Servitute. Decizia nr. 713/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 713/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 12-03-2013 în dosarul nr. 4513/285/2009
Dosar nr._ Servitute trecere
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVLĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.713
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 05.03.2013
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR V. E. L.
JUDECĂTOR L. A.
GREFIER S. A.
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor formulate de către reclamantul G. E., domiciliat în loc.Grănicești, județul Suceava și de către pârâta B. C. Capital SA Suceava, cu sediul în ..16, împotriva sentinței civile nr.4140 pronunțată la data de 06.11.2012 de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ .
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 26.02.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată,redactată separat,care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 05.03.2013 și pentru astăzi 12.03.2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr._ la data de 16.07.2009, reclamanta B. C. „Capital” Suceava, reprezentată prin director Ursulean E., în contradictoriu cu pârâtul G. E., a solicitata constituirea unui drept de servitute de trecere în favoarea imobilului – sediu bancă, magazie de lemne și grup sanitar, situat în ., proprietatea sa, pe terenul proprietatea pârâtului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr.811/28.06.2002 a tribunalului Suceava, definitivă, s-a constatat că a dobândit, prin construire, dreptul de proprietate cu privire la construcțiile sediu de bancă, magazie de lemne și grup sanitar, situate în ., iar pârâtul, după obținerea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului aferent acestui imobil, a depozitata o cantitate mare de material de construcție, acoperind total vizibilitatea și accesul în imobil și, cu toate că a recunoscut dreptul de trecere, lăsând un spațiu îngust, care, în realitate, este total nefuncțional și nu respectă prevederile Legii nr.50/1991.
În drept, s-au invocat prevederile art.616 și 617 cod civil din anul 1864.
În întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată, cu motivarea că a permis accesul în clădire pe drumul special amenajat chiar din construcție, precum și trotuarul ce înconjoară clădirea, de altfel, servitutea este stinsă prin neuz timp de 30 de ani, stingerea conflictului putând fi realizată prin închiderea acestui punct de lucru.
Pârâtul a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata unei chirii în cuantumul ce va fi stabilit prin expertiză, în ipoteza în care se va impune crearea unei servituți de trecere.
În întâmpinare, reclamanta a solicitat ca cererea pârâtului să se judece separat, apreciind că nu este justă cererea de a plăti chirie și pentru terenul efectiv ocupat de construcții.
Cum cererea reconvențională nu a fost depusă odată cu întâmpinarea, conform art.119 al.3 Cod procedură civilă, având în vedere și prevederile art.135 Cod procedură civilă, aceasta a fost înregistrată separat, sub nr.7705/285/13.12.2010, iar prin încheierea de ședință din 22 februarie 2011 a fost admisă excepția de conexitate între această cauză și cea înregistrată sub nr._, în temeiul art.164 Cod procedură civilă.
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 26.03.2009, sub nr._, reclamanta B. C. CAPITAL Suceava, reprezentată de director general Ursulean E. l-a chemat în judecată pe pârâtul G. Eugenie, pentru a fi obligat să-și ridice materialele de construcție depozitate în fața imobilului unde se află punctul de lucru al băncii.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în anul 1974, în baza autorizației de construire nr. 51/1974 eliberată de Consiliul local Grănicești, a construit pe suprafața de 300 m.p. teren primită de la fostul CAP Grănicești, un imobil având ca destinație sediu pentru punctul de lucru Grănicești al fostei Cooperative de Credit Suceava, în prezent B. C. CAPITAL Suceava, iar ulterior, în baza Legii 18/1991, pârâtul a solicitat constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren aferentă acestui imobil, după obținerea dreptului de proprietate pârâtul depozitând chiar în fața imobilului, la circa 1 metru distanță, cu rea intenție, o cantitate mare de bolțari, acoperind total vizibilitatea imobilului și publicitatea aferentă acestuia, amplasarea acestor materiale de construcție aducând prejudicii și din punct de vedere al pazei și protecției, conform Legii 333/2003 prin creșterea sporită a riscului de efracție, dar și prin prisma accesului clienților băncii la publicitatea necesară. În atare situație, reclamanta a promovat prezenta acțiune, solicitând ridicarea de urgență a materialelor de construcție amplasate în jurul sediului băncii și obligarea pârâtului la acordarea unei servituți de vedere și publicitate în spațiul aferent imobilului.
