Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 305/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 305/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 06-09-2013 în dosarul nr. 2938/285/2013
Dosar nr._ - ordonanță președințială -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 305
Ședința publică din 6 septembrie 2013
Președinte-T. M.
Judecător- M. C.
Grefier- P. T.
Pe rol, judecarea apelului declarat de pîrîtele P. A. și P. G., din . M. nr.348, jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.2092 din 26 iunie 2013 a Judecătoriei Rădăuți (dosar nr._ ), intimat fiind reclamantul G. S., din . M., jud.Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatînd apelul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Rădăuți la data de 04 iunie 2013, reclamantul G. S. a chemat în judecată pe pârâtele P. A. și P. G., solicitând instanței ca pe cale de ordonanță președințială să dispună evacuarea acestora construcțiile edificate pe p.v. nr.278 din C.F. 2028 Țibeni, jud. Suceava, dobândite în baza sentinței civile nr.3957 din data de 14.11.2011 a Judecătoriei Rădăuți.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin sentința civilă mai sus menționată, rămasă definitivă prin Decizia Tribunalului Suceava nr.2157 din data de 08.11.2012, pârâții P. G., P. D., P. E., P. M., P. C., P. Beduel P. și P. L. au fost obligați să-i să predea în deplină proprietate și liniștită posesie p.v.nr. 278 din C.F. 2028 Țibeni, precum și construcțiile edificate pe acest teren. Întrucât aceștia au refuzat să se conformeze dispozitivului sentinței judecătorești, reclamantul s-a adresat executorului judecătoresc, care după emiterea somației s-a deplasat la imobilul în litigiu unde le-a găsit pe pârâtele P. A. și P. G., care nu au fost de acord cu predarea imobilului și au blocat poarta de acces în curtea imobilului. executorul judecătoresc a fost în imposibilitatea de a continua executarea silită cu motivarea că nu execută titlu executoriu împotriva pârâtelor, sens în care a încheiat procesul verbal din dosarul execuțional nr.302/2012. Reclamantul a arătat că pârâții încearcă tergiversarea punerii în executare a sentinței judecătorești prin aducerea rudelor în imobilul ce face obiectul executării silite. Caracterul urgent și necesitatea admiterii cererii rezidă din imposibilitatea de a fi pus în posesie cu un imobil obținut printr-o sentință judecătorească, după mulți ani de procese, fiind vorba de înlăturarea piedicilor ce s-au ivit cu prilejul executării silite prin împotrivirea la executare a pârâtelor, care nu justifică nici un drept locativ asupra imobilului și au intenția evidentă de a tergiversa executarea silită.
Judecătoria Rădăuți, prin sentința civilă nr.2092 din 26 iunie 2013 a admis cererea pe cale de ordonanță președințială și a dispus evacuarea pârâtelor din imobilul casă de locuit și anexe, edificate pe p.v. 278 din C.F. 2028 Țibeni, Jud. Suceava.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.3957 din data de 14.11.2011 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul civil nr._ s-a admis acțiunea având ca obiect revendicare formulată de reclamantul G. S. în contradictoriu cu pârâții P. G., P. D., P. E., P. M., P. C., P. Beduel P. și P. L., aceștia fiind obligați să-i să predea în deplină proprietate și liniștită posesie p.v.nr.278 din C.F.2028 Țibeni, precum și construcțiile edificate pe acest teren.
În baza acestui titlu executoriu, executorul judecătoresc M. C. s-a deplasat în data de 29.05.2013 la fața locului, ocazie cu care le-a găsit pe pârâtele P. A. și P. G., care au refuzat să predea imobilul creditorului.
Instanța a avut în vedere că pîrîtele nu au fost părți în dosarul nr._ și că susținerile invocate privind existența unui drept de creanță și a unui drept de retenție, precum și formularea unei cereri de chemare în judecată la data de 25.06.2013, constituie argumente privind încercarea pîrîtelor de a împiedica punerea în executare a sentinței ce constituie titlu executoriu; că în condițiile în care pîrîtele nu au intervenit în dosarul nr._ și nu au invocat vreun drept asupra imobilelor în discuție, în cauză sînt incidente prevederile art.996 alin.3 din Noul Cod de procedură civilă.
Pîrîtele au formulat apel, în baza prevederilor art.466 din Noul Cod de procedură civilă, criticînd sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, apelantele au arătat că, în cauză nu sînt date prevederile art.996 Cod procedură civilă în sensul că nu este dată urgența și nici situația producerii vreunei pagube care nu s-ar putea repara, în condițiile în care reclamantul care se pretinde proprietar în baza unui contract din 1995 a promovat acțiune în revendicare în anul 2010; că în realitate reclamantul a fost interesat de efectuarea unor îmbunătățiri la imobil, de care încearcă în prezent să profite, îmbogățindu-se fără just temei, așa încît acțiunea promovată împotriva sa este pe deplin justificată și nu constituie o încercare de a tergiversa executarea silită.
Examinând actele și lucrările dosarului prin, prisma motivelor invocate, tribunalul constată apelul nefondat.
Conform art.996 din Noul Cod de procedură civilă „instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.
Ori, în condițiile în care reclamantul dispune de un titlu executoriu în materie imobiliară iar pîrîtele se opun eliberării imobilului, deși nu justifică drepturi locative asupra acestuia, este evident că reclamantul este împiedicat să-și exercite prerogativele dreptului său de proprietate, recunoscut prin hotărîre judecătorească și că, în cauză sînt incidente prevederile sus-menționate.
Susținerile apelantelor în sensul că au efectuat îmbunătățiri la imobil și că l-au acționat în judecată pe reclamant pentru constatarea unui drept de creanță și stabilirea unui drept de retenție, nu constituie temei pentru refuzul de a părăsi imobilul proprietatea reclamantului, în măsura în care vor obține cîștig de cauză, pîrîtele avînd la rîndul lor, eventual, posibilitatea demarării executării silite.
În consecință, în baza art.480 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pîrîtele P. A. și P. G., domiciliate în . M. nr.348, jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.2092 din 26 iunie 2013 a Judecătoriei Rădăuți (dosar nr._ ), intimat fiind reclamantul G. S., domiciliat în . M., jud.Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 6 septembrie 2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
T. M. M. C. P. T.
Red. M.C.
Jud.fond – C. G. O.
Tehnored.P.T. – Ex.5 – 18 octombrie 2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 171/2013. Tribunalul SUCEAVA | Servitute. Decizia nr. 713/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
