Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 226/2013. Tribunalul SUCEAVA

Comentarii

0

Decizia nr. 226/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 339/314/2008

Dosar nr._ Partaj bunuri comune

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR. 226

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 6 IUNIE 2013

PREȘEDINTE: V. O. D.

JUDECĂTOR: A. I. M.

GREFIER: S. A.-M.

Pe rol, pronunțarea apelului declarat de către pârâta M. N., împotriva sentinței civile nr. 807 din data de 14 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind reclamantul M. V. și pârâta M. D..

Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 30 mai 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, 6 iunie 2013.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 16.01.2008 sub numărul de dosar_, reclamantul M. V. a chemat în judecată pe pârâta M. N., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei în cote egale de ½ și încetarea cotei de codevălmășie prin atribuirea bunurilor în loturi și compensarea prin sultă.

Reclamantul a susținut că în timpul căsătoriei părțile au dobândit cota de ½ din imobilul casă situat în .. 351A, ., cota de 1/2 din suprafața de 150mp teren parcelă clădire pe care se află edificat imobilul casă, identic cu p.f. 5968 din CF 7452 a . a precizat că valoarea acestor imobile este de 150.000 RON.

În motivare a arătat că a fost căsătorit cu pârâta de la data de 27.05.1995, căsătorie desfăcută prin sentința civilă nr. 3319/19.09.2007 a Judecătoriei Suceava rămasă definitivă prin neapelare.

Reclamantul a mai arătat că aceste imobile au fost dobândite prin cumpărare prin contractul autentic sub nr. 434/7.06.2006 de Birul Notarului Public M. C. din Suceava, cealaltă cotă de ½ din imobil fiind proprietatea numitei M. D..

De asemenea, a mai arătat că la dobândirea acestor imobile părțile au avut o contribuție egală de ½ fiecare.

A mai precizat că părțile au dobândit o . bunuri mobile, pe care părțile înțeleg să le împartă pe cale amiabilă.

Reclamantul, în ceea ce privește modalitatea de partajare a bunurilor, a mai arătat că solicită ca aceste imobile să fie atribuite în lotul său, iar pârâta să-și primească cota sa sub formă de sultă, motivat de faptul că cealaltă cotă de ½ din imobilele casă și teren sunt proprietatea mamei sale M. D., nefiind posibilă delimitarea imobilului în două unități locative distincte prin ieșirea din indiviziune cu celălalt proprietar urmând ca pârâta să-și primească partea ce i se cuvine sub formă de sultă.

În drept, reclamantul a invocat disp. art. 36 din Codul familiei și art. 673 și urm. Cod procedură civilă.

Legal citată, pârâta s-a prezentat în instanță.

La termenul din 11.02.2008 instanța a luat un interogatoriu din oficiu pârâtei, susținerile acesteia fiind consemnate în procesul verbal separat atașat la fila 14 dosar.

Reclamantul a precizat la termenul din 11.02.2008 că din eroare a fost indicat faptul că suprafața de teren supusă partajului este de 150mp aceasta fiind în fapt de 1050mp.

La data de 3.03.2008 reclamantul a depus precizări (f. 16) prin care a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu și cu M. D. în calitate de pârâtă. De asemenea, a arătat că suprafața de teren supusă partajului este de 1050mp.

La data de 3.03.2008 pârâta M. N. a depus întâmpinare, cerere reconvențională și înscrisuri (f. 17 – 29).

Prin întâmpinare pârâta a invocat excepția prematurității acțiunii de partaj bunuri comune motivată de faptul că părțile sunt proprietari doar asupra cotei ideale de ½ din terenul și construcțiile descrise în acțiune, identificate tabular cu . CF 7452 a . cotă de ½ aparținând mamei reclamantului.

Prin cererea reconvențională formulată pârâta M. N. a solicitat în contradictoriu cu M. D. să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la imobilele descrise în acțiune, prin formarea de loturi în natură și completarea valorică prin sultă.

De asemenea, a mai solicitat completarea masei de bunuri supuse partajului cu aceeași cotă din: o anexă (bucătărie de vară) lipită de casă de 6/4m din BCA, cu toate utilitățile finisată la interior și exterior, aproximativ 20mp gard pe temelie de beton, placat cu piatră; aproximativ 20ml gard din scânduri cu stâlpi de fier; porți metalice pe role; aproximativ 30ml alee betonată – garaj; pavele curte.

Pârâta a mai solicitat partajarea în cote de ½ a bunurilor mobile indicate în anexa 1.

De asemenea, pârâta a solicitat ca în conformitate cu dis. art. 244 C.p.c. să se dispună suspendarea prezentei cauze.

La termenul din 3.03.2008 instanța a luat act de modificarea cererii introductive și de cererea reconvențională formulată și a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a numitei M. D..

La data de 31.03.2008 reclamantul – pârât M. V. a depus întâmpinare la cererea reconvențională (f. 34-35), prin care a solicitat respingerea excepției invocate și admiterea în parte a cererii reconvenționale.

La data de 31.03.2008 pârâta M. D. a depus întâmpinare și concluzii scrise (f. 38 – 48).

La data de 11.06.2009 reclamantul M. V. a depus întâmpinare (f. 96 -97).

Prin sentința civilă nr. 807 din data de 14 februarie 2013, Judecătoria Suceava a admis în parte acțiunea reclamantului-pârât M. V., având ca obiect partaj bunuri comune” formulată în contradictoriu cu pârâta-reclamantă M. N. și cu pârâta M. D..

A admis în parte cererea reconvențională a pârâtei-reclamante M. N..

A constatat că reclamantul pârât M. V. și cu pârâta-reclamantă M. N. au dobândit în coproprietate cu pârâta M. D. bunul imobil constând în suprafața de 1050 mp teren și construcții C1 casă și anexe și împrejmuire, situat în intravilanul .. Suceava, înscrisă în CF 7452 a .. Suceava, reclamantul pârât M. V. și pârâta-reclamantă M. N. având împreună o cotă de ½ din acest imobil iar pârâta M. Dominca cu o cotă de ½ din imobil.

