Uzucapiune. Sentința nr. 104/2013. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2013

Sentința nr. 104/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 15-01-2013 în dosarul nr. 1303/334/2012

DOSAR NR._ UZUCAPIUNE

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA NR. 104

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15 IANUARIE 2013

PREȘEDINTE V. O. D.

GREFIER S. A.-M.

Pe rol, judecarea acțiunii civile având ca obiect „uzucapiune” formulată de către reclamanta . lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare SPRL Iași, în contradictoriu cu pârâta . primar.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat G. A., pentru reclamantă, lipsă fiind reprezentantul pârâtei.

Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța, din oficiu, invocă și pune în discuție excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava în soluționarea pricinii.

Apărătorul reclamantei solicită admiterea excepției, cu precizarea că în cauză trebuie avută în vedere valoarea indicată de către părți.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL

Asupra acțiunii de față, constată:

P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 8 august 2012 sub nr._, reclamanta . lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare SPRL Iași a chemat în judecată pe pârâta . primar, solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care:

1. să constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din . de_ mp teren neproductiv și neîmprejmuit și . de 2436 mp cu destinația drum, imobil învecinat la N cu S.C. M. S.A., la E cu Asociația Urmaților Grănicerilor B. Ragla, la S cu . Urmaților Grănicerilor B. Ragla, iar la V cu S.C. M. S.A. în valoare de_ lei;

2. Să se constatate că a dobândit dreptul de proprietate prin edificare prin efort propriu asupra construcțiilor C1 în suprafață de 313 mp cu destinația clădire de birouri și locuințe, C2 în suprafață de 155 mp cu destinația cabană, C3 anexă în suprafață de 20 mp, C4 bazin apă în suprafață de 48 mp și C5 de 112 mp cu destinația cabană, toate construite pe . petitul 1, în valoare de_ lei;

3. Să se constatate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din . de_ mp teren neproductiv și neîmprejmuit, . de_ mp teren neproductiv și neîmprejmuit și . de 7346 mp cu destinația drum, imobil învecinat la N cu . E cu .-on S.A. și Asociația Urmaților Grănicerilor B. Ragla, la S și V cu S.C. M. S.A. în valoare_ lei;

4. Să se constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din . de_ mp teren neproductiv și neîmprejmuit, . de_ mp teren neproductiv și neîmprejmuit și . de 4299 mp cu destinația drum, imobil învecinat la N cu Asociația Urmaților Grănicerilor B. Ragla, la E cu . S.C. M. S.A., la S cu S.C. M. SA, iar la V cu S.C. M. S.A., . Asociația Urmaților Grănicerilor B. Ragla, în valoare de_ lei;

5. Să se constate că a dobândit dreptul de proprietate prin edificare prin efort propriu asupra construcțiilor C1 în suprafață de 524 mp cu destinația canal evacuare betonat și C2 în suprafață de 67 mp cu destinația canal evacuare betonat, toate construite pe . petitul 4, în valoare de 4000 lei;

6. Să se constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din . de_ mp teren neproductiv și neîmprejmuit, imobil învecinat la N și E cu S.C. M. S.A., la S cu . cu . . de 24.000 lei;

7. Să se constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din . de_ mp cu destinația cale de acces la incinta Călimani, în valoare de_ lei;

8. Să se constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din . de_ mp cu destinația cale de acces iazul Dumitrelul în valoare de_ lei;

9. Să se constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din . de 8002 mp teren neproductiv și neîmprejmuit, imobil învecinat la N, E și V cu . la S cu S.C. M. S.A. în valoare de 5000 lei.

10. Să se dispună înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate pe numele reclamantei asupra pacelelor sus indicate.

În motivare a arătat că în perioada 1970 - 1982, printr-o . hotărâri ale Consiliului de miniștri al RSR și decrete prezidențiale au fost scoase din fondul forestier terenurile indicate în petitele 1, 3, 4, 6 - 9 și date în exploatare Combinatului Minier Suceava, din care s-a înființat prin externalizare S.C M. S.A.

P. HCM nr. 386/4.04.1970 a fost scoasă din fondul forestier suprafață totală de_,90 mp, defrișată și dată în administrare operativă Combinatului Minier Suceava.

