Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 314/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 314/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 2598/285/2013
Dosar nr._ Ordonanță președințială
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 314
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 17 SEPTEMBRIE 2013
PREȘEDINTE: S. A.
JUDECĂTOR: D. D.
GREFIER: S. A.-M.
Pe rol, judecarea apelului declarat de către reclamanta Muțuliga V. V., împotriva sentinței civile nr. 2158 din data de 24 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._, intimat fiind pârâtul Muțuliga S. S..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat R. M. E. pentru pârâtul intimat, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul pârâtului intimat depune la dosar împuternicire avocațială și, față de motivele de apel invocate de către reclamanta apelantă cu privire la faptul că instanța de fond nu era competentă să soluționeze cauza și că minorii sunt traumatizați, depune la dosar adresa nr. 739/16 septembrie 2013 eliberată de către Judecătoria Rădăuți și raportul de evaluare psihologică a minorilor, cu precizarea că instanța de fond a fost competentă să soluționeze cauza potrivit hotărârii de colegiu a Judecătoriei Rădăuți.
Instanța, în baza art. 260 din noul Cod de procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse astăzi la dosar de către apărătorul pârâtului intimat.
Apărătorul pârâtului intimat arată că nu mai are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat în cauză, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
A. R. M. E. pentru pârâtul intimat, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică, cu precizarea că în mod corect instanța de fond a apreciat că în această procedură nu se poate face analiza situației de fapt și de drept anterioare pronunțării sentinței de divorț, iar situația minorilor a rămas neschimbată din anul 2012, astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 13 mai 2013, reclamanta Muțuliga V. V. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Muțuliga S. S., ca pe cale de ordonanță președințială să dispună schimbarea domiciliului minorilor Muțuliga R. E. și Muțuliga A. Steluța la reședința reclamantei din Anglia, să oblige pârâtul la predarea minorilor, să emită o hotărâre care să suplinească acordul parental și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul timp de 11 ani, căsătorie din care au rezultat cei doi minori, aceștia plecând în perioada anilor 2002 la muncă în Anglia, unde și-au stabilit ultimul domiciliu în localitatea Worverhampton, 10 Strode Road Bleken Hall, copii fiind înscriși la Școala Primară St. Lukes Church. În vacanța de vară a anului 2012 pârâtul, sub un fals pretext, a pretins aducerea copiilor în România, în vizită la domiciliul bunicii paterne, din .. Suceava și a intentat acțiune de divorț. Urmarea gravă a divorțului pronunțat este faptul schimbării domiciliului copiilor, fără ca mama să-și poată exercita dreptul la autoritatea părintească. Reclamanta a indicat ca motive faptul că minorii nu au mai fost aduși la domiciliul lor din Anglia, nu și-au revăzut mama și nu pot relaționa cu ea, deoarece li s-a interzis de către pârât și bunică, li s-au întrerupt cursurile Școlii engleze. Deși pârâtul a obținut domiciliul minorilor în .. Suceava având obligația sine qua non de a locui împreună cu aceștia și de a avea un loc de muncă stabil și legal, acesta i-a abandonat în grija bunicii paterne, care se confruntă cu problemele vârstei neavând nici etatea, nici posibilitatea de a îngriji, educa și crește doi copii minori. Pârâtul s-a întors în Anglia la începutul anului 2013, abandonând copii și privându-i de prezența mamei și de cea a tatălui, care a lăsat în mâna bunicii paterne responsabilitatea ce derivă din creșterea, îngrijirea și educația minorilor și nu este angajat și nu poate dovedi existența unor câștiguri statornice.
Reclamanta a precizat că urgența și necesitatea admiterii prezentei cereri rezidă din săvârșirea atât a unui act abuziv din partea pârâtului, prin interzicerea sub toate formele în urma divorțului de a stabili un contact direct cu copii, așa cum rezultă din drepturile și obligațiile ce i le conferă exercitarea comună a autorității părintești, cât și schimbarea stării de fapt preexistente în timpul procesului când pârâtul locuia cu minorii și după terminarea procesului, acesta părăsindu-i pentru a se întoarce în Anglia unde trăiește în prezent cu o femei, ocupându-se de viața sa personală.