A constatat că valoarea bunurilor în coproprietate este de 622.765 lei

A constatat că reclamantul pârât M. V. și cu pârâta-reclamantă M. N. au dobândit în timpul căsătoriei cu titlu de bunuri comune următoarele bunuri imobile în valoare de 311.382,5 lei:

- cota de 1/ 2 din imobilul constând în suprafața de 1050 mp teren

- cota de ½ din imobilul construcții C1 casă și anexe,

- cota de ½ din împrejmuire,

și următoarele bunuri mobile în valoare totală de_ lei:

- televizor Samsung în valoare de 400 lei,

- combină frigorifică în valore de 700 lei,

- scaun (banchetă) colțar bucătărie în valoare de 400 lei,

- masă de bucătărie în valoare de 100 lei,

- aragaz în valoare de 500 lei,

- pat dublu dormitor în valoare de 700 lei,

- șifonier în trei uși în valoare de 700 lei,

- noptieră în valoare de 450 lei,

- cabină duș în valoare de 600 lei,

- chiuvetă cu dulap în valoare de 400 lei,

- oglindă baie în valoare de 200 lei,

- calculator bibliotecă( monitor, unite, boxe) în valoare de 700 lei

- televizor 1 Seg în valoare de 350 lei,

- aragaz în valoare de 300 lei,

- dulap de bucătărie în valoare de 200 lei,

- trei corpuri suspendate în valoare totală de 300 lei,

- blat bucătărie și 4 corpuri în valoare totală de 550 lei,

- hotă de bucătărie în valoare de 35 lei,

- congelator în valoare de 400 lei,

- răcitor în valoare de 300 lei,

- canapea în valoare de 400 lei,

- pat copii în valoare de 600 lei,

- corpuri suspendate în valoare de 1200 lei,

- masă de televizor în valoare de 200 lei

- cadă baie - în valoare de 700 lei,

- chiuvetă cu dulap în valoare de 350 lei,

- oglindă baie în valoare de 200 lei,

- pat dublu dormitor în valoare de 400 lei,

- dulap cu sticlă în valoare de 150 lei,

- fotoliu în valoare de 250 lei,

- birou bibliotecă în valoare de 250 lei

- calculator (unitate, monitor, boxe), în valoare de 4000 lei

- pat dormitor în valoare de 300 lei,

- șifonier în 2 uși în valoare de 450 lei,

- noptieră în valoare de 150 lei,

- televizor Grundig în valoare de 300 lei,

- televizor Samsung în valoare de 320 lei,

- canapea în valoare de 3000 lei,

- masă cu 6 scaune în valoare de 700 lei,

- masă televizor-mobilă living în valoare de 300 lei,

- dulap pe colț din trei piese în valoare de 1000 lei

- mașină de spălat rufe ( Miele) în valoare de 500 lei

- mașină de spălat rufe în valoare de 300 lei,

- chiuvetă cu picior pentru baie în valoare de 250 lei,

- dulap pentru baie în valoare de 150 lei,

- colțar în trei piese în valoare de 1500 lei,

- fotoliu exterior extensibil în valoare de 250 lei.

A constatat că valoarea totală a masei de bunuri comune este de 337.837,5 lei.

A constatat că la dobândirea bunurilor comune reclamantul-pârât și pârâta-reclamantă au avut cote de contribuție egale la dobândirea bunurilor comune, de 50% fiecare.

A dispus ieșirea părților din indiviziune și sistarea stării de codevălmășie .

A atribuit reclamantului-pârât M. V. în deplină proprietate și liniștită posesie lotul nr.1 construcții respectiv subsol și parter în valoare de 333.480 lei astfel cum este identificat în rap. de expertiză, împrejmuire în valoare de_ lei, teren în suprafață de 181 mp 1CC determinată de punctele d1-i2-b1-b2-d2-d1, . exclusivă în suprafață de 92,5 mp delimitată prin punctele i5-e3-e4-i6-i5 în valoare totală de_,5 lei și următoarele bunuri mobile televizor Samsung în valoare de 400 lei, combină frigorifică în valoare de 700 lei, scaun( banchetă) colțar bucătărie în valoare de 400 lei, masă de bucătărie în valoare de 100 lei, aragaz în valoare de 500 lei, dulap de bucătărie în valoare de 200 lei, mașină de spălat rufe în valoare de 300 lei, cabină de duș în valoare de 600 lei, chiuvetă cu dulap în valoare de 400 lei, oglindă baie în valoare de 200 lei, pat dublu dormitor în valoare de 700 lei, șifonier în trei uși în valoare de 700 lei, noptieră în valoare de 450 lei, canapea în valoare de 3000 lei, masă cu 6 scaune în valoare de 700 lei, răcitor în valoare de 300 lei, cadă baie în valoare de 700 lei, chiuvetă cu dulap în valoare de 350 lei,oglindă baie în valoare de 200 lei, televizor Grundig în valoare de 300 lei, televizor Samsung în valoare de 320 lei, masă tv. mobilă living în valoare de 300 lei, dulap pe colț din trei piese în valoare de 1000 lei, chiuvetă cu picior pentru baie în valoare de 250 lei,dulap pentru baie în valoare de 150 lei, la cere se adaugă și cota valorica de 1/2 din valoarea parcelei în indiviziune 2DR și . lei, valoarea totală a lotului atribuit fiind de 381.982,5 lei .

A atribuit pârâtei M. D. în deplină proprietate și posesie lotul nr.2 compus din mansarda casei de locuit și anexă în valoare de 232.320 lei astfel cum este identificat în rap. de expertiză, teren . de 136,75 mp și . de 136,75 mp în valoare de_,5, și cota valorica de 1/2 din valoarea parcelei în indiviziune 2DR și . lei, valoarea totală a lotului atribuit fiind de 254.002,5 lei.

A atribuit în indiviziune reclamantului M. V. și pârâtei M. Domina . 3CC în valoare totală de_ lei.

A atribuit pârâtei reclamante M. N. în deplină proprietate și posesie următoarele bunuri mobile ,calculator bibliotecă( monitor, unite, boxe) în valoare de 700 lei, televizor 1 Seg în valoare de 350 lei, aragaz în valoare de 300 lei,trei corpuri suspendate în valoare totală de 300 lei, blat bucătărie și 4 corpuri în valoare totală de 550 lei, Hotă de bucătărie în valoare de 35 lei, congelator în valoare de 400 lei, canapea în valoare de 400 lei, pat copii în valoare de 600 lei, corpuri suspendate în valoare de 1200 lei, masă de televizor în valoare de 200 lei, pat dublu dormitor în valoare de 400 lei, dulap cu sticlă în valoare de 150 lei,fotoliu în valoare de 250 lei, birou bibliotecă în valoare de 250 lei, calculator (unitate, monitor, boxe), în valoare de 4000 lei, pat dormitor în valoare de 300 lei,șifonier în 2 uși în valoare de 450 lei, noptieră în valoare de 150 lei, mașină de spălat rufe ( Miele) în valoare de 500 lei, colțar în trei piese în valoare de 1500 lei,fotoliu exterior extensibil în valoare de 250 lei,valoare lotului atribuit fiind de_ lei.