P. HCM nr. 801/15.06.1970, în scopul exploatării zăcământului de sulf a fost scos din fondul forestier suprafața de_ mp teren forestier și dată în exploatarea aceluiași Combinat Minier Suceava.

De asemenea, prin HCM nr. 1094/2.09.1971 s-a dispus scoaterea din fondul forestier a suprafeței de_ mp din care definitiv suprafața de_ mp.

P. HCM nr. 963/31.07.1973 a fost scoasă din circuitul forestier suprafața de 281.041 mp, iar prin HCM nr. 963/1973 suprafața de 490.179 mp.

P. Decretul prezidențial nr. 29/2.04.1975 s-a aprobat scoaterea din fondul forestier suprafața de 1.624.134 mp teren, iar prin DP nr. 172/29.08.1975 au mai fost scoși din fondul forestier 1981,52 mp teren.

P. DP nr. 310/16.11.1978, în scopul extinderii exploatării de sulf, s-au mai scos din fondul forestier_ mp teren.

P. DP nr. 73/21.02.1979 s-au scos din fondul forestier 356.018 mp teren, prin DP nr. 155/5.06.1980 a fost dată în exploatarea reclamantei și suprafața de 3047 mp teren, iar prin DP nr._81, în vederea amplasării haldelor de steril de pe pâraiele Puturosu și Dumitrelu, precum și a amenajării barajului de siguranță s-au mai scos din fondul forestier 247.372,50 mp teren.

P. DP nr. 193/12.07.1982 în vederea construirii și amenajării drumurilor de exploatare s-au mai scos din fondul forestier 761.049 mp teren.

Pe măsură ce au fost expropriate, pe aceste terenuri au fost executate de reclamantă lucrări de amenajare în vederea exploatării zăcămintelor de sulf.

Au fost edificate căi de acces, clădiri de birouri și locuințe evidențiată în planul de situație C1 formată din P+2E, două cabane, linii electrice, bazine de apă, canale de evacuare betonate, iazuri de decantare.

În timp reclamanta a transformat dreptul de administrare într-o posesie utilă, publică sub nume de proprietar.

Toate aceste imobile au intrat în balanța de mijloace fixe ale reclamantei de peste 30 de ani, aceasta achitând taxele și impozitele pentru ele.

Odată cu externalizarea reclamantei a primit în patrimoniu de la unitatea mamă și imobilele evidențiate în petitele 1-9.

În prezent reclamanta desfășoară activități de ecologizare în aceste perimetre.

În drept, a invocat dispozițiile art. 111 C. proc. Civ., art. 28 din Legea nr. 115/1938, art. 1895 - 1899 C. civ.

A anexat înscrisuri, planuri de situație, hotărâri ale consiliului de miniștri, decrete prezidențiale, certificat de atestare edificare construcție, balanțe de mijloace fixe, împuternicire avocațială.

Pârâta a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că a dobândit prin uzucapiune un drept de servitute de trecere pe parcelele cu destinația drum dobândite de reclamantă prin uzucapiune, astfel:

1. . de 2436 mp cu destinația drum, parte din imobilul nr._ din UAT Ș. Dornei în valoare de 1000 lei;

2. . de 7346 mp cu destinația drum, parte din imobilul nr._ din UAT Ș. Dornei în valoare de 2000 lei;

3.. de 4299 mp cu destinația drum, parte din imobilul nr._ din UAT Ș. Dornei în valoare de 1500 lei;

4. asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din . de_ mp cu destinația cale de acces la incinta Călimani în valoare de 10.000 lei;

5. asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din . de_ mp cu destinația cale de acces iazul Dumitrelul în valoare de 4000 lei;

6. Să se dispună înscrierea în cartea funciară a dreptului de servitute de trecere pe numele pârâtei asupra pacelelor sus indicate astfel cum a fost constituit.

În motivare a arătat că imobilele care fac obiectul cererii de chemare în judecată au fost trecute inițial în administrarea operativă a reclamantei. În timp aceasta a intervertit detenția în posesie utilă pe care a exercitat-o în mod public, continuu și sub nume de proprietar peste 30 de ani.