Pentru a-și dovedi susținerile, reclamanta a depus la dosar mai multe planșe foto, adresa nr. 355.305/1.04.2009 a Postului de Poliție Grănicești, adresa nr. 1958/6.04.2009 a Primăriei Grănicești.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 612 Cod civil.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantei, motivat de faptul că aceasta nu este proprietara terenului în litigiu, arătând, în esență, că el este proprietarul terenului respectiv, având o hotărâre în acest sens și urmând a fi pus în posesie și a i se elibera titlu de proprietate, iar reclamanta a edificat construcțiile fără autorizație și fără a respecta amplasamentul, susținând că autorizația de construire este falsificată. Pârâtul a depus la dosar autorizația de construire nr. 51/1974, planuri de situație, sentința civilă nr. 809/1995 a Judecătoriei Rădăuți, decizia nr. 1045/2000 a Tribunalului Suceava, adeverință, alte înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.1865/21 mai 2009, Judecătoria Rădăuți a respins acțiunea civilă, reținând următoarele:
În anul 1974 Cooperativa de Credit Suceava, în prezent B. C. CAPITAL Suceava a construit pe o suprafață de 300 m.p. teren un imobil cu destinație sediu, pentru punctul de lucru Grănicești.
Ulterior, în baza disp. Legii 18/1991, pârâtul G. E. a obținut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 306 m.p. teren pe care se află amplasat sediul punctului de lucru din . civile 809/1995 a Judecătoriei Rădăuți, iar prin decizia 1045/2000 a Tribunalului Suceava, Comisia de aplicare a Legii 18/1991 Grănicești a fost obligată să-l pună în posesie pe pârât cu suprafața de 306 m.p. teren.
Reclamanta susține că pârâtul a depozitat pe acest teren aferent clădirii, materiale de construcție, ceea ce afectează vizibilitatea asupra clădirii și „publicitatea”, aducând prejudicii și din punct de vedere al posibilității de a asigura paza și protecția clădirii, dar și prin prisma accesului clienților băncii și în acest context a formulat prezenta acțiune, solicitând obligarea pârâtului de a ridica materialele de construcție depozitate pe teren.
Conform înscrisurilor depuse la dosar, pârâtul este proprietarul terenului aferent clădirii ce aparține reclamantei și a depozitat pe acest teren materiale de construcție, respectând însă, după cum rezultă chiar din planșele fotografice depuse la dosar, accesul în clădire pe drumul special amenajat, precum și trotuarul ce înconjoară clădirea, asigurând păstrarea unei distanțe suficiente față de zidurile clădirii.
În calitatea sa de proprietar al terenului, pârâtul poate exercita toate prerogativele pe care i le conferă dreptul de proprietate, una dintre acestea fiind dreptul de a folosi terenul, ceea ce presupune inclusiv dreptul pârâtului de a folosi terenul ca loc de depozitare pentru materiale de construcție.
În condițiile în care nu s-a făcut dovada că pârâtul ar fi exercitat abuziv acest drept, deturnându-l de la scopul său firesc, recunoscut și ocrotit de lege, instanța nu poate obliga pârâtul să ridice materialele de construcție depozitate pe acest teren deoarece o asemenea obligație ar însemna o atingere a dreptului de proprietate a pârâtului, fără a exista un temei legal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta.
Prin decizia civilă nr.510/25.11.2009, Tribunalul Suceava a admis recursul, a casat sentința civilă menționată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, motivat de faptul că prima instanța nu s-a pronunțat și asupra capătului de cerere privind stabilirea unei servituți de vedere.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 1.04.2010.
Prin încheierea de ședință din 27.09.2010, instanța a admis excepția de conexitate între această cauză și cea înregistrată sub nr._, la care a fost conexată și cauza nr._ .
În vederea soluționării cauzelor, s-au administrat probele cu înscrisuri și expertiză judiciară în specialitatea topografie-cadastru.
Din oficiu, au fost invocate excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtului G. E. în dosarul nr._, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului G. E. în dosarul nr._ și excepția lipsei de obiect în dosarul nr._ .
Prin sentința civilă nr.4140 din 06.11.20]12, Judecătoria Rădăuți a
admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului G. E..
A respins acțiunea civilă având ca obiect "Servitute de trecere", înregistrată sub nr._, privind pe reclamanta B. C. „Capital” Suceava, în contradictoriu cu pârâtul G. E., ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului G. E..