Interesul superior al copiilor se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socio-afectiv, la viața de familie, drept afirmat și prin art.8 din C.E.D.O, coroborat cu prev. art. 397 din Noul Cod Civil. Vârsta copiilor și preocupările specifice acesteia sunt relevante și trebuie avute în vedere, deoarece la această vârstă fragedă copii au mai multă nevoie de îngrijire, afecțiune și prezența mamei lor.
În drept, au fost invocate prev. art.996 C.proc.civ..
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii întrucât nu sunt îndeplinite condițiile impuse de ordonanța președințială. Cei doi copii minori sunt bine educați și îngrijiți de către el și părinții săi, iar din probele administrate în dosarul de divorț nr._ a rezultat necesitatea stabilirii domiciliului minorilor la domiciliul său, măsura răspunzând interesului superior al acestora. Copii urmează cursurile Școlii Gimnaziale nr. 2 Iraclie P. din .. Suceava, s-au integrat bine în colectiv și familie, sens în care le-au fost întocmite caracterizări. Schimbarea domiciliului celor doi minori le-ar crea acestora un grav și ireversibil prejudiciu în condițiile în care aceștia își exprimă la unison refuzul de a mai pleca în străinătate, o posibilă despărțire de familie și prieteni, doar în interesul reclamantei, producându-le chiar tulburări grave de comportament și sănătate.
În prezent nu s-au schimbat împrejurările ce au stat la baza pronunțării sentinței judecătorești ce a stabilit domiciliul minorilor și oricum cele invocate de reclamantă nu pot face obiectul unei analize de fond în prezenta cauză, prin prisma temeiului juridic invocat.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat și dezvoltat motivele prezentat în acțiunea introductivă (filele nr.52-57)
Prin sentința civilă nr. 2158 din data de 24 iulie 2013, Judecătoria Rădăuți a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta Muțuliga V. V., în contradictoriu cu pârâtul Muțuliga S. Steliaă, ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că ordonanța președințială reprezintă un mijloc procedural ce întrunește condițiile unei acțiuni civile, având însă caracter specific determinat de caracterul particular al măsurilor ce pot fi luate pe această cale.
Potrivit art. 996 C. proc. civ., două sunt condițiile specifice exercitării procedurii ordonanței președințiale: urgența și caracterul vremelnic al măsurii ce se ia pe această cale. Din caracterul vremelnic decurge și o a treia condiție, și anume ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul.
Aceste condiții trebuie să existe cumulativ, inexistența uneia dintre ele făcând inadmisibilă cererea de ordonanță președințială.
Urgența reprezintă o cerință esențială a ordonanței președințiale, legea nedefinind conceptul de urgență, instanța de judecată urmând să aprecieze, în concret asupra dispunerii măsurii, având în vedere criteriile obiective ale speței.
Reclamanta a motivat că urgența măsurii rezidă din săvârșirea atât a unui act abuziv din partea pârâtului, prin interzicerea sub toate formele în urma divorțului de a stabili un contact direct cu copii, așa cum rezultă din drepturile și obligațiile ce i le conferă exercitarea comună a autorității părintești, cât și schimbarea stării de fapt preexistente în timpul procesului când pârâtul locuia cu minorii și după terminarea procesului, acesta părăsindu-i pentru a se întoarce în Anglia unde trăiește în prezent cu o femei, ocupându-se de viața sa personală, fără a avea forme legale, un loc de muncă și venituri statornice cu care să dovedească întreținerea minorilor în România.