Reclamanta este înscrisă la Primăria . aceste imobile, terenuri și construcții, plătind impozitele pentru acestea până la ..

Având în vedere că terenurile reclamantei se învecinează cu cele ale pârâtei și că pârâta a folosit în tot acest timp drumurile miniere construite de reclamantă pentru a avea acces la terenurile ei, solicită să se constate că a dobândit prin uzucapiune un drept de servitute de trecere pe parcelele indicate în petitele 1 - 5 și să se dispună înscrierea dreptului de servitute de trecere astfel dobândit în cartea funciară.

În drept, a invocat dispozițiile art. 616 - 619 C. civ.

La termenul de judecată din data de 6 noiembrie 2012 instanța a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Vatra Dornei și a rămas în pronunțare cu privire la aceasta.

P. sentința civilă nr. 1176 din data de 6 noiembrie 2012, Judecătoria Vatra Dornei a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Vatra Dornei, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că potrivit art. 2 din tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei, cu excepția cererilor de împărțeală judiciară, a cererilor în materia succesorală, a cererilor neevaluabile în bani și a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, formulate de terții vătămați în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar iar potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 valoarea la care se calculează taxa de timbru este cea declarată în acțiune sau în cerere. Dacă această valoare este contestată sau apreciată de instanță ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.

Chiar dacă reclamanta este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 77 și 78 din Legea nr. 85/2006, instanța, față de întinderea suprafețelor de teren cât și de numărul mare al construcțiilor menționate în cuprinsul cereri de chemare în judecată, a considerat că valoarea declarată de 445.000 lei este derizorie, astfel că în lipsa unei expertize de evaluare, instanța a stabilit valoarea imobilelor în litigiu la valoarea din expertiza notarială valabilă pentru anul 2012.

Reclamanta a solicitat instanței să constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 3.554.491 mp teren neproductiv și cale de acces, situat în extravilanul .. Suceava.

Potrivit expertizei notariale valabile pentru anul 2012 valoarea unui metru pătrat de teren neproductiv situat în mediul rural – extravilan este de 0,1 euro/mp, astfel că valoarea terenului în litigiu este de 355.449 euro (_ mp * 0,1 euro/mp), iar în lei la cursul de 4,5 lei/euro este de 1.599.520 lei.

Întrucât numai valoarea terenului depășește suma de 500.000 lei, instanța nu a mai stabilit și valoarea construcțiilor în litigiu.

Potrivit art. 159 alin. 2 Cod proc. civ. necompetența materială și teritorială de ordine publică poate fi invocată de părți ori de către judecător la prima zi de înfățișare în fața primei instanțe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.

Întrucât în cauza de față excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Vatra Dornei a fost invocată înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului, iar valoarea cererii reclamantei depășește valoarea de 500.000 lei, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Vatra Dornei și a declinat cauza spre competentă soluționare Tribunalului Suceava.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr._ .

La termenul de judecată din data de 15 ianuarie 2013 tribunalul a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava în soluționarea pricinii.

Asupra excepției de față, constată:

Se impune a se preciza mai întâi că Legea nr. 146/1997 este singurul act normativ ce reglementează procedura de stabilire a valorii obiectului unui litigiu, atunci când acea valoare este contestată, astfel că această reglementare legală trebuie avută în vedere și la stabilirea competenței unui litigiu după valoarea obiectului său.

De altfel, și judecătoria s-a raportat la acest act normativ, numai că l-a aplicat greșit.

Astfel, potrivit art. 2 al. 3 din Legea nr. 146/1997, valoarea la care se calculează taxa de timbru este cea declarată în acțiune sau în cerere. Dacă această valoarea este contestată sau apreciată de instanță ca derizorie, evaluarea se face potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 al. 2 din prezenta lege.

În conformitate cu art. 5 al. 2 din Ordinul nr. 760/C/22aprilie 1999 al MJ privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 147/1997 privind taxele judiciare de timbru, valoarea la care se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută în acțiune sau în cerere. Dacă această valoare este contestată sau apreciată de instanță ca vădit derizorie, evaluarea se face pe cale de expertiză dispusă din oficiu sau la cererea oricărei părți, taxa calculându-se la valoarea rezultată din expertiză.

