Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 471/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 471/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 14-02-2013 în dosarul nr. 1695/285/2011
Dosar nr._ - partaj bunuri comune -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 471
Ședința publică din data de 14 FEBRUARIE 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. F. F.
JUDECĂTOR: C. M. N.
JUDECĂTOR: D. D.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de pârâtul G. A., domiciliat în mun. Rădăuți, ..18, ., . împotriva sentinței civile nr. 2460 din data de 06.06.2012 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimată fiind reclamanta CĂPUȘINEAC A. D., domiciliată în mun. Rădăuți, ..17, ., etaj 1, ..
Dezbaterile asupra cauzei civile în fond au avut loc în ședința publică din data de 07 FEBRUARIE 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea apărătorului titular al intimatului reclamant, avocat C. R. să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, 14 FEBRUARIE 2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2460 din data de 06.06.2012 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, s-a admis, în parte, acțiunea având ca obiect „partaj bunuri comune“ formulată de reclamanta-pârâtă Capușnieac A.-D., Radauti, G. L., nr. 17, ._, J. Suceava în contradictoriu cu pârâtul-reclamant G. A. Radauti, Piața Unirii, nr. 18, ., ._, J. Suceava.
S-a admis cererea reconvențională în parte.
S-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei un autoturism marca BMW 530 D, în valoare de_ euro și un autoturism Audi A4 TDI în valoare de 1000 euro și următoarele bunuri mobile:
- televizor color, aragaz, colțar din piele și covor-3800 lei
- pătură, set pat matlasat albastru, fier de călcat, mixer-600 lei
- serviciu de masă(42 piese) ENA de culoare neagră-140 lei
- serviciu tacâmuri(12 persoane)-260 lei
- veioză pat cu ceas-80 lei
- cuptor cu microunde-600 lei
- mașină de spălat-200 lei
- combină frigorifică-1000 lei,
Părțile având o contribuție egală la dobândirea bunurilor de 50% fiecare.
Transformă coproprietatea devălmașă în coproprietate pe cote părți, reclamanta și pârâtul având cota de ½ fiecare.
Încetează starea de indiviziune și atribuie:
Reclamantei, lotul nr. 1, format din:
- autoturism Audi, în valoare de 1000 euro și următoarele bunuri mobile:
- televizor color, aragaz, colțar din piele și covor-3800 lei
- pătură, set pat matlasat albastru, fier de călcat, mixer-600 lei
- serviciu de masă(42 piese) ENA de culoare neagră-140 lei
- serviciu tacâmuri(12 persoane)-260 lei
- veioză pat cu ceas-80 lei
- cuptor cu microunde-600 lei, în valoare de 5480 lei.
Pârâtului lotul nr. 2 format din:
- autoturism BMW în valoare de_ euro și următoarele bunuri mobile:
- mașină de spălat-200 lei,
- combină frigorifică-1000 lei, în valoare de 1200 lei.
Pârâtul a fost obligat să-i plătească reclamantei suma de 4696 euro cu titlu de sultă(sau contravaloarea în lei la data plății).
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 23.03.2011, sub nr._, reclamanta Capușnieac A. D. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul G. A. partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei în cota de 50%, respectiv autoturismul marca BMW 530 D cu numărul de înmatriculare CP 453 LA; atribuirea in reclamantei a autoturismului marca BMW 530 D cu numărul de înmatriculare CP 453 LA si obligarea sa la plata sultei și obligarea paratului să-i restituie bunurile proprii care i-au fost reținute fără drept, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu paratul la data de 21 august 2005, căsătorie care a fost desfăcuta prin sentința civila nr. 2815 din 15.09.2010, pronunțata in dosarul nr._ a Judecătoriei Radauti.
Reclamanta a arătat că după căsătorie, părțile au convenit să plece în străinătate, veniturile obținute fiind depuse . la Banca Transilvania — Sucursala Radauti și că profitând de faptul că este titularul contului, pârâtul, la data de 25 octombrie 2009, ajutat de părinții săi, a retras din cont suma de 16.000 euro și in baza unei procuri, si-a împuternicit tatăl sa efectueze operațiuni bancare si astfel a fost transferata suma de 16.000 euro din contul deschis la Banca Transilvania . de către pârât in Italia, sumă cu care a achiziționat un autoturism marca BMW, fără sa o înștiințeze pe reclamantă de acest lucru, după care a părăsit domiciliul conjugal. S-a mai menționat că banii din cont erau rezultatul muncii ambilor soți din străinătate, reclamanta obținând chiar venituri mai mari decât paratul care a muncit ocazional in Italia și că autoturismul marca BMW tipul 530 D cu numărul de înmatriculare CP 453 LA a fost achiziționat din Italia si înmatriculat tot in aceasta tara, suma finala de achiziție fiind de 16.000 euro, din care 15.500 euro costul mașinii, iar 500 de euro cheltuieli de înmatriculare.