A respins acțiunea civilă având ca obiect "Pretenții", înregistrată sub nr._, privind pe reclamantul G. E., în contradictoriu cu pârâtul B. C. „Capital” Suceava, ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă.
A admis excepția lipsei de obiect.
A respins acțiunea civilă având ca obiect "Obligație de a face - ridicare materiale de construcție, servitute de vedere și publicitate", înregistrată sub nr._, ca rămasă fără obiect.
A respins cererea pârâtului G. E., formulată în dosarul nr._, de acordare a cheltuielilor de judecată.
A obligat pe reclamanta B. C. Capital Suceava să plătească pârâtului G. E. suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată efectuate în dosarul_ .
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr.811/28.06.2002 a Tribunalului Suceava, irevocabilă, s-a constatat că antecesoarea reclamantei, Cooperativa de Credit RO Capital Rădăuți, a dobândit, prin construire, dreptul de proprietate cu privire la construcțiile constând în bancă, magazie de lemne și grup sanitar, situate în ..
În raportul de expertiză, așa cum a fost completat, întocmit de expert P. C. T., au fost identificate construcțiile proprietatea reclamantei B. C. „Capital” Suceava, s-a constatat că nu au acces la calea publică, fiind loc înfundat, însă terenul pe care se solicită constituirea dreptului de servitute de trecere, în suprafață de 7 mp, nu reprezintă proprietatea pârâtului G. E., nefăcând obiectul reconstituirii dreptului de proprietate prin vreunul dintre titlurile de proprietate emise acestuia în procedura Legii nr.18/1991, de asemenea pârâtul nu figurează intabulat cu acest teren, prin urmare, în lipsa unei identități între proprietarul fondului aservit și persoană acționată în judecată pentru a fi obligată să permită trecerea, acesta nu are calitate procesuală pasivă în acțiunea de stabilire a servituții de trecere, pe cale de consecință, nici calitate procesuală activă pentru a pretinde echivalentul lipsei de folosință a terenului utilizat pentru trecere în acțiunea de pretenții.
Cât privește pretențiile ce fac obiectul dosarului nr._, acestea au rămas fără obiect, căci prin sentința civilă nr.1823/18.05.2009 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă, în procedura ordonanței președințiale, reclamanta B. C. „Capital” Suceava a obținut obligarea pârâtului G. E. să-și ridice materialele de construcție depozitate în fața imobilului unde se află punctul de lucru al băncii, prin care se obtura vederea, căci de o exercitare abuzivă a servituții de vedere din partea pârâtului nu poate fi vorba, atât timp cât pe teren nu a ridicat o construcție în care a deschis ferestre care să nu respecte distanța de 1,90 m pentru vederea directă asupra fondului vecin, sau 0,60 pentru vederea oblică, sau a ridicat o construcție fără a respecta distanța legală față de linia de hotar, iar dispozițiile acestei hotărâri au fost deja executate, așa cum s-a reținut în sentința civilă nr.2641/11.08.2009 a Judecătoriei Rădăuți.
Instanța a făcut aplicarea art.274 Cod procedură civilă, însă în dosarul nr._, deși acțiunea reclamantei B. C. „Capital” Suceava a fost respinsă, nu i se poate reține o culpă procesuală, obligația fiind deja îndeplinită de pârât însă nu benevol, ci în baza unui titlu executoriu.
Împotriva sentinței au formulat apel calificat de instanță ca și recurs, reclamantul G. E. și pârâta B. C. CAPITAL Suceava
În motivare pârâta a arătat că, așa după cum rezulta din dispozitivul Sentinței niciuna din pretențiile pârtilor nu au fost admise. Astfel, paratului - reclamant G. E. i s-a respins acțiunea civila formulata, pe cale cererii reconvenționale, având ca obiect "Pretenții"(dosar_ ) si cererea de acordare a cheltuielilor de judecata(dosar_ iar lor in calitate de reclamantă pârâtă i s-a respins acțiunea civila având ca obiect „Servitute de trecere”(dosar_ .2009) si acțiunea civila având ca obiect „Obligația de a face”(dosar_ )
In conformitate cu prevederile art. 274 (1) Cod pr.civ. „partea care cade in pretenții, va fi obligata, la cerere, sa plătească cheltuieli de judecata”. Or, așa după cum rezulta din hotărârea instanței ambele parți au căzut din pretenții, astfel încât s-ar fi impus o compensare a cheltuielilor de judecata.