Din coroborarea celor două texte de lege rezultă că valoarea obiectului cererii este ca regulă cea indicată de către reclamant, și numai dacă este contestată de către partea adversă ori apreciată de instanță ca derizorie se apelează la expertiză pentru evaluare.

În speță, reclamanta a indicat pentru terenurile în litigiu valoarea totală de 445.000 lei, care se situează sub pragul prevăzut prin art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedură civilă, text de lege care stabilește competența de judecată în favoarea tribunalului pentru cererile având o valoare de peste 500.000 lei, astfel că raportat la valoarea indicată de către reclamantă competența revine judecătoriei, în baza plenitudinii de competență conferită prin art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.

Este de observat că pârâta nu a contestat această valoare arătată de reclamantă.

De asemenea, această valoare nu poate fi apreciată ca derizorie. O valoare derizorie este considerată acea valoare atât de disproporționată în raport de prețul real al bunului încât îl face să nu existe. Or, în speță, suma de 445.000 lei pentru 3.554.491 mp teren neproductiv poate constitui eventual o valoare mică, dar în niciun caz derizorie.

Așa fiind, apreciază tribunalul că valoarea indicată de către reclamantă, de 445.000 lei reprezintă valoarea obiectului litigiului, în raport de care se determină competența de judecată.

În acest context, judecătoria și-a declinat competența în favoarea tribunalului, apreciind suma de 445.000 lei ca fiind derizorie raportându-se la expertiza notarială valabilă pentru anul 2012.

Oricum, apreciind caracterul derizoriu al valorii reclamantei, judecătoria trebuia să efectueze în cauză o expertiză pentru evaluarea obiectului litigiului, iar nu să se raporteze la expertiza întocmită de camerele notarilor publici, această probă neavând aplicabilitate în această cauză, ci doar în cazul acțiunilor prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de înstrăinare(art 3ind1 alin 2 din legea 146/1997).

P. urmare, reținând că valoarea obiectului litigiului a fost stabilită de către reclamantă prin cererea de chemare în judecată potrivit art. 112 al. 3 Cod procedură civilă, valoare care atrage competența de primă instanță a judecătoriei, cum partea adversă nu a contestat această valoare, și cum această valoarea nu ar putea fi apreciată ca derizorie – caz în care oricum se impunea administrarea de probe – expertiză, apreciază tribunalul că pricina trebuie judecată de către judecătorie.

În altă ordine de idei, este de observat că la un termen anterior judecătoria și-a verificat competența, stabilind prin încheiere interlocutorie că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să soluționeze cauza (a se vedea încheierea de ședință din 16 octombrie 2012, f. 92), după care, cu încălcarea prevederilor legale – art. 268 al. 3 Cod procedură civilă, a infirmat din oficiu propria soluție.

Pentru considerentele învederate, în baza art. 158 al. 3, art. 159 pct. 2 Cod procedură civilă tribunalul va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența de judecare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, în baza art. 20 pct. 2 Cod procedură civilă va constata ivit conflictul negativ de competență, iar în baza art. 22 al. 2 Cod procedură civilă va sesiza Curtea de Apel Suceava în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția necompetenței materiale.

Declină competența de judecare a cauzei având ca obiect „uzucapiune” formulată de către reclamanta . lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare SPRL Iași – Iași, .. 82, în contradictoriu cu pârâta . primar, în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.

Constată ivit conflictul negativ de competență.

Sesizează Curtea de Apel Suceava - Secția civilă în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2013..

Președinte, Grefier,

V. O. D. S. A.-M.

Red. V.O.D.

Tehnored. S.A.M.

2 ex./23.01.2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

23 IANUARIE 2013

C Ă T R E

CURTEA DE APEL SUCEAVA

Vă înaintăm alăturat dosarul civil nr._ având ca obiect „uzucapiune”, privind pe reclamanta . lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare SPRL Iași – Iași, .. 82 și pârâta . primar, în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, întrucât prin sentința civilă nr. 104/15 ianuarie 2013 a Tribunalului Suceava s-a admis excepția necompetenței materiale, s-a declinat competența de judecare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus sesizarea Curții de Apel Suceava - Secția civilă în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Președinte, Grefier,

V. O. D. S. A.-M.