea este lipsită de temei legal în situația în care din motivarea acesteia nu se poate stabili dacă legea a fost aplicată sau nu în mod corect sau dacă în legislația în vigoare la data pronunțării sentinței, nu exista vreun text care să justifice soluția.
Din această perspectivă, tribunalul constată că instanța de fond a făcut aplicarea prevederilor art. 6 din Legea 1/2000, a art. 9 din Legea 18/1991, ambele articole fiind în vigoare la data pronunțării soluției, pe de o parte, iar pe de altă parte, procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor impuse de legile speciale, atât în ceea ce privește persoana petentului, cât și în ceea ce privește autorul, dar și regimul juridic al terenului.
Astfel, instanța de fond a verificat calitatea de moștenitor după autorul deposedat M. A. a I., apreciind în mod corect, că, în conformitate cu actele de stare civilă și a schiței arborelui genealogic, petentul justifică această calitate.
În ceea ce privește autorul, instanța de fond a dat eficiență prezumției puterii de lucru judecat de care se bucură sentința civilă 909/ 13 iunie 2003 pronunțată în dosar 884/2003 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, reținând că prin această hotărâre, s-a statuat că autorul petentului a fost proprietarul suprafeței de 4 ha teren pădure, impunându-se reconstituirea dreptului de proprietate pentru petenții de la acea vreme, respectiv pentru B. C., M. I., M. N. și S. Ș..
De asemenea, nu poate fi reținută nici a doua ipoteză a art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, referitoare la încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Este dată o asemenea situație atunci când s-a aplicat o lege generală, deși raporturile juridice deduse judecății erau guvernate de o lege specială; atunci când instanța a aplicat un text de lege care nu este incident în cauză, dar și atunci când instanța a dat o interpretare greșită a textului de lege.
Este evident că în prezenta speță nu este dată niciuna din aceste împrejurări.
Cu referire la acest aspect, tribunalul constată că judecătorul fondului, în mod temeinic și legal a reținut că, în ceea ce privește amplasamentul terenului în litigiu, acesta a fost identificat pe raza comunei B., astfel cum rezultă din planurile de situație de la filele 74 -75 dosar_ ; că acest amplasament a aparținut autorului petentului și a numiților B. C., M. I., M. N. și S. Ș.; că acestora din urmă prin sentința civilă nr. 909/13.06.2003 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc rămasă definitivă prin Decizia nr.1892/21.10.2003 a Tribunalului Suceava, li s-a reconstituit dreptul de proprietate după același M. A. a I.. De altfel, aceștia au fost puși în posesie pe vechiul amplasament.
În atare împrejurări, corect a reținut prima instanță, că nu este posibilă reconstituirea pe un alt amplasament, întrucât după același autor ar exista o dublă reconstituire a dreptului de proprietate, și că, atâta timp cât până în prezent nu există pronunțată vreo hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care să se fi constatat pe cale incidentală falsurile invocate de petent, sau să dispună anularea reconstituirii dreptului de proprietate a celorlalți presupuși moștenitori, reconstituirea dreptului de proprietate după același autor se face pe aceeași suprafață de teren, urmând ca petentul să uzeze de acțiunile prevăzute de dreptul civil și în contradictoriu cu cei vizați să se analizeze titlurile de proprietate, urmând a avea câștig de cauză cel a cărui drept este preferabil.
Este de observat că criticile invocate de recurentă au fost deja analizate corect de către instanța de fond, a cărei soluție a fost dată cu aplicarea corectă a legii și cu interpretarea corespunzătoare a tuturor probelor administrate în cauză.
Față de cele ce preced, tribunalul constată că motivele de recurs nu se subsumează motivelor de casare sau modificare ale unei hotărâri, astfel cum au fost ele prevăzute prin art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, astfel încât, în considerarea dispozițiilor art. 304 ind. 1 raportat la art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat, recursul formulat de intimata C. C. DE FOND FUNCIAR B., împotriva sentinței civile nr.32 din data de 14 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr. _ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de intimata C. C. DE FOND FUNCIAR B., cu sediul în localitatea B., județul Suceava împotriva sentinței civile nr.32 din data de 14 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr. _ în contradictoriu cu petentul intimat B. A., cu domiciliul ales la cabinet avocat L. E., cu sediul în mun. Rădăuți, . 35, scara A, . și intimatele C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în mun. Suceava, ., nr.36, județul Suceava și DIRECȚIA S. SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, Bulevardul 1 Mai, județul Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 06 IUNIE 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. M. F. L. G. F.
N. F.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. G.F.F.
Jud. fond. A. A. P.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.2./02.07.2013.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1448/2013. Tribunalul... | Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 1979/2013.... → |
|---|
