Legea 10/2001. Decizia nr. 98/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 98/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 15-01-2013 în dosarul nr. 8982/86/2012
Dosar nr._ Legea nr. 10/2001
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 98/2013
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E. L. V.
Grefier: L. S. Ș.
Pe rol, judecarea acțiunii având ca obiect „Legea nr. 10/2001” formulată de reclamanții P. M., P. O. L. și P. A. I., în contradictoriu cu pârâtul M. S. –prin primar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat M. S. pentru reclamanți, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Apărătorul reclamanților depune înscrisuri constând în arbore genealogic, răspuns cu privire la înregistrarea căsătoriei numiților P. P. și Simionoae E., copie certificate deces ale numiților P. V. și P. N..
Instanța invocă din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților P. O. L. și P. A. I. și pune în discuția părților excepția invocată.
Avocat M. S. pentru reclamanți, cu privire la excepția invocată, arată că aceasta nu este dată în cauză motivat de faptul că reclamanții sunt fiii reclamantei P. M. și solicită respingerea excepției.
În conformitate cu prevederile art. 137 al.1 Cod pr. civilă, instanța admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților P. O. L. și P. A. I., găsind-o întemeiată, având în vedere că reclamanții nu au formulat notificare pentru restituirea imobilului în temeiul Legii nr. 10/2001, notificarea fiind formulată doar de reclamanta P. M. astfel încât aceștia nu au calitate procesuală activă în atacarea Dispoziției nr. 1824 din data de 13 iunie 2012 de respingere a notificării privind restituirea imobilului situat în S., la locul numit „Suhat”, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, date fiind dispozițiile art. 26 al. 3 din Legea nr. 10/2001 în care se arată că decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Ca efect al admiterii excepției, dispune scoaterea din cauză a numiților P. O. L. și P. A. I. în calitate de reclamanți.
Apărătorul reclamantei P. M. solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar la termenul de astăzi de către reclamantă.
În temeiul art. 168 al.1 Cod pr. civilă raportat la dispozițiile Legii nr. 10/2001, instanța admite proba cu înscrisurile depuse de reclamantă la termenul de astăzi, considerându-le utile, pertinente și concludente în dovedirea susținerilor din contestație, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 167 al.1 Cod pr. civilă.
Av. M. S. pentru reclamantă arată că nu mai are de formulat alte cereri, de invocat alte excepții și de solicitat alte probe.
Nemaifiind formulate alte cereri, invocate alte excepții și de administrat alte probe, instanța constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat M. S. pentru reclamantă, solicită admiterea contestației așa cum a fost precizată și, pe cale de consecință, anularea dispoziției prin care a fost respinsă notificarea și în temeiul prevederilor art. 26 raportat la art. 21 pct. 4 din Legea nr.10/2001, obligarea pârâtei la emiterea unei noi dispoziții de restituire în natură sau echivalent a ternului de 0,36 ha situat la locul „Suhat”, jud. S., iar în cazul în care nu este posibilă restituirea în natură sau echivalent, obligarea la plata despăgubirilor legal cuvenite; nu solicită cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului S. la data de 17 iulie 2012, înregistrată sub nr. 8982/17.07.2012, reclamanții P. M., P. O. L. și P. A. I. au formulat contestație împotriva dispoziției nr. 1824/13.06.2012, a notificării privind restituirea în natură (echivalent) a terenului în suprafață de 0,36 ha situat la locul numit „Suhat”.
În motivare au arătat că solicitarea lor a fost respinsă pentru motivul că nu au făcut dovada de proprietari sau moștenitori. În fapt, ei sunt moștenitorii lui P. D. N. căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate după autorul său, P. P.. Din eroare s-a omis depunerea actelor ce dovedeau calitatea lor de moștenitori și deținători ai dreptului de proprietate. Comisia de Notificare nu le-au contestat dreptul de proprietate, ci calitatea de moștenitori, calitate pe care o dovedesc în fața instanței cu certificatul de moștenitor și acte de stare civilă motiv pentru care solicită modificare în totalitate a dispoziției nr. 1824/2012 a Primăriei Municipiului S., Comisia pentru aplicarea Legii 10/2001.
Pârâtul M. S. reprezentat prin primar, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca nefondată.