In situația in care ei au plătit expertiza si apoi jumătate din suplimentul de expertiza plus taxa de timbru judiciar, consideră ca nu este echitabil sa plătească pârâtului - reclamant, căruia i s-au respins în egală măsura cererile formulate suma de 1000 lei cheltuieli de judecata,încălcându-se prevederile art. 276 c.pr.civ.
In drept,au fost invocare disp. art.274 (1) si 282 c.pr.civ.
În motivarea recursului său reclamantul G. E., a arătat că prin sentința civilă nr.4140 din 6 noiembrie 2012 a Judecătoriei Rădăuți cauza a fost soluționată pe excepții care nu erau date și anume excepția lipsei calității juridice procesuale pasive în raport de cererea formulată împotriva sa de reclamanta B. C. „Capital” Suceava pentru servitute de trecere și excepția lipsei calității procesuale active în raport de acțiunea în pretenții formulată de el împotriva pârâtei B. C. „Capital” Suceava.
Consideră că în mod greșit prima instanță a soluționat excepțiile invocate din oficiu, cu motivarea că terenul în suprafață de 7 m.p. cu privire la care a solicitat reclamanta servitute de trecere nu este proprietatea lui, astfel că nu justifică calitatea procesuală pasivă în acțiunea pentru servitute de trecere și, ca o consecință, nici calitatea procesuală activă pentru acțiunea în pretenții.
Instanța și-a întemeiat soluția pe concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de expertul P. C. T., dar nu a observat că expertul nu s-a pronunțat în mod concret și cert, nici în raportul de expertiză inițial, dar nici în suplimentul de expertiză, că terenul din litigiu în suprafață de 7 m.p. ( referitor la care în suplimentul de expertiză s-a arătat că „de comun acord „cu ocazia măsurătorilor a solicitat să fie folosit ca servitute de trecere pentru punctual de lucru al băncii reclamante) nu face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate prin vreunul din titlurile de proprietate emise subsemnatului în procedura Legii nr. 18/1991, așa cum s-a reținut în motivarea hotărârii.
Ceea ce a arătat expertul a fost faptul că terenul de 7 m.p. nu face parte din cele 3 parcele înscrise în cartea funciară, respectiv . CF 1573, înscrisă în baza titlului 1725/2004, . înscrisă în CF 1307 în baza unei adeverințe care a ținut loc de titlu de proprietate(nr.810/1995) și corpul de proprietate nr._ din CF cu același număr, înscris în baza titlului nr. 1993/2010.
Or, prin titlul nr. 810/1995 i s-a reconstituit dreptul de proprietate la locul respectiv pentru suprafața totală de 1400 m.p., compusă din două parcele, una de 900 m.p. evidențiată la poziția 1 intravilan și a doua de 500 m.p, evidențiată la poziția 7 din intravilan, în timp ce intabularea s-a făcut numai pentru suprafața de 1350 m.p. identică cu . baza adeverinței de proprietate care a ținut loc de titlu, rămânând o diferență de 50 m.p. neintabulată la data judecării cauzei în primă instanță.
Însumând suprafețele de teren de pe cele 3 titluri de proprietate depuse de el la dosar, rezultă că și-a dovedit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 1706 m.p, atâta cât măsoară în realitate terenul de la locul respectiv, reprezentând vechiul amplasament, în timp ce intabulările la care s-a referit expertul s-au făcut numai pentru o suprafață de 1656 m.p.
Terenul din litigiu face parte tocmai din diferența de suprafață de 50 m.p. cu privire la care fac dovada proprietății cu titlul nr. 810/1995, dar cu privire la care nu era încă intabulat la data pronunțării hotărârii. Acest lucru însă nu înseamnă că nu și-a dovedit dreptul de proprietate asupra terenului din litigiu în suprafață de 7 m.p. pentru care s-a solicitat servitute de trecere și cu privire la care am solicitat despăgubiri, ci dimpotrivă consider că fac această dovadă cu titlul de proprietate nr. 810/1995.
Cum prima instanță nu s-a preocupat de lămurirea acestui aspect, pășind la soluționarea cauzei pe excepții care nu erau date în speță, fără a intra în cercetarea fondului, solicită admiterea recursului în baza disp. art. 297 C.pr. civ. anularea sentinței civile nr.4140 din 6. 11.2012 a Judecătoriei Rădăuți, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Examinând sentința civilă recurată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente în cauză și a criticilor formulate, tribunalul constată că nu sunt întemeiate.