Pentru egalizarea valorică a loturilor, a obligat reclamantul pârât M. V. la plata către pârâta M. D. a sumei de_ lei cu titlu de sultă și a obligat reclamantul pârât M. V. la plata către pârâta-reclamantă M. N. a sumei de_,75 lei cu titlu de sultă .

A compensat cheltuielile de judecată și obligă pârâta M. D. la plata către reclamantul-pârât M. V. a sumei de 3758 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și a obligat pârâta M. D. la plata către pârâta-reclamantă M. N. a sumei de 274 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul-pârât M. V. și pârâta-reclamantă M. N. s-au căsătorit la data de 27.05.1995, iar această căsătorie a fost desfăcută prin sentința civilă definitivă și irevocabilă nr.3319 din 19.09.2007 a Judecătoriei Suceava (f.3-5).

În timpul căsătoriei reclamantului-pârât cu pârâta-reclamantă, potrivit contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 434/07.06.2006 de BNP M. C. (f. 6), vânzătorii D. M. și D. Z. au vândut pârâtei M. D. cota de ½ și soților, reclamantul pârât M. V. și pârâta reclamantă M. N., cota de ½ din imobilul constând în suprafața de 1050 mp teren și construcții C1 casă și anexe și împrejmuire, situat în intravilanul .. Suceava, înscrisă în CF 7452 a .. Suceava.

Potrivit raportului de expertiză topo instanța a reținut că valoarea terenului aflat în coproprietatea părților este în valoare de 43.365 lei (f.166), iar valoarea imobilului C1 casă și anexe și împrejmuire, conform raportului de expertiză construcții este de 579.400 lei (f.191), valoarea totală a bunurilor în coproprietate a părților este de 622.765 lei .

Instanța a reținut că reclamantul-pârât M. V. a arătat prin acțiunea principală că masa bunurilor comune dobândite împreună cu pârâta-reclamantă M. N. este compusă din cota de ½ din bunurile imobile și din bunuri mobile, iar pârâta-reclamantă prin interogatoriul luat de instanță (f.14) a recunoscut întinderea masei partajabile de bunuri comune și cota de contribuție egală a soților.

De asemenea, la reținerea masei de bunuri comune a foștilor soți, instanța a avut în vedere și faptul că pârâta-reclamantă prin anexa la cererea reconvențională a indicat bunurile mobile dobândite de părți în timpul căsătoriei, iar reclamantul-pârât prin întâmpinarea la cererea reconvențională a arătat că nu contestă bunurile mobile și valoarea acestora indicată de pârâta-reclamantă.

Coroborând probele administrate în cauză, instanța a reținut că reclamantul-pârât și pârâta reclamantă au mai dobândit în timpul căsătoriei lor pe lângă cota de ½ din imobilul constând în suprafața de 1050 mp teren și construcții C1 casă și anexe și împrejmuire, situat în intravilanul .. Suceava, înscrisă în CF 7452 a .. Suceava, cotă în valoare de 311.382,5 lei și următoarele bunuri mobile în valoare totală de_ lei: televizor Samsung în valoare de 400 lei, combină frigorifică în valoare de 700 lei, scaun (banchetă) colțar bucătărie în valoare de 400 lei, masă de bucătărie în valoare de 100 lei, aragaz în valoare de 500 lei, pat dublu dormitor în valoare de 700 lei, șifonier în trei uși în valoare de 700 lei, noptieră în valoare de 450 lei, cabină duș în valoare de 600 lei, chiuvetă cu dulap în valoare de 400 lei, oglindă baie în valoare de 200 lei, calculator bibliotecă( monitor, unite, boxe) în valoare de 700 lei, televizor 1 Seg în valoare de 350 lei, aragaz în valoare de 300 lei, dulap de bucătărie în valoare de 200 lei, trei corpuri suspendate în valoare totală de 300 lei, blat bucătărie și 4 corpuri în valoare totală de 550 lei, hotă de bucătărie în valoare de 35 lei, congelator în valoare de 400 lei, răcitor în valoare de 300 lei, canapea în valoare de 400 lei, pat copii în valoare de 600 lei, corpuri suspendate în valoare de 1200 lei, masă de televizor în valoare de 200 lei, cadă baie - în valoare de 700 lei, chiuvetă cu dulap în valoare de 350 lei, oglindă baie în valoare de 200 lei, pat dublu dormitor în valoare de 400 lei, dulap cu sticlă în valoare de 150 lei, fotoliu în valoare de 250 lei, birou bibliotecă în valoare de 250 lei, calculator (unitate, monitor, boxe), în valoare de 4000 lei, pat dormitor în valoare de 300 lei,șifonier în 2 uși în valoare de 450 lei, noptieră în valoare de 150 lei,televizor Grundig în valoare de 300 lei, televizor Samsung în valoare de 320 lei, canapea în valoare de 3000 lei, masă cu 6 scaune în valoare de 700 lei, masă televizor-mobilă living în valoare de 300 lei, dulap pe colț din trei piese în valoare de 1000 lei, mașină de spălat rufe ( Miele) în valoare de 500 lei, mașină de spălat rufe în valoare de 300 lei, chiuvetă cu picior pentru baie în valoare de 250 lei, dulap pentru baie în valoare de 150 lei, colțar în trei piese în valoare de 1500 lei, fotoliu exterior extensibil în valoare de 250 lei, valoarea totală a masei de bunuri comune fiind de 337.837,5 lei.

Instanța nu a inclus în masa de bunuri comune și covoarele solicitate de pârâta-reclamantă deoarece nu s-a făcut dovada acestora, ele nefiind nici măcar evaluate de părți prin înscrisurile depuse la dosar.

În ceea ce privește gardul împrejmuire, instanța a reținut potrivit raportului de expertiză construcții efectuat în cauză că acesta a fost ridicat în anul 2003, iar părțile din prezenta cauză au cumpărat imobilul supus partajării în anul 2006 (f. 6) astfel că și această împrejmuire are calitate de bun comun al soților în cota de ½ cealaltă cotă de ½ fiind coproprietatea pârâtei M. D., fapt care a reieșit și din interogatoriul administrat pârâtei-reclamante.

Instanța nu a făcut aplicarea art. 225 C.pr.civ. având în vedere starea de sănătate și vârsta pârâtei M. D. (f. 107) și apreciind că poate să analizeze acțiunea raportat la celelalte probe administrate în cauză, dispozițiile art. 225 C.pr.civ. dispunând că instanța poate socoti lipsa celui chemat la interogatoriu ca o recunoaștere sau un început de dovadă .