Instanța a reținut că aspectele legate de școala urmată de cei doi minori și condițiile acestora din Anglia au fost analizate în dosarul civil nr._, prin sentința civilă nr. 3661 din data de 02.10.2012 stabilindu-se locuința minorilor la domiciliul tatălui conform art. 400 Cod civil, iar instanța nu a putut supune analizei judecătorești situații de fapt și de drept anterioare pronunțării acestei hotărâri judecătorești, reclamanta având posibilitatea formulării unei căi extraordinare de atac.
Deși reclamanta a depus în susținerea cererii sale un mesaj din partea învățătoarei E. G., adresat pe facebook în data de 13.05.2013, instanța a constatat că la dosar au fost depuse de pârât două caracterizări întocmite de cadrele didactice de la Școala gimnazială nr. 2 Iraclie P. din .. Suceava, din care a rezultat că cei doi minori nu fac probleme la clasă, iar bunicii țin legătura cu școala și răspund la solicitări, fiind interesați de instruirea și educarea acestora, fără a rezulta vreo schimbare sau agravare a situației acestora în mediul în care cresc și sunt educați, față de data pronunțării sentinței civile nr. 3661/2012, nefiind dată urgența invocată de reclamantă.
Instanța a apreciat că nu poate constitui unicul temei al prezentei cereri faptul că pârâtul a plecat în Anglia însoțit de o altă femeie, fără a avea forme legale, un loc de muncă și venituri statornice cu care să dovedească întreținerea minorilor, fiind necesar administrarea unui probatoriu complex, admisibil doar în procedura de drept comun.
Instanța a apreciat că nu este îndeplinită nici condiția vremelnicii măsurii, reclamanta solicitând schimbarea locuinței minorilor Muțuliga R. E. și Muțuliga A. Steluța la reședința sa din Anglia, să se oblige pârâtul la predarea minorilor și să se emită o hotărâre care să suplinească acordul parental pentru a putea părăsi România fără acordul tatălui, schimbare ce ar putea afecta grav situația minorilor, la mai puțin de un an de la stabilirea lor în România și cu un impact major asupra educație pe care o urmează la Școala gimnazială nr.2 Frătăuții-Noi.
Din toate aceste considerente, în baza art. 996-998 Noul Cod proc. civilă, instanța a respins cererea formulată de reclamantă ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta prin care a solicitat anularea sentinței si rejudecarea cauzei unui alt complet de judecata, egal in grad cu aceasta, pentru următoarele motive:
Reclamanta a invocat excepția lipsei calității de reprezentant al pârâtului, întrucât la termenul de judecata din 24.07.2013, in cadrul procedurii de urgenta a ordonanței președințiale, minori si familie pârâtul nu s-a prezentat la termenul de judecata, acesta aflându-se si in prezent in Anglia; nu a cerut judecata in lipsa; pretinsul reprezentant legal care s-a prezentat la termen nu avea si nu are nici acum delegația avocațiala semnata de către parat. Mai mult decât atât, deși a învederat oral, de doua ori instanței lipsa calității de reprezentant a pârâtului, i s-a răspuns scurt ca pentru o astfel de nemulțumire va putea ataca mai departe sentința ce se va pronunța.
In fapt, la primul termen de judecata din data de 24.07.2013 in cadrul procedurii de urgenta a ordonanței președințiale, minori si familie, având ca obiect schimbarea domiciliului minorilor (Muțuliga R. E., născut la data de 19.11.2005 si Muțuliga A. Steluța, născuta la data de 27.09.2002, la reședința obișnuita a reclamantei - care reprezintă ultimul domiciliu conjugal cu pârâtul si minorii mai sus - menționați, din Anglia, 10 Strode Road, Blaken Hali localitatea Wolverhampton, cod WV2 3ER), obligarea pârâtului la predarea minorilor reclamantei (pentru a fi readuși la reședința anterioara a acestora menționata mai sus); hotărâre care sa suplinească acordul parental, prima instanța:
1. Nu i-a dat cuvântul la fond decât pentru câteva secunde, neputând bineînțeles să-și expună motivele si cererile, după care in mod intempestiv a anunțat ca ramâne in pronunțare.