Astfel, pârâtul G. E. nu justifică interes să critice modul de soluționare a acțiunii formulată împotriva sa de partea adversă B. C. CAPITAL Suceava, având ca obiect crearea unei servituți de trecere deoarece, acțiunea a fost respinsă pentru lipsa calității juridice procesuale pasive a pârâtului.
Atât timp cât B. C. CAPITAL Suceava în calitate de titulară a acestei aucțiuni, respinsă de prima instanță, nu a făcut ea însăși recurs, pârâtul G. E. care a obținut câștig de cauză, nu justifică interes în a critica sentința, indiferent de împrejurarea că prin raportul de expertiză și suplimentul la raport, efectuate în cauză de către expert P. C. T., nu s-a pronunțat în mod concret și cert că suprafața de 7 mp teren folosit ca servitute de trecere pentru punctul de lucru al băncii, nu constituie proprietatea recurentului .
În circumstanțele date, tribunalul nu poate face o analiză a cauzei care să conducă la admiterea acțiunii și crearea unei servituți de trecere în favoarea băncii, deoarece s-ar agrava situația recurentului în propria-i cale de atac, lucru ce nu este posibil.
Acțiunea în pretenții a reclamantului G. E., reprezentând despăgubiri pentru crearea servituții de trecere cerută de Bancă, era admisibilă numai în ipoteza creării acestei servituți, având o poziție procesuală de subordonare directă față dea această acțiune.
Dar cum acțiunea pentru crearea servituții de trecere a fost respinsă pentru lipsa calității juridice procesuale pasive a pârâtului G. E., soluția care se impune în cauză, este cea adoptată de prima instanță, de respingere a pretențiilor reclamantului G. E. pentru lipsa calității sale juridice procesuale active, calitatea juridică activă fiind titlul prin care reclamantul se legitimează în fața instanței pentru a obține protecția juridică a dreptului afirmat ori pretins a fi încălcat.
Referitor la recursul reclamantei pârâte B. C. CAPITAL Suceava prin care s-a criticat dosar modul de soluționare al cererilor privind plata cheltuielilor de judecată, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 274 al.1 Cod procedură civilă „ Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată „ iar potrivit art. 276 Cod procedură civilă „Când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.”
Prin încheierea de ședință din data de 27.09.2010 prima instanță a admis excepția de conexitate între cauza ce face obiectul dosarului nr._ și cea înregistrată sub nr._, la care a fost conexată și cauza nr._ .
Prin sentința pronunțată, instanța a respins acțiunea având ca obiect servitute trecere formulată de reclamanta B. C. CAPITAL Suceava împotriva pârâtului G. E.(dosar nr._ ),a respins acțiunea formulată de B. C. CAPITAL Suceava împotriva aceluiași pârât având ca obiect obligația de a face și ridicare materiale de construcție, servitute de vedere și publicitate( dosar nr._ ) și a respins acțiunea în pretenții formulată de reclamantul G. E. în contradictoriu cu B. C. CAPITAL Suceava ( dosar nr._ ).
În ultimele două dosare, ambele acțiuni fiind respinse, în mod corect cererile părților formulate una împotriva celeilalte privind plata cheltuielilor de judecată au fost respinse ca nefondate, iar în dosarul nr._ având ca obiect servitute trecere, în mod corect reclamanta B. C. CAPITAL Suceava în calitate de parte căzută în prezenții a fost obligată, în temeiul art.274 Co procedură civilă să plătească pârâtului G. E. suma de 1000 lei reprezentând onorariu avocat conform chitanței depusă la fila 175 dosar fond .
Nu există nici un temei de fapt și de drept care să justifice obligarea pârâtului G. E. la plata unei cote părți din cheltuielile de judecată avansate de B. C. CAPITAL Suceava reprezentând onorariu expert, într-o acțiune în care B. s-a aflat în culpă procesuală, iar partea adversă a obținut câștig de cauză.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE
Respinge recursurile formulate de către reclamantul G. E., domiciliat în loc.Grănicești, județul Suceava și de către pârâta B. C. Capital SA Suceava, cu sediul în ..16, împotriva sentinței civile nr.4140 pronunțată la data de 06.11.2012 de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.03.2013
Președinte Judecător Judecător
I. G. V. E. L. L. A.
Grefier
S. A.
Red.IG
Tehnored.SA/2ex/29.04.2013
Judecător fond P. G.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 305/2013. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 1585/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