Instanța a reținut că, potrivit art.30 al.1 C.fam, bunurile dobândite de oricare dintre soți în timpul căsătoriei beneficiază de prezumția de comunitate, intrând în patrimoniul devălmaș ca bunuri comune ale soților, cu excepția situațiilor prevăzute de art.31 C.fam.

Instanța a reținut că părțile au arătat că au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor comune (f. 1 și f.14) astfel că a constatat că la dobândirea bunurilor comune reclamantul-pârât M. V. și pârâta-reclamantă M. N. au avut cote de contribuție egale la dobândirea bunurilor comune, de 50% fiecare.

Comunitatea de bunuri nu exclude proprietatea soților, prin achiziția comună, cu o altă persoană (mama reclamantului-pârât), partea soților în coproprietate constituind un bun comun.

Având în vedere faptul că reclamantul pârât M. V. și cu pârâta-reclamantă M. N. au dobândit în coproprietate cu pârâta M. Dominca bunul imobil constând în suprafața de 1050 mp teren și construcții C1 casă și anexe și împrejmuire, situat în intravilanul .. Suceava, înscrisă în CF 7452 a .. Suceava, reclamantul pârât M. V. și pârâta-reclamantă M. N. având împreună o cotă de ½ din acest imobil, iar pârâta M. D. cu o cotă de ½ din imobil, în baza art. 673 ind.1 C.pr.civ. rap. la art. 728 C.civ. instanța a dispus ieșirea părților din indiviziune, iar potrivit art.36 alin. 1 Codul familie, instanța a dispus și sistarea stării de codevălmășie a foștilor soți.

Instanța a reținut că părțile s-au înțeles în parte asupra modului de împărțire a bunurilor mobile dobândite de părți în timpul căsătoriei, instanța la stabilirea loturilor având în vedere și opțiunile părților.

În ceea ce privește lotizarea bunurilor imobile, instanța a reținut că pârâta M. D. are o cotă majoritară de ½ din bunurile imobile, iar reclamantul-pârât M. V. are o cotă de ¼ egală cu cota pârâtei-reclamantei de 1/4 din bunurile imobile, reclamantul-pârât M. V. (f.314-320) și pârâta M. D.(f. 312) ajungând la un acord privind formarea și atribuirea loturilor.

Instanța a mai reținut că imobilul casă de locuit ca și suprafața de teren nu este propriu a fi partajat în trei loturi aproximativ egale. Mai mult instanța a reținut că prin partajarea terenului în suprafață totală de 1050 mp în trei părți, s-ar produce o devalorizare a acestuia având în vedere concluziile raportului de expertiză topo ce au arătat că suprafața de teren ca și curte a imobilului a fost gândită ca spațiu aferent unei case de locuit unifamiliale din zona urbană, iar împărțirea terenului în trei loturi prin crearea a trei drumuri de acces îngrădite separat va afecta clar estetica curții și implicit valoarea celor trei loturi luate separat (f. 289-293).

În ceea ce privește crearea a trei loturi din imobilul casă de locuit cu anexă, instanța a reținut că nici acesta nu este propriu a fi partajat în trei loturi care să satisfacă nevoile de locuit a trei familii.

Astfel, instanța a fost obligată pe de o parte să țină cont de faptul că pârâta M. D. are o cotă majoritară de ½ din imobil, astfel că nu a putut acorda în lotul acesteia doar anexa având în vedere valoarea redusă a acesteia raportat la cota majoritară din imobil a pârâtei. În cazul în care ar atribui în lotul pârâtei M. D. anexa din imobil ar urma ca celelalte părți să complinească cota acestei pârâte prin plată de sultă, valoarea sultei fiind una foarte ridicată. Instanța a reținut că pârâta-reclamantă M. N. nu a făcut dovada unor venituri care să îi permită plata sultei în cazul în care în lotul acesteia ar atribui lotul 1 sau 2 din varianta de lotizare cu două loturi propusă de expertul în construcții (f. 220-222). Mai mult, instanța a reținut că atât reclamantul-pârât, cât și pârâta și-au manifestat disponibilitatea de a achita sulta corespunzătoare pârâtei reclamante M. N., în timp ce aceasta nu a făcut nici o referire în acest sens

Instanța a mai reținut, având în vedere că M. V. s-a despărțit de pârâta-reclamantă din cauza geloziei acestuia și datorită comportamentului mai agresiv al reclamantului-pârât față de pârâta-reclamantă, dar și datorită refuzului nejustificat al pârâtei –reclamante de a continua cu reclamantul-pârât pe perioada căsătoriei relațiile specifice căsătoriei (concluziile sentinței civile 3319/ 19.09.2007 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar_ ), că ar fi impropriu ca cei doi foști soți să continue să locuiască în același imobil și astfel să continue starea de conflict evidentă dintre părți.

Instanța a mai reținut, având în vedere că atât reclamantul-pârât, cât și pârâta-reclamantă au vârsta la care își vor reface probabil viețile personale, că este de asemenea impropriu, având în vedere aceeași stare conflictuală dintre părți, ca aceștia să își întemeieze noi familii cu care să locuiască în același imobil.

Instanța la formarea loturilor și la atribuirea bunurilor imobile a mai avut în vedere și faptul că pârâta lucrează în mun. Suceava, iar cei doi minori urmează cursuri de învățământ tot în mun. Suceava, în timp ce imobilul supus partajării se află în .. Suceava. Instanța a apreciat că prin sulta pe care ar primi-o pârâta-reclamantă aceasta și-ar putea achiziționa o locuință decentă în mun. Suceava unde să locuiască cu fiicele sale, departe de situația conflictuală din familia pe care a avut-o cu reclamantul-pârât.

Instanța a mai reținut că pentru a locui trei familii în imobilul casă de locuit sunt necesare lucrări de modificări substanțiale la acest imobil, constând în închiderea de ziduri, separarea sursei de încălzire a imobilului, canalizare, racord apă, gaz potrivit concluziilor raportului de expertiză construcții (f. 233-234, 262-264), fapt care ar genera noi litigii între reclamantul-pârât și pârâta-reclamantă.

Instanța a apreciat față de cele de mai sus că varianta optimă de lotizare a bunurilor imobile este aceea în care în aceste imobile să fie atribuite reclamantul-pârât și mamei acestuia, pârâta M. D., care și are cota majoritară din imobil.

Față de poziția părților, având în vedere cele de mai sus, instanța în baza art. 673 ind.9 C.pr.civ. a admis în parte în parte acțiunea reclamantului-pârât și a admis în parte cererea reconvențională a pârâtei-reclamante.