2. Nu a respectat principiul contradictorialității, a rolului activ al instanței si in consecința nu a avut parte de un proces echitabil.
Deși cu respectarea condiției neprejudecării fondului cauzei - este autorizat de lege si chiar indispensabil un examen sumar al litigiului, pentru a se stabili competenta instanței de a lua o măsura provizorie pana la soluționarea pe fond a cauzei, cat si pentru ca judecata sa poată aprecia care dintre partite litigante are in favoarea sa aparenta unei situații juridice lezate si justifica un interes legitim, completul de judecata nu a dorit sa piardă nici o clipa in acest sens.
Nu era specializata in cauzele cu minori si familie
Mai mult decât atât, deși n-ar fi existat nici un motiv de zădărnicire a judecații si pârâtul nu s-a opus deloc, instanța a respins proba cu martori solicitata de ea, deși erau prezenți la termenul de judecata.
Cu prilejul imediatei pronunțări din 24.07.2013, s-a efectuat aplicarea greșita a legii ca urmare a stabilirii greșite a situației de fapt tocmai datorita tuturor motivelor mai sus expuse, in prezent situația celor doi minori fiind mai mult decât urgenta si necesitatea schimbării domiciliului fiind singura posibilitatea ca acești copii sa-si revină din traumele profunde care le ataca fizicul, psihicul si sufletul.
Obiectul cauzei este de mare însemnătate ținând cont ca in speța se decide soarta a doi minori:
1. despărțiți de mama lor, reclamanta, căreia ii este interzis de către pârât si mama lui sa-si vadă copiii de un an,
2. supuși la violente fizice si amenințări de către bunicii paterni si paratul - (tatăl), tocmai pentru a nu avea legături personale cu mama lor;
3. pârâtul deși are domiciliul celor doi minori stabilit la el, nu se afla in tara de 1 an, nu are un loc de munca legal si statornic si in consecința nici veniturile cu care sa-i întrețină pe cei doi copii.
4. minorii încă de la naștere au avut domiciliul in Anglia
5. au frecventat școală primara din Anglia ani la rând
6. minora A. Muțuliga este cetățean englez
7. reclamanta are un loc de munca legal si stabil si venituri statornice in Anglia
Din probatoriul administrat de reclamantă, 2 fapte imperative atrag atenția asupra vieții de coșmar pe care o duc cei doi minori, si anume criza nervoasa suferita de minorul R. Muțuliga in vârsta de 8 ani in clasa învățătoarei Giza E. de la Scoală Gimnaziala „Ieraclie P.” din Fratautii Noi, jud. Suceava, datorita lipsei prezentei mamei sale alături de el, moment in care la 13 mai 2013, dna. învățătoare a contactat-o personal pe mama minorului si contactarea telefonica efectuata de minora A. Muțuliga in iulie 2013, către bunica materna, pentru a i se destăinui că ea si fratele sau sunt batuți si amenințați chiar cu moartea, daca intra in legătura cu mama lor ( a depus la prezenta cerere înscrisul doveditor prin care învățătoarea a contactat-o prin e-mail pe reclamantă, îngrijorata fiind de starea psiho-afectiva a minorului R.).
Situația fizica, psihica si emoționala a celor doi minori se degradează zilnic, acești copii sunt supuși la amenințări, violente fizice din partea bunicilor paterni in prezent, pârâtul este in continuare in Anglia, total nepăsător la nevoile si problemele cu care se confrunta copiii.
Daca nu ar fi fost o astfel de urgenta, de ce ar mai fi recurs la aceasta procedura speciala a ordonanței presedintiale? Necesitatea acestei situații critice a celor doi minori a determinat-o sa acționeze imediat. Tocmai de aceea reclamanta s-a prezentat la termenul din 24.07.2013 personal, venind din Anglia împreuna cu martora.