În motivare a arătat că prin acțiunea depusă, reclamanții au contestat Dispoziția emisă de Primarul municipiului S. nr. 1824/ 13.06. 2012 prin care a fost soluționată notificarea nr. 80 din data de 14.08.2011. Se poate observa că pârâta indicată in cererea de chemare in judecată este „Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 din Primăria municipiului S. care nu are calitate procesuală pasivă, sens in care a solicitat instanței de judecată să se pronunțe cu privire la acesta excepție. Astfel, prin notificarea mai sus menționată d-na P. M. a solicitat măsuri reparatorii în echivalent pentru contravaloarea suprafeței de 0,36 ha situată în S. la locul numit „Suhat". Au subliniat faptul că la dosarul aferent notificării au fost depuse doar adeverința nr._ din 13.08. 2001 precum și copia titlului de proprietate nr. 2873/ 30.10. 2000 astfel încât s-a constatat că notificatoarea nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului solicitat și nici a calității de moștenitor. Dispozițiile art. 23 din actul normativ mai sus menționat prevăd următoarele: „Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calității de asociat sau acționar al persoanei juridice, precum și, în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate și, după caz, înscrisurile care descriu construcția demolată și orice alte înscrisuri necesare evaluării pretențiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data soluționării notificării.” Din cererea de chemare in judecată a rezultat o recunoaștere implicită a faptului că din eroare s-a omis depunerea actelor ce dovedeau calitatea de moștenitori și deținătorul dreptului de proprietate.
În contextul celor prezentate, au apreciat că Dispoziția Primarului nr. 1824/ 13.06.2012 a fost emisă în condițiile legii, sens în care au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În data de 8 noiembrie 2012, reclamanții au depus precizări scrise la contestația împotriva Dispoziției de respingere a notificării nr. 1824 din 13.06.2012 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 a Municipiului S..
Prin precizările la acțiune au arătat că sunt moștenitorii de drept și de fapt ai soțului, respectiv tatălui defunct P. D. N., căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate de pe urma autorului său, P. P. sens în care a fost emis Titlul de proprietate nr. 2873/2000.
Terenul în suprafață de 0,36 ha, nerestituit până în prezent, situat în locul numit „Suhat” a fost proprietatea autorului susmenționat, conform Adeverinței nr._/11.09.1991 a Comisiei mun. S. și a Extraselor de pe Registrul agricol pe care le depun alăturat și a făcut obiectul cooperativizării, ulterior fiind preluat abuziv de către stat in anul 1966, în baza Hotărârii Consiliul Popular S., privind atribuirea acestuia în folosința Întreprinderii Județene de Legume Fructe S., transformată după 1991 în S.C. Legume Fructe S., caz prevăzut de art. 2 lit. ,,i” din Legea nr. 10/2001. Notificarea lor privind măsurile reparatorii, a fost bazată pe imposibilitatea restituirii acestuia în natură, comunicată de către Primăria Municipiului S. cu adresa nr. 749 din 27.06.2001(f..43).
M. S. reprezentat prin primar, împuternicit prin dispozițiile art. 62 alin. l din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale să reprezinte interesele unității administrativ teritoriale a formulat precizări referitoare la situația juridică a terenului prin care a arătat că acesta este proprietatea statului fiind în administrarea Agenției Domeniilor Statului. Terenul situat la locul numit Suhat a fost înregistrat in evidențele Registrului Agricol pe anii 1959- 1962 fiind dispus în două parcele de 0,27 ha, respectiv 0,09 ha. Pe de altă parte, aduc în atenția instanței de judecată că a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea autorului reclamanților, respectiv P. P. pentru suprafața de 2,27 ha teren(f. 60). Pârâtul a depus copia procesului verbal de punere în posesie din care rezultă suprafața cu care au fost puși in posesie precum și copia Registrului Agricol pe anii 1959-1962(f.61-67).
În data de 15 ianuarie 2013, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților P. O. L. și P. A. I. pe care a admis-o și a dispus scoaterea din cauză a acestora în calitate de reclamanți.
Analizând probatoriul administrat în cauză, tribunalul constată următoarele:
Prin Dispoziția nr. 1824 din data de 13 iunie 2012, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 S. a respins notificarea nr. 80 din data de 14 august 2001 prin care reclamanta P. M. a solicitat restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul constând din teren în suprafață de 0,36 ha situat în S., la locul numit ,,Suhat”, motivat de faptul că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate a acesteia pentru imobilul solicitat și nici a calității de moștenitor.