În privința imobilului casă de locuit instanța a avut în vedere varianta de lotizare cu două loturi, respectiv lotul I compus din subsol și parter în valoare totală de 333.480 lei și lotul II compus din mansardă și anexă în valoare totală de 232.320 lei, în privința imobilului teren instanța s-a raportat la propunerea din raportul de expertiză topo (f. 289-293) coroborată cu considerentele anterioare care au impus formarea doar a două loturi și în ceea ce privește terenul de partajat, iar în privința bunurilor mobile comune instanța a avut în vedere și opțiunile părților exprimate prin înscrisurile de la dosarul cauzei. Având în vedere modul de atribuire a bunurilor imobile, reținând și înțelegerea reclamantului-pârât și a pârâtei, instanța a avut în vedere și faptul că s-a propus a se atribui în indiviziune reclamantului M. V. și pârâtei M. Domina . 3CC, căi de acces în valoare totală de_ lei, sumă ce a fost avută în vedere la valoarea loturilor ce s-au atribuit părților și la calcularea sultelor corespunzătoare.

Având în vedere cele de mai sus, instanța a atribuit reclamantului-pârât M. V. în deplină proprietate și liniștită posesie lotul nr.1 construcții respectiv subsol și parter în valoare de 333.480 lei astfel cum este identificat în rap. de expertiză, împrejmuire în valoare de_ lei, teren în suprafață de 181 mp 1CC determinată de punctele d1-i2-b1-b2-d2-d1, . exclusivă în suprafață de 92,5 mp delimitată prin punctele i5-e3-e4-i6-i5 în valoare totală de_,5 lei și următoarele bunuri mobile televizor Samsung în valoare de 400 lei, combină frigorifică în valoare de 700 lei, scaun( banchetă) colțar bucătărie în valoare de 400 lei, masă de bucătărie în valoare de 100 lei, aragaz în valoare de 500 lei, dulap de bucătărie în valoare de 200 lei, mașină de spălat rufe în valoare de 300 lei, cabină de duș în valoare de 600 lei, chiuvetă cu dulap în valoare de 400 lei, oglindă baie în valoare de 200 lei, pat dublu dormitor în valoare de 700 lei, șifonier în trei uși în valoare de 700 lei, noptieră în valoare de 450 lei, canapea în valoare de 3000 lei, masă cu 6 scaune în valoare de 700 lei, răcitor în valoare de 300 lei, cadă baie în valoare de 700 lei, chiuvetă cu dulap în valoare de 350 lei,oglindă baie în valoare de 200 lei, televizor Grundig în valoare de 300 lei, televizor Samsung în valoare de 320 lei, masă tv mobilă living în valoare de 300 lei, dulap pe colț din trei piese în valoare de 1000 lei, chiuvetă cu picior pentru baie în valoare de 250 lei,dulap pentru baie în valoare de 150 lei, la cere se adaugă și cota valorica de 1/2 din valoarea parcelei în indiviziune 2DR și . lei, valoarea totală a lotului atribuit fiind de 381.982,5 lei .

A atribuit pârâtei M. D. în deplină proprietate și posesie lotul nr.2 compus din mansarda casei de locuit și anexă în valoare de 232.320 lei astfel cum este identificat în rap. de expertiză, teren . de 136,75 mp și . de 136,75 mp în valoare de_,5, și cota valorica de 1/2 din valoarea parcelei în indiviziune 2DR și . lei, valoarea totală a lotului atribuit fiind de 254.002,5 lei.

Având în vedere modul de atribuire a bunurilor imobile, reținând și înțelegerea reclamantului-pârât și a pârâtei, instanța a atribuit în indiviziune reclamantului M. V. și pârâtei M. Domina . 3CC în valoare totală de_ lei.

De asemenea, instanța a atribuit pârâtei reclamante M. N. în deplină proprietate și posesie următoarele bunuri mobile, calculator bibliotecă (monitor, unite, boxe) în valoare de 700 lei, televizor 1 Seg în valoare de 350 lei, aragaz în valoare de 300 lei,trei corpuri suspendate în valore totală de 300 lei, blat bucătărie și 4 corpuri în valoare totală de 550 lei, Hotă de bucătărie în valoare de 35 lei, congelator în valoare de 400 lei, canapea în valoare de 400 lei, pat copii în valoare de 600 lei, corpuri suspendate în valoare de 1200 lei, masă de televizor în valoare de 200 lei, pat dublu dormitor în valoare de 400 lei, dulap cu sticlă în valoare de 150 lei,fotoliu în valoare de 250 lei, birou bibliotecă în valoare de 250 lei, calculator (unitate, monitor, boxe), în valoare de 4000 lei, pat dormitor în valoare de 300 lei,șifonier în 2 uși în valoare de 450 lei, noptieră în valoare de 150 lei, mașină de spălat rufe ( Miele) în valoare de 500 lei, colțar în trei piese în valoare de 1500 lei, fotoliu exterior extensibil în valoare de 250 lei,valoare lotului atribuit fiind de_ lei.

Instanța a reținut, având în vedere cotele părților, că lotul pârâtei M. D. trebuia să fie în valoare de 311.382,5 lei (reprezentând ½ din valoarea totală a bunurilor în coproprietate 622.765 lei ), iar lotul ce a fost atribuit acestei pârâte este în valoare de 254.002,5 lei. De asemenea, instanța a reținut că lotul pârâtei-reclamante M. N. trebuia să fie în valoare de 168.918,75 lei (1/2 din valoarea totală a bunurilor comune de 337.837,5 lei), iar valoarea lotului ce a fost atribuit acesteia este în valoare de_ lei.

În temeiul art. 673 ind. 5 alin.2 C.pr.civ., pentru a asigura egalizarea loturilor, instanța a obligat pe reclamantul pârât M. V. la plata către pârâta M. D. a sumei de_ lei cu titlu de sultă și a obligat pe reclamantul pârât M. V. la plata către pârâta-reclamantă M. N. a sumei de_,75 lei cu titlu de sultă.

În ceea ce privește cererea părților referitoare la cheltuieli de judecată instanța a reținut că reclamantul-pârât a efectuat cheltuieli în cuantum de 5774 lei (f. 2, 118, 119, 153, 159, 275 și 500 lei onorar avocat cf. chitanță 156/14.02.2012) iar pârâta-reclamantă a efectuat cheltuieli în cuantum de 2290 lei ( f.23, 24, 278 și 2000 lei onorar avocat cf. chitanța 29/17.05.2012, 12/20.02.2012, 2/08.01.2010, 25/07.05.2009), cuantumul total al cheltuielilor de judecată fiind de 8064 lei din care reclamantul-pârât trebuie să suporte o cotă de ¼, pârâta-reclamantă o cotă de 1/ 4, iar pârâta M. D. o cotă de ½.