Este desigur vorba de cheltuieli mari, timp, distante mari, care daca nu ar fi fost justificate de starea critica a celor doi minori, s-ar fi ales fără nici un dubiu doar calea acțiunii de drept comun.
Cine veghează acum in interesul superior al copilului? Instanța în graba sa fulgerătoare a minimalizat si marginalizat de tot aceasta cauza, stadiul actual agravându-se in continuu.
In drept, și-a întemeiem cererea pe dispozițiile art. 466, 470, 471 si următoarele Cod Procedura Civila.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelul ca nefondat, pentru următoarele motive:
În speță nu este data excepția lipsei calității de reprezentant al apărătorului său, nefiind strict necesara semnarea împuternicirii avocațiale de către el. Contractul de asistenta juridica a fost încheiat telefonic si urmează a fi semnat odată cu revenirea sa in tara, condițiile acestui contract de asistenta juridica privindu-l doar pe el si apărătorul desemnat sa îl reprezinte. Eventual va semna împuternicirea avocațiala in fata instanței de apel. Respectiva excepție nu a fost ridicata la fond.
Reclamanta a reclamat ca nu a avut suficient timp sa-si susțină cererea in fata instanței de fond sau ca nu a avut parte de un proces echitabil cu toate ca au fost respectate toate procedurile, iar instanța, in baza rolului activ si al principiului contradictorialității (pe care reclamanta a pretinds ca nu l-a respectat) a analizat cererea de probe a acesteia pe care in mod firesc a respins-o întrucât judecata cererii se face in toate cazurile de urgenta si cu precădere si nu se admit probe ce ar tergiversa luarea unei soluții rapide in cauza, situație data in speță.
Instanța de fond a stabilit in mod corect situația de fapt, pe baza înscrisurilor depuse la dosar, in limitele ce-i permit aceasta procedura a ordonanței președințiale, sentința apelanta fiind din acest punct de vedere serios motivată.
Este corecta aprecierea instanței de fond ca in aceasta procedura nu poate face analiza situației de fapt si de drept anterioare pronunțării sentinței judecătorești amintite, anume a s. civile 3661/2012 in Ds._ al Judecătoriei Rădăuți si ca in speța nu sunt îndeplinite dispozițiile invocate ca temei al cererii .
În esența, cei doi minori rezultați din căsătorie au domiciliul stabil la domiciliul său, sunt bine educați si îngrijiți de către el si părinții săi, iar dorința lor este aceea de a rămâne la respectiva adresa. Din probele administrate in cadrul procesului de divorț (Ds._ ) - martori si ancheta sociala a rezultat necesitatea stabilirii domiciliul minorilor la domiciliul său, măsura răspunzând interesului superior al acestora. Cei doi minori urmează cursurile Scolii Gimnaziale nr.2, Iraclie P., .-au integrat bine in colectiv si familie, având un cerc stabil de cunoștințe si prieteni. Învățătorii (potrivit înscrisurilor anexate) le-au făcut caracterizări favorabile in acest sens si au recunoscut rolul familiei in dezvoltarea echilibrata a celor doi, pe fondul unei atmosfere de preocupare deosebita a bunicilor pentru o creștere si dezvoltare echilibrata, in condiții materiale si igenico – sanitare extrem de bune.
Schimbarea domiciliului celor doi minori le-ar crea acestora un grav si ireversibil prejudiciu in condițiile in care chiar cei doi isi exprima la unison refuzul de a mai pleca in străinătate, o posibila despărțire de familie si prieteni, doar in interesul reclamantei, producându-le chiar tulburări grave de comportament si sănătate.
În prezent nu s-au schimbat împrejurările ce au stat la baza pronunțării sentinței judecătorești ce a stabilit domiciliul minorilor la domiciliul său si oricum, schimbarea sau nu a acestor împrejurări sau a celor invocate de către reclamantă nu pot face obiectul unei analize de fond in prezenta cauza, prin prisma temeiului juridic invocat.