Prin precizările la cererea de chemare în judecată din data de 8 noiembrie 2012, reclamanta a arătat că este moștenitoarea de drept a defunctului P. D. N., căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate de pe urma autorului sau, P. P., sens în care a fost emis Titlul de proprietate nr. 2873/2000 și că terenul în suprafața de 0,36 ha, nerestituit până în prezent, situat în locul numit „Suhat” a fost proprietatea autorului susmenționat, conform Adeverinței nr._/11.09.1991 a Comisiei mun. S. și a Extraselor de pe Registrul agricol pe care le depun alăturat și a făcut obiectul cooperativizării, ulterior fiind preluat abuziv de către stat în anul 1966, în baza Hotărârii Consiliul Popular S., privind atribuirea acestuia în folosința Întreprinderii Județene de Legume Fructe S., transformată după 1991 în S.C. Legume Fructe S., caz prevăzut de art. 2 lit. ,,i” din Legea nr. 10/2001 și că notificarea lor privind măsurile reparatorii a fost bazată pe imposibilitatea restituirii acestuia în natură, comunicată de către Primăria Municipiului S. cu adresa nr. 749 din 27.06.2001(f. 43).
Din extrasul din registrul agricol din anii 1959-1962 rezultă că defunctul P. N. P. figura înscris în registrul agricol cu suprafața de 0, 27 ha și 0,9 ha arabil la locul numit ,,Suhat” din municipiul S..
După cum rezultă din certificatul de deces de la f. 36, defunctul P. P. a decedat la data de 15 ianuarie 1966 în municipiul S., moștenitori legali rămânând fiii acestuia, P. V., decedată la data de 20 iunie 1977 în municipiul S.(după cum rezultă din certificatul de deces de la f.73) și P. N., decedat la data de 20 aprilie 1975 în municipiul S.(după cum rezultă din certificatul de deces de la f.74).
Fiica lui P. P., P. V. a avut un fiu, P. D. N., decedat la data de 12 ianuarie 2001, după cum rezultă din certificatul de deces de la f. 35 iar moștenitori legali după acesta au rămas reclamanta P. M., în calitate de soție supraviețuitoare, precum și fiii acestuia, P. O.-L. și P. A.-I., după cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 148 din data de 22 octombrie 2001, emis de Biroul Notarului Public O. B. din S. (f. 34), numai că aceștia nu au formulat notificare pentru acest teren în baza Legii nr. 10/2001, astfel încât nu au calitatea de persoane care se pretind a fi îndreptățite în sensul prevăzut de art. 26 al. 3 din Legea nr. 10/2001 să atace dispoziția motivată de respingere a notificării de restituire în natură, neavând calitate procesuală activă, motiv pentru care au fost scoși din cauză în calitate de reclamanți, tribunalul analizând doar îndreptățirea pretențiilor reclamantei.
Analizând contestația reclamantei prin prisma temeiului legal invocat de aceasta, tribunalul reține că dispozițiile art. 2 al.1 lit.,,i” din Legea nr. 10/2001 prevăd că în sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înțeleg orice alte imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării, precum și cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziție ale organelor locale ale puterii sau ale administrației de stat.
După cum rezultă din dispozițiile art. 8 al.1 din Legea nr. 10/2001, nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.
După cum a recunoscut chiar reclamanta în precizările la acțiune din data de 8 noiembrie 2012, terenul a fost cooperativizat iar ulterior cooperativizării a fost preluat de stat în anul 1966, în baza Hotărârii Consiliului Popular S., privind atribuirea acestuia în folosința Întreprinderii Județene de Legume Fructe S., transformată după 1991 în S.C. Legume Fructe S..
Or, după cum rezultă din dispozițiile art. 37 al. 1 din Legea nr. 18/1991 republicată, persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, și care se află în administrarea unităților agricole de stat devin, la cerere, acționari la societățile comerciale înființate, în baza Legii nr. 15/1990, din actualele unități agricole de stat. De aceleași prevederi beneficiază și moștenitorii acestor persoane.
După cum rezultă din prevederile art. 38 al.1 din Legea nr. 18/1991 republicată, persoanele fizice cărora îi s-a stabilit calitatea de acționar în temeiul art. 37, persoanele cărora li s-au stabilit drepturi la institutele și stațiunile de cercetare agricole și la regiile autonome cu profil agricol, potrivit Legii nr. 46/1992, precum și persoanele care au calitatea de locatori, potrivit art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994**), pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența de peste 10 ha de familie, până la limita suprafeței prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 din prezenta lege.