Astfel, față de chitanțele depuse la dosar, în raport de cotele părților asupra bunurilor din coproprietate și de cotele de contribuție reținute, precum și de dubla calitate a părților într-un proces de partaj, fiecare obținând ceva pentru sine, ceea ce echivalează cu o condamnare a celuilalt, instanța a dispus suportarea în cotă proporțională a cheltuielilor de judecată și, pe cale de consecință, a compensat cheltuielile de judecată și a dispus obligarea pârâtei M. D. la plata către reclamantul-pârât M. V. a sumei de 3758 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și a obligat pârâta M. D. la plata către pârâta-reclamantă M. N. a sumei de 274 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta-reclamantă M. N., prin care a arătat următoarele:

Sentința pronunțată este nelegală și netemeinică în sensul dispozițiilor art. 282, 287, 292, 295 (2), 673/3, 673/10 (4) Cod procedură civilă.

În mod nejustificat instanța a respins proba cu o cercetare la fața locului prin încheierea din 10.01.2013 și obiecțiunile formulate la expertiza construcții, fară a avea posibilitatea să se convingă nemijlocit că imobilele - deși sub aspect administrativ țin de satul Sf. I. în realitate se află amplasate în „zona rezidențială" de vile spre . cu orașul Suceava.

Dar și mai important putea să se documenteze direct asupra posibilității formării a 3 loturi în natură - cu asigurarea unui spațiu de locuit tuturor coindivizarilor, cu posibilitatea de a nu crea vreo stare de disconfort prin efectuarea unor lucrări ce se impuneau.

Așadar, a insistat în administrarea acestei probe de apel în considerarea dispozițiilor art. 295 (2) Cod procedură civilă - urmând a se aprecia dacă se impune un supliment la expertiza construcții privind lucrările strict necesare pentru formarea a 3 loturi în natură.

Instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 673/9 Cod procedură civilă, atribuind două loturi în natură din imobile reclamantului și pârâtei M. D. în considerarea „absolutizării" cotei părți majoritare a pârâtei M. D., fără a ține seama și de alte criterii care prin textul citat nu au caracter limitativ, ci doar exemplificativ.

Instanța și-a motivat soluția de atribuire a imobilelor în două loturi pe cota majoritară a pârâtei M. D., că imobilul n-ar satisface nevoile de locuit a trei familii, că nu ar fi făcut dovada veniturilor suficiente pentru a putea achita o sultă substanțială, că - în fine - reclamantul și pârâta M. D. și-ar fi manifestat disponibilitatea pentru plata sultei, că s-ar evita prin modalitatea de lotizare dispusă eventuale stări conflictuale viitoare.

Numai că instanța nu a vrut să observe faptul că erau incidente dispozițiile art. 225 Cod procedură civilă, pentru că prezența pârâtei M. D. la interogator ar fi dat posibilitatea exprimării unei opțiuni personale și nu să țină cont de manoperele frauduloase ale reclamantului care prin contractul făcut, prin „angajarea" de avocați de la Iași pentru această pârâtă (nu avea nici un mandat să facă apărări și pentru ea, dar în interesul lui), fabricând „acte medicale" care să-i justifice lipsa de la interogator timp de peste 3 ani de zile, manopere care sunt mai mult decât evidente - fiind probe și prezumțiile.

A justificat această afirmație prin aceea că instanța nu a făcut decât să dea curs „scopului" vădit „acaparator" al reclamantului în ideea că nu va plăti niciodată sultă mamei (care-i terorizată de atitudinea fiului) și ar reuși după munca de ani de zile în edificarea construcțiilor ca ea și cei doi copii să fie „pe drumuri".

A insistat în proba cu interogator a pârâtei M. D. chiar în condițiile art. 224 Cod procedură civilă.

Instanța, pe baza „ofertei" făcută de reclamant i-a sugerat că primind sulta stabilită ar avea posibilitatea achiziționării unui apartament și în care ea și cele două fete să locuiască în condiții decente.

În considerarea dispozițiilor art. 673/9 și 673/10 (4) Cod procedură civilă, instanța trebuia să dea eficiență și altor criterii de atribuire astfel:

- nevoia unei locuințe statornice pentru ea și cele două fete aflate în întreținere care urmează cursurile școlare în mun. Suceava astfel cum a rezultat din adeverințele anexate, ea având loc de muncă stabil în mun. Suceava,

- chiar dacă pârâta M. D. are cotă majoritară, nevoile sale de locuit - persoană singură, în vârstă, îi pot fi satisfăcute prin atribuirea anexei,

- reclamantul, contrar „ofertei" de a achita sultă - nu realizează venituri decât sporadice, nu are un loc de muncă stabil - inclusiv pensia de întreținere pentru minore este stabilită la venitul minim pe economie de la acea dată, or se prezumă lesne că nu va achita sulta mamei - care este manipulată și terorizată de reclamant,

- contrar prevederilor dispozițiilor art. 673/10 (4) Cod procedură civilă, deși l-a obligat pe reclamant la plata unei sulte substanțiale în favoarea sa, nu a stabilit termenul până la care este obligat să o plătească, lăsând pe seama „hazardului" îndeplinirea obligației.

Pentru considerentele arătate, a solicitat ca după administrarea și a altor probe în apel să se aprecieze că lotizarea este greșită - că echitabil este formarea a trei loturi în natură, ea solicitând lotul II construcții, iar cu privire la teren 287 mp (. mp (., iar distinct lotul 3 - de 136,75 mp (.> Subsidiar - va pune în discuție formarea a două loturi pentru ea și pârâta M. Domniea - urmând ca să-i plătească sultă acesteia și reclamantului, bazându-se pe sprijinul financiar ce îi va fi acordat de părinții și frații săi.

Cu privire la lotul în natură doar de bunuri mobile (și-a exprimat opțiunea doar în considerarea atribuirii în natură a părții din casă pe care o ocupă), a considerat că este o încălcare a dispozițiilor art. 741 (1) cod civil - mărimea valorică a lotului fiind nesemnificativă raportat la cota valorică ce i se cuvine.

A menționat suplimentar că bunurile mobile sunt adaptate specificului spațiului locuinței și în nici un caz nu pot fi folosite într-un alt imobil cu o altă topografie.