Contrar celor susținute, reclamanta poate sa-si exercite autoritatea părinteasca in mod deplin întrucât acesta a revenit in comun ambilor părinți. Aceasta a susținut ca ar fi împiedicată in acest demers datorita schimbării domiciliului minorilor, însă pârâtul a afirmat ca nu exista acest interes din partea sa in condițiile in care nimeni nu i-a interzis sa comunice cu cei doi; cum in mod nereal a susținut. Din aceasta perspectiva falsa reclamanta a justificat de altfel si caracterul urgent, respectiv necesitatea admiterii prezentei cereri .
A arătat ca nu rezulta caracterul de urgenta al cererii reclamantei in condițiile in care aceasta s-a referit la o situație de fapt din cursul anului 2012, iar până in prezent aceasta nu a sesizat si nu a reclamat „schimbarea dramatica a condițiilor de viata a celor doi minori"? Daca nu ar fi existat acordul reclamantei ca cei doi copii sa revină in tara, atunci cum s-ar fi făcut aceasta deplasare, iar el a susținut ca însăși reclamanta i-a însoțit in țară, acceptând situația in condițiile in care au existat chiar tentative de împăcare intre el si ea, pana la deschiderea acțiunii de divorț!
Reclamanta a susținut in mod nereal ca unicul ei scop este acela al creșterii si educării minorilor, justificând posibilitățile financiare ce le are. El a susținut ca aceasta are insa un important interes material întrucât minorii primesc in Anglia o alocație săptămânala substanțiala,ce-i profita in primul rând reclamantei si de care aceasta in prezent este lipsită. Educația si creșterea copiilor era in plan secundar cu precizarea ca reclamanta este o femeie de moravuri ușoare, dezinteresata de soarta copiilor, in perioada in care erau împreună amenințându-i in mod repetat cu acte de violenta si chiar cu moartea. Minorii sunt fericiți ca au scăpat de aceste tratamente si nu doresc sa se reîntoarcă si sa retrăiască experiența britanica.
Apelul este neîntemeiat.
Examinând sentința atacată în temeiul motivelor de apel invocate, în raport de înscrisurile aflate la dosar, și de dispozițiile legale aplicabile în materie, tribunalul constată următoarele :
În speță, tema pretențiilor vizează a se dispune pe cale de ordonanță schimbarea domiciliului minorilor R.-E. și A.-Steluța la reședința reclamantei din Anglia, obligarea pârâtului la predarea acestora și emiterea unei hotărâri care să suplinească acordul parental, invocând ca temei de drept disp. art.996 din Noul Cod civil.
Așa după cum rezultă din considerentele sentinței civile atacate instanța de fond a analizat dacă în cauză sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 996 din Noul cod civil respectiv urgența, caracterul vremelnic al măsurii precum și condiția de a nu cerceta fondul dreptului, instanța examinând dacă aparența dreptului este sau nu în favoarea reclamantei, făcând un examen sumar al cauzei, astfel încât în această procedură nu ar fi posibil retractul litigios.
În dezvoltarea motivelor apel și pentru a justifica caracterul urgent al măsurii solicitate, reclamanta a invocat viața de coșmar pe care o duc cei doi copii minori, și anume criza nervoasă suferită de minorul R. la vârsta de 8 ani în clasa învățătoarei Giza E. de la școala gimnazială „Ieraclie P.” din Frătăuții Noi, județul Suceava, precum și faptul că situația fizică, psihică și emoțională a minorilor se degradează zilnic, aceștia fiind supuși la amenințări, violențe fizice din partea bunicilor paterni, în prezent, pârâtul fiind în continuare în Anglia, total nepăsător la nevoile și problemele cu care se confruntă copii.
Aceste aspecte prezentate de apelantă în dovedirea caracterului urgent al măsurilor ce le solicită pe cale de ordonanță președințială sunt contrazise prin raportul de evaluare psihologică întocmit și eliberat sub nr.28 J din 29.08.2013 depus în apel cât și de înscrisurile existente la dosarul in stanței de fond.