După cum rezultă din prevederile art. II din Legea nr. 247/2005, comisiile de aplicare a legilor fondului funciar au obligația ca în termen de cel mult 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi să înainteze Agenției Domeniilor Statului documentele necesare întocmirii protocoalelor de predare-primire cu această instituție privind terenurile care au fost preluate direct de la societățile comerciale din portofoliul Agenției Domeniilor Statului, precum și de la stațiunile de cercetare, institute și unități de învățământ iar după cum rezultă din prevederile art. 3 al. 3 din Legea nr. 268/2001, terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, se transmit, la cererea comisiilor județene, comisiilor locale.
Atâta vreme cât suprafața de teren de 0,36 ha teren agricol situată la locul numit ,,Suhat” a fost cooperativizată și la data preluării prin actul de dispoziție al organelor locale ale puterii sau ale administrației de stat se găsea în patrimoniul cooperativei agricole de producție și nu în patrimoniul autorului reclamantei, regimul juridic al terenului revendicat este reglementat prin Legea nr. 18/1991 republicată și Legea nr. 1/2000.
Or, Legea nr. 10/2001 este un act normativ cu caracter general, legiuitorul dorind să excludă din domeniul de aplicare a acestei legi, terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991 republicată și Legea nr. 1/2000, după cum rezultă din prevederile art. 8 al. 1 din Legea nr. 10/2001.
De vreme ce terenul cu privire la care s-a formulat notificarea nu face obiectul Legii nr. 10/2001, reclamanta nu poate să beneficieze, în sistemul acestei reglementări, nici de măsurile reparatorii prin echivalent solicitate în subsidiar prin notificare.
Tribunalul mai reține și alt aspect. Prin adeverința nr._ din data de 11 septembrie 1991 a Comisiei municipale pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. s-a dispus deja reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 2,66 teren situat pe raza municipiului S. în favoarea autorului reclamantei P. D. N., după defunctul P. P., dreptul de proprietate fiind validat în anexa 3, poziția nr. 141 prin Hotărârea nr. 4122 din data de 5 septembrie 1991 a Comisiei județene S., inclusiv asupra suprafețelor de 0,27 ha teren arabil și 0,09 ha teren arabil situate la locul numit ,,Suhat”, după cum rezultă din mențiunile de pe verso din adeverință, care poartă ștampila comisiei municipale de fond funciar și semnătura(f.31).
Prin urmare, reclamanta are deja reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafețele de 0,27 ha teren arabil și 0,09 ha teren arabil situate la locul numit,, Suhat” în baza legilor de fond funciar prin adeverința nr._ din data de 11 septembrie 1991 a Comisiei municipale pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., faptul că nu i s-a eliberat titlul de proprietate pentru această suprafață de teren neavând relevanță în cauză, atâta timp cât are la dispoziție căile legale prevăzute de art. 64 al.1 din Legea nr. 18/1991 republicată pentru remedierea acestei situații.
În raport de dispozițiile legale invocate mai sus și de împrejurarea de necontestat în speță că dreptul de proprietate asupra terenului solicitat a fost reconstituit în favoarea autorului reclamantei în temeiul legilor de fond funciar, pretențiile acesteia de valorificare încă o dată a dreptului și pe temeiul Legii nr. 10/2001 sunt nefundamentate juridic și ignoră domeniul de aplicare a legilor speciale de reparație, astfel încât, în temeiul art. 26 al. 3 din Legea nr. 10/2001, tribunalul va respinge contestația, așa cum a fost precizată, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația având ca obiect „Legea 10/2001” formulată de reclamanta P. M., domiciliată în municipiul S., ., ., ., în contradictoriu cu pârâtul M. S., cu sediul în municipiul S., .. 5A, legal reprezentat prin primar, jud. S. așa cum a fost precizată, ca nefondată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2013.
Președinte, Grefier,
Pt.grefier aflat în CM semnează prim grefier
Red. V.E.L./Tehnored. P.L./ 6 ex. – 07.03.2013
Președinte, E. L. V. | ||
Grefier, L. S. Ș. |
Red. V.E.L.
Tehnored. S.L.
4 ex/
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 104/2013. Tribunalul SUCEAVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1302/2013. Tribunalul... → |
|---|