Pentru motivele invocate, a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței cu privire la lotizare, modificarea sultelor în mod corespunzător dar și a cheltuielilor de judecată aferente.

Reclamantul-pârât M. V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului si menținerea sentinței de fond ca fiind temeinică și legală.

În motivare a arătat că nu este dat în cauză nici un motiv de apel dintre cele invocate, respectiv:

In mod corect a respins instanța proba cu cercetarea la fața locului cât timp expertiza în construcții efectuată si suplimentele au fost destui de lămuritoare, fiind descrise suprafețele, finisajele, valorile si accesul la fiecare lot.

Instanțele se pot lămuri si convinge din aceste expertize din dosar despre spațiul celor trei loturi si s-a putut observa cu ușurință că anexa nu poate fi considerată un lot pentru a fi atribuită unui coindivizar având un spațiu foarte restrâns si de asemenea, instanța nu a trebuit să se deplaseze la fața locului pentru a-si da seama că nu mai pot conviețui în același imobil foștii soți și fosta soacră cu fosta noră.

A arătat că nu se impune nici efectuarea unui supliment pentru evidențierea unor lucrări de departajare a celor eventuale 3 loturi pentru că a fost de înțeles că se impun multe și costisitoare lucrări în primul rând a instalațiilor de apă si gaz care trebuiesc contorizate separat pentru evidențierea consumului.

Aceste lucrări urmau să le realizeze părțile pe cheltuiala proprie în cazul în care s-ar fi atribuit cele trei loturi pentru cele trei părți din dosar.

A mai arătat că nu poate fi criticata varianta de lotizare aleasă de instanța de fond. In mod corect instanța a atribuit două loturi in natură motivându-se corect si real conform situației dintre părți și conform cotelor cuvenite părților.

S-a ales varianta de lotizare a casei în funcție si de lotizarea terenului reținându-se că o împărțire în trei loturi a terenului ar aduce o devalorizare a acestuia fiind de fapt si o suprafață mică.

Cu privire la interogatoriul pârâtei M. D. - mama sa, instanța de fond a dispus corect că nu va face aplicarea disp art. 225 C.pr civ având in vedere starea de sănătate a ei, vârsta si de altfel cea mai relevantă era cota de 1/2 pe care o are din imobil ceea ce nu putea fi contestat.

Aceasta a avut apărător ales cu împuternicire la dosar, astfel că susținerile pârâtei apelante au fost chiar jignitoare si nefondate precum ar fi „fabricate„ chiar si adeverințele medicale care sunt in original și parafate de medicul de familie.

Deci lesne s-a putut observa din partea apelantei atitudinea răzbunătoare, de acuzare, jignire, denaturare a realității atât față de reclamant (pretinzând manopere frauduloase, teroare asupra mamei), cât si față de mama acestuia, astfel că a fost evidentă imposibilitatea continuării conviețuirii în aceeași curte si imobil.

In consecință, a arătat că nu se impune admiterea probei cu interogatoriul pârâtei care chiar dacă se va prezenta nu va ceda din cota de 1/2 din imobile.

Pârâta - apelantă nu a făcut dovada veniturilor sale pentru a putea achita o sultă consistentă, nu este credibil ajutorul rudelor sale în plata sultei si nu este problema ei dacă reclamantul nu va plăti mamei sale o sultă.

Cu privire la bunurile mobile a considerat că s-a realizat o împărțire echitabilă si majoritatea bunurilor se pot adapta în orice locuință indiferent că este casă sau apartament.

De altfel, nu s-a indicat expres care îi este nemulțumirea.

In drept, a invocat disp. art. 115 cod procedură civilă.

Pârâta, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare.

Asupra apelului de față, constată:

Criticile apelantei vizează exclusiv modalitatea de lotizare a imobilului casă de locuit+anexe gospodărești împreună cu terenul aferent de 1050 mp.

Prima instanță a creat doar două loturi, unul în favoarea intimatei M. D. (fosta soacră) și altul în favoarea intimatului M. V. (fostul soț) exclusiv pe considerente de ordin subiectiv, ignorând concluziile expertei C. Stelica potrivit căreia imobilul în cauză ar putea asigura folosința a trei familii.

S-a avut în vedere de către prima instanță împrejurarea că intimata M. D. deține o cotă majoritară de ½ p.i. din imobil, că apelanta n-a făcut dovada unor venituri care să-i permită plata sultei în cazul în care ar primi lot în natură, că starea conflictuală dintre foștii soți ar face imposibilă conviețuirea, că atât apelanta, cât și cei doi minori rezultați din căsătoria părților ar fi nevoiți să facă naveta în mun. Suceava unde lucrează, respectiv învață, că oricum sulta pe care apelanta o are de primit de la intimat (155.683,75 lei) i-ar permite achiziționarea unei locuințe decente.

În ceea ce privește cota majoritară a intimatei, într-adevăr constituie un criteriu de partajare în accepțiunea art. 673⁹ din vechiul Cod de procedură civilă și art. 741 din vechiul Cod civil, însă nu este unul absolut și singular, neputându-se ignora sub acest aspect circumstanțele personale ale intimatei, faptul că este o persoană în vârstă de 68 ani, văduvă, ale cărei necesități de locuit sunt reduse, putând fi satisfăcute fără dubiu doar prin atribuirea anexei care, potrivit expertei este alipită casei, are intrare separată, este bine compartimentată – o cameră, o baie, hol+cameră la mansardă, având așadar destinația de locuință.

În acest context, atribuirea de către prima instanță în lotul acestei intimate și a mansardei casei nu se justifică, întrucât excede cu mult nevoilor sale de locuit, fiind vorba despre o unitate locativă generoasă, compusă din cinci camere, deci mult prea mare pentru o persoană singură.

Faptul că apelanta nu a făcut dovada unor venituri consistente care să îi permită plata sultei nu constituie un impediment în sine, sulta putând fi recuperată în caz de neplată pe alte căi legale; oricum, în aceeași situație se află și intimatul M. V. (lipsă dovezi venituri, sultă de achitat în valoare de 155.683,75 lei) fără ca prima instanță să manifeste aceeași preocupare pentru executarea hotărârii.

Nici starea conflictuală dintre foștii soți nu prezintă relevanță câtă vreme expertul a propus trei unități locative distincte, astfel încât părțile să nu se stingherească reciproc și, în plus, nu trebuie omis nici faptul că această soluție este menită să respecte și interesul superior al minorilor rezultați din căsătorie (două fiice minore în vârstă de 17 ani, respectiv 10 ani), cărora trebuie să li se asigure condiții de locuit din partea ambilor părinți.