Reclamanta a solicitat ca instanța de judecata sa constate ca acest autoturism a fost achiziționat in timpul căsătoriei, fiind un bun comun al soților, fiecare având o contribuție de 50% la achiziționarea acestuia și obligarea paratului la restituirea bunurilor proprii pe care le-a avut înainte de încheierea căsătoriei, care au rămas la domiciliul acestuia si pe care refuza sa i le restituie, acestea fiind televizor color, aragaz, colțar din piele si covor, pe care le-a achiziționat contra sumei de 3800 lei (900 euro) ; pătura, set pat matlasat albastru, fier de călcat si mixer, toate de proveniență italiana, in valoare de 600 lei; serviciu de masa (42 piese) ENA de culoare neagra — 140 lei; serviciu tacâmuri (12 persoane) — 260 lei; veioza pat cu ceas — 80 lei; cuptor cu microunde — 600 lei.
Reclamanta a mai susținut că a încercat rezolvarea acestui litigiu pe cale amiabilă, însă pârâtul a refuzat.
In drept: acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 36 al. 1 rap. la art. 30 din codul familiei, art. 31 al. 1 din codul familiei rap. la art. 5 din Decretul nr. 32/1954 si art. 673 ind14 C.pr.civ.
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională arătând că banii cu care a cumpărat autoturismul BMW au fost împrumutați din bancă din Italia și transferați la Banca Transilvania Rădăuți și deși cota teoretică este de 50 % pentru fiecare, trebuie avut în vedere că valoarea actuală de vânzare a mașinii este 12.316 Euro și că după separarea în fapt (decembrie 2009 - mai 2011) pârâtul a plătit ratele acestui credit singur, astfel că solicită ca suma de 331,48 Euro x 17 luni = 5.635,16 Euro să fie considerată ca o contribuție exclusivă, totală la achiziționarea acestui bun mobil și scăzută din suma de 12.316 Euro. Pârâtul a mai solicitat ca autoturismul să fie atribuit în lotul său, iar bunurile mobile care se află în posesia mamei sale, să se constate că sunt bunuri comune (cadouri de nuntă) și/sau achiziționate după nuntă și fiind de acord să-i fie atribuite în totalitate reclamantei la valoarea indicată de ea (fiind noi, neutilizate, nedespachetate). Pârâtul a mai precizat că la nuntă părinții săi au contribuit cu 1.000 Euro, ai reclamantei cu 300 Euro și a avut cu tot cu rude ca participare 12 nuntași.
Cu privire la suma din cont -10.000 Euro împrumutați din Italia, pârâtul a arătat că 2.000 Euro reprezintă economiile din Italia; 5.042 Euro, bani nuntă; 1.274 Euro, dobânzi, suma totală ridicându-se la 18.316 Euro
Pe calea cererii reconvenționale, pârâtul a solicitat ca în lotul reclamantei să fie incluse și să se aducă la masa de împărțit: suma de 2.300 Euro (retrași din același cont comun din România - după separarea în fapt) în 14.12.2009; autoturism Audi A4 TDI șasiu WAU22280ZWA276195 CP 19 în valoare de 1.000 Euro; cuptor cu microunde - 200 RON; mașină de spălat - 200 RON; combină frigorifică -1.000 RON.
În vederea soluționării cauzei au fost depuse la dosar înscrisuri și s-a administrat proba cu martori.
Din probatoriul administrat, instanța a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei două autoturisme respectiv autoturism marca BMW 530 D, în valoare de_ euro și un autoturism Audi A4 TDI în valoare de 1000 euro și următoarele bunuri mobile: televizor color, aragaz, colțar din piele și covor-3800 lei, pătură, set pat matlasat albastru, fier de călcat, mixer-600 lei, servici de masă(42 piese) ENA de culoare neagră-140 lei, servici tacâmuri (12 persoane)-260 lei, Veioză pat cu ceas-80 lei, cuptor cu microunde-600 lei, mașină de spălat-200 lei, combină frigorifică-1000 lei.
În privința bunurilor mobile, reclamanta a susținut că acestea sunt bunurile sale proprii, în timp ce pârâtul a arătat în întâmpinare că bunurile mobile au fost dobândite în timpul căsătoriei și fac parte din masa de bun comun.
Martorii Gheniuc L. și H. A., propuși de pârâtul-reclamant au arătat că bunurile mobile au fost cumpărate de părți sau primite cu titlul de cadou de nuntă, urmând ca acestea să fie incluse în masa de partajat.
Instanța a apreciat că părțile au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor de 50% fiecare, iar valorile bunurilor au fost indicate de către părți și necontestate.