Cei doi minori au fost evaluați prin interviul semistructurat, observație directă privind activitatea ludică și testele psihologice specifice vârstei ce au avut în vedere toate ariile de dezvoltare ( autonomie, cognitiv, limbaj, motricitate, socializare, emoțional-afectiv) .
S-a avut în vedere faptul că ambii minori sunt în îngrijirea bunicilor paterni, ambii fiind școlarizați, minora A. – Steluța elevă în clasa a IV a și minorul R. – E., elev în clasa a II a, iar în urma evaluărilor efectuate s-a concluzionat că aceștia sunt îngrijiți corespunzător și beneficiază de un mediu securizant și afectiv propice dezvoltării armonioase atât din punct de vedere fizic cât și psihic . Ținându-se cont de interesul superior al copilului s-a recomandat păstrarea aceluiași mediu de creștere, educare și a acelorași persoane de îngrijire față de care ambii copii au un atașament sigur și care pot asigura un climat psiho-afectiv pozitiv.
Prin urmare, examinând aspectele prezentate în raport cu susținerile apelantei în dovedirea caracterului de urgență, tribunalul constată că în mod justificat instanța de fond a constat că nu poate fi reținut în cauză, nefiind dat nici caracterul vremelnic întrucât măsurile solicitate a se dispune pe calea ordonanței președințiale ar avea un impact major asupra educației minorilor.
Măsurile solicitate și argumentele invocate de către reclamantă prin apelul declarat au fost invocate și prin cererea de ordonanță președințială, acestea fiind examinate de către instanța de fond, iar prin analiza judicioasă efectuată a condus la pronunțarea unei hotărâri temeinice care își găsește fundament juridic în dispozițiile legale invocate în considerente.
În speță, apelanta a mai invocat excepția lipsei calității de reprezentant al pârâtului-intimat, întrucât la termenul de judecată din 24.07.2013, în cadrul procedurii de urgență a ordonanței președințiale, minori și familie acesta nu s-a prezentat la termenul de judecată aflându-se plecat în Anglia, nu a cerut judecata în lipsă, iar reprezentantul legal care s-a prezentat la termen nu avea delegație avocațială semnată de către intimatul pârât.
Din actele și lucrările dosarului tribunalul constată că în cauză nu este dată excepția lipsei calității de reprezentant al apărătorului pârâtului-intimat, nefiind strict necesară semnarea împuternicirii avocațiale de către acesta, depusă la fila 49 dosar fond.
Instanța în baza rolului său activ a soluționat cauza cu asigurarea unui proces echitabil și respectarea tuturor procedurilor, a principiului contradictorialității, a analizat cererea de probe a apelantei pe care în mod justificat a respins-o întrucât judecata cererii de ordonanță președințială se face în toate cazurile de urgență și cu precădere și nu se admit probe ce ar tergiversa luarea unei măsuri rapide în cauză.
Instanța de fond a examinat în mod corect cele trei condiții de admisibilitate, pe baza înscrisurilor depuse la dosar în limitele permise de dispozițiile art. 996 din Noul Cod de procedură civilă, fiind corectă aprecierea acesteia în prezenta cauză de a examina doar condițiile de admisibilitate prevăzute acest act normativ.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul în temeiul art.480 al.1 din Noul Cod de procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat, păstrând hotărârea atacată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de către reclamanta Muțuliga V. V. – la C. avocat „M. M.” – Iași, .. 9, parter, jud. Iași, împotriva sentinței civile nr. 2158 din data de 24 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._, intimat fiind pârâtul Muțuliga S. S., domiciliat în .. 1109, jud. Suceava, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2013.
Președinte Judecător Grefier
S. A. D. D. S. A. M.
Red. S.A
Judecător fond C. G. O.
Tehnored. S.A.M.
4 ex/04.10.2013
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1885/2013.... | Pensie întreţinere. Decizia nr. 1374/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