Sub acest aspect soluția propusă de prima instanță în sensul ca apelanta, mama minorilor, să achiziționeze o locuință decentă în care să locuiască cu fiicele sale, din sulta pe care o va primi de la intimat, rămâne doar la stadiul de simplu deziderat, depinzând de voința intimatului și de posibilitățile financiare ale acestuia.

Întrucât achitarea voluntară și de îndată a sultei nu constituie o certitudine, e mai oportun ca cele două minore să rămână în mediul în care au locuit până în prezent și care le este familiar.

Întrucât argumentele primei instanțe pentru crearea de două loturi nu sunt relevante, văzând că însuși expertul în construcții a concluzionat asupra posibilității împărțirii casei în trei loturi desigur prin executarea unor lucrări suplimentare de individualizare a fiecărui lot – umplerea unor goluri de ușă, refacerea instalației electrice, racord separat pentru utilități, montarea de centrale termice individuale (f. 182-204), se impune a se da eficiență părerii expertului, cu atât mai mult cu cât nici nu a fost contestată de către intimați.

Corespunzător, se va proceda și la lotizarea terenurilor, conform concluziilor expertizei Alexandrov P., apelanta urmând a primi în lot .,75 mp (f. 293) aferentă lotului în construcții primit, în timp de parcelele 2DR și 3CC materializate în același plan al expertului (f. 293) vor rămâne în proprietatea indiviză a părților.

Pentru considerentele învederate, în baza art. 296 din vechiul Cod de procedură civilă tribunalul va admite apelul, va schimba în parte sentința, în sensul că va exclude din lotul intimatului M. V. subsolul casei fără garaj, iar din lotul intimatei M. D. mansarda casei și . pe care le va atribui apelantei.

Intimatul va păstra așadar în proprietate lotul I compus din garaj și parter în valoare totală de 208.310 lei, împrejmuirea de_ lei, parcelele 1CC și 4A în valoare totală de_,5 lei, bunurile mobile enumerate în sentință, precum și cota valorică de 1/3 p.i. din valoarea parcelelor rămase în indiviziune (2DR și 3CC) de 6250 lei, bunuri având o valoare totală de 253.687,5 lei.

Intimata M. Dominica va păstra în proprietate lotul III – anexa în valoare de_ lei, . de 6153,75 lei (136,75 mp x 45 lei/mp conform expertizei Alexandrov) și cota valorică de 1/3 p.i., din parcelele indivize sus-arătate de 6250 lei, valoarea lotului fiind de_,75 lei.

Apelanta M. N. va primi în proprietate lotul II – subsolul fără garaj și mansarda casei în valoare totală de_ lei, .,75 lei (136,75 mp x 45 lei/mp), cota valorică de 1/3 p.i. din aceleași parcele indivize de 6250 lei, la care se adaugă bunurile mobile enumerate în sentință, valoarea lotului său fiind de 319.638,75 lei.

Întrucât cota fiecăruia dintre foștii soți, rezultată din sentință și necontestată este de_,75 lei, iar cota coproprietarei-intimate M. D., de asemenea rezultată din sentință și necontestată este de_,5 lei, pentru echilibrarea loturilor, ca diferență dintre valoarea bunurilor atribuite și valoarea cotelor, în baza art. 741 din vechiul Cod civil tribunalul va obliga pe reclamantul-pârât M. V. la plata sumei de 84.768,75 lei către pârâta M. D. cu titlu de sultă și pe pârâta M. N. la plata sumei de 150.720 lei către pârâta M. D. cu același titlu și înlătură dispozițiile contrare din sentință privitor la sultă.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 din vechiul Cod de procedură civilă intimații M. V. și M. D. vor fi obligați la plata sumei de 710,3 lei către apelanta M. N. cu titlu de cheltuieli de judecată din apel, reprezentând onorariu avocat achitat conform chitanței nr. 19/27 mai 2013, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Admite apelul declarat de către pârâta M. N., domiciliată în .. 351A, ., împotriva sentinței civile nr. 807 din data de 14 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind reclamantul M. V., domiciliat în .. 351A, . și pârâta M. D., domiciliată în ., jud. Suceava.

Schimbă în parte sentința civilă nr. 807/14 februarie 2013 a Judecătoriei Suceava, în ceea ce privește lotizarea bunurilor imobile – casă C1 cu anexe și 1050 mp teren și implicit valorile loturilor și sultele, sens în care:

Exclude din lotul reclamantului-pârât M. V. subsolul casei, cu excepția garajului, iar din lotul pârâtei M. D. mansarda casei de locuit, precum și . de 136,75 mp, evidențiată în planul de situație aferent expertizei Alexandrov P. (f. 293) pe care le include în lotul pârâtei M. N..

Atribuie în lotul fiecărei părți cota valorică de 1/3 p.i. din valoarea parcelelor 2DR și 3CC, evidențiate în același plan (în loc de 1/2 în favoarea reclamantului-pârât M. V. și 1/2 în favoarea pârâtei M. D.), parcele care vor rămâne în proprietatea indiviză a tuturor părților.

Valoarea lotului reclamantului – pârât M. V. este de 253.687,5 lei, în loc de 381.982,5 lei.

Valoarea lotului pârâtei M. D. este de 75.893,75 lei, în loc de 254.002,5 lei.

Valoarea lotului pârâtei M. N. este de 319.638,75 lei, în loc de 13.235 lei.

Obligă pe reclamantul –pârât M. V. la plata sumei de 84.768,75 lei către pârâta M. D. cu titlu de sultă și pe pârâta M. N. la plata sumei 150.720 lei către pârâta M. D. cu același titlu și înlătură dispozițiile contrare din sentință privitor la sultă.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

Obligă intimații M. V. și M. D. la plata sumei de 710,3 lei către apelanta M. N. cu titlu de cheltuieli de judecată din apel.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 6 iunie 2013.

Președinte, Judecător, Grefier,

V. O. D. A. I. M. S. A.-M.

Red. V.O.D.

Judecător fond C. A.

Tehnored. S.A.M.

5 ex./25.06.2013

← Pensie întreţinere. Decizia nr. 603/2013. Tribunalul SUCEAVA		Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1885/2013.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine. Sentința nr. 1601/2013. Tribunalul SUCEAVA Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine. Sentința nr. 1336/2013. Tribunalul SUCEAVA Pensie întreţinere. Decizia nr. 603/2013. Tribunalul SUCEAVA Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1885/2013. Tribunalul SUCEAVA Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 314/2013. Tribunalul SUCEAVA Pensie întreţinere. Decizia nr. 1374/2013. Tribunalul SUCEAVA