Cu privire la suma de 2300 euro pe care pârâtul a solicitat să fie inclusă în masa de împărțit susținând că acești bani au fost retrași din cont și folosiți doar de reclamantă după despărțirea în fapt, instanța apreciază că aceasta face parte din masa de partajat.
Din extrasul de cont depus la dosar, rezultă că reclamanta a ridicat într-adevăr suma de 2300 euro la data de 14.12.2009, dată la care părțile erau căsătorite, iar relatarea martorei Gheniuc L. referitor la această sumă, în sensul că reclamanta a ridicat banii în lipsa soțului, nu demontrează faptul că aceasta și-a însușit suma respectivă.
Instanța de fond a atribuit părților loturi în natură, urmând ca în lotul reclamantei să fie inslus autoturismul Audi A4, iar în lotul pârâtului autoturimul BMW 530 D, care se află în folosința acestuia, de la data dobândirii după cum a susținut și reclamantul.
Celelalte bunuri mobile au fost atribuite în natură atât reclamantei cât și pârâtului, având în vedere destinația acestora cât și solicitările părților.
Pentru egalizarea valorică a loturilor, instanța de fond l-a obligat pe pârât să-i plătească reclamantei suma de 4696 euro cu titlu de sultă(sau contravaloarea în lei la data plății).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul G. A. susținând că mașina de spălat și combina frigorifică au fost incluse în lotul său contrar voinței părților, fiind astfel obligat la o sultă mult mai mare, instanța neținând cont și de banii pe care reclamanta i-a sustras din cont după separarea în fapt.
Motivarea conform cărei acestă sumă de 2300 euro nu a fost folosită în scop personal de intimată nu poate fi însușită, deoarece la acea dată nu mai locuiau împreună.
A mai arătat că instanța a omis a se pronunța asupra capătului de cerere având ca obiect cheltuielile de judecată.
A apreciat că în acestă situație se impune admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Recursul întemeiat pe motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă este nefondat din următoarele considerente:
Astfel, în ceea ce privește atribuirea în lotul pârâtului recurent a mașinii de spălat și a combinei frigorifice este real că prin cererea reconvențională acesta a solicitat să-i fie atribuite în lotul reclamantei iar reclamanta nu a avut nici o poziție în acest sens, însă după cum rezultă din considerentele sentinței la atribuirea bunurilor mobile instanța a ținut cont și de destinația acestora.
Față de motivul invocat prin memoriul de recurs, tribunalul constată că valoarea mașinii de spălat de 200 lei și a combinei frigorifice de 1000 lei, nu obligă recurentul la plata unei sulte împovărătoare urmare a atribuirii în lotul său, maniera de lotizare a bunurilor mobile respectând de altfel prevederile art.741 Cod Civil.
În ceea ce privește suma de 2300 euro retrași din cont de reclamantă la data de 14 decembrie 2009, deși conform declarației martorei Gheniuc L. aceștia au fost retrași în lipsa soțului, în cauză nu s-a dovedit că banii au fost folosiți de către reclamantă în scop propriu separarea în fapt neducând la o astfel de concluzie, mai ales în condițiile în care la acea dată părțile erau căsătorite.
Referitor la cheltuielile de judecată, tribunalul constată că într-adevăr deși acestea au fost cerut de ambele părți, instanța de fond nu a reținut nimic în acest sens, însă față de dispozițiile art.276 Cod procedură civilă având în vedere taxele de timbru achitate de părți (filele 15, 17 și 18 ds. fond) și onorariul de avocat (fila 14) depus pentru pârât, în cauză operează compensarea și acesta ținând cont și de faptul că reclamant urmează a fi obligată în baza art.20 alin.5 din Legea nr.146/1997 să achite suma de 2211 lei taxă de timbru datorată de la judecata cauzei în fond.
În atare situație, în cauză nici una din părți nu mai datorează cheltuieli de judecată unul altuia.
Față de toate acestea, Tribunalul în temeiul prev. de art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de către pârâtul G. A., domiciliat în mun. Rădăuți, ..18, ., . împotriva sentinței civile nr. 2460 din data de 06 iunie 2012 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimată fiind reclamanta CĂPUȘINEAC A. D., domiciliată în mun. Rădăuți, ..17, ., etaj 1, ..
Obligă pârâtul recurent să plătească intimatei reclamante suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs.
În baza art.20 alin.5 din Legea nr.146/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obligă intimata reclamantă Căpușineac A. D., să achite taxa judiciară de timbru datorată de la judecarea cauzei în fond, în cuantum de 2.211 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 FEBRUARIE 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. F. C. M. D. D.
F. N.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. D.D.
Jud. fond P. R.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.2./13.03.2013.
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 2530/2013. Tribunalul SUCEAVA | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 480/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
