Pensie întreţinere. Decizia nr. 2530/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2530/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 26-11-2013 în dosarul nr. 9107/314/2012
Dosar nr._ pensie de întreținere
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.2530
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 26.11.2013
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR G. D.
JUDECĂTOR I. M.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtul C. I., domiciliat în loc. Slatina, ., ., județul O. și în ., ..1, județul O., împotriva sentinței civile nr. 3188 pronunțată la data de 15.05.2013 de Judecătoria Suceava, în dosar nr._, intimată fiind C. V., domiciliată în mun. Suceava, .. 28, județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta intimată, lipsă fiind recurentul.
Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei, după care:
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului constată că s-a depus prin serviciul registratură de către recurent completări la motivele de recurs, iar de către intimată întâmpinare la care a anexat o . acte medicale.
Intimata C. V. arată că nu mai are de formulat alte cereri și solicită acordarea cuvântului la dezbateri.
Instanța constatând recursul în stare de judecată acordă cuvântul la dezbateri pe fondul acestuia.
Intimata solicită respingerea recursului ca nefondat.
Declarând dezbaterile închise,
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față,reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 07.11.2012 pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._, reclamanta C. V. a chemat în judecată pe pârâtul C. I., solicitând stabilirea unei pensii de întreținere în favoarea sa.
În fapt, a arătat că este căsătorită cu pârâtul din anul 1997 cu care a avut o viață de calvar, s-a internat în spital unde i s-a pus un diagnostic după care nu mai poate munci. Reclamanta a arătat că avea nevoie de cineva care să stea lângă ea și să o susțină financiar, dar a fost părăsită. Ea nu are bani pentru că nu a fost lăsată să muncească la oraș, ci doar la țară unde a muncit la animale, în satul Cocorăști, .. Atunci când a văzut că este bolnavă și că are nevoie de bani pentru medicamente și de o nouă intervenție chirurgicală, soțul său a plecat în Slatina unde trăiește la .. Reclamanta a arătat că este în vârstă de 58 ani și nu are bani de întreținere, arătând că și ea, la rândul său, l-a îngrijit pe soț când acesta a avut nevoie.
În drept, acțiunea nu a fost motivată.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (filele 4-9)
Legal citat, pârâtul a formulat precizări prin care a arătat că nu este de acord cu acțiunea formulată de reclamantă, întrucât aceasta beneficiază lunar de pensia sa, chiar dacă el este plecat în județul O..
De asemenea, la termenul de astăzi, pârâtul a depus la dosar concluzii prin care a arătat că nu are posibilități să plătească pensie de întreținere.
Instanța a încuviințat și administrat, pentru părți, în baza rolului activ, proba cu înscrisurile depuse la dosar pe parcursul soluționării cauzei.
Prin sentința civilă nr. 3188 din 15.05.2013, Judecătoria Suceava a admis cererea având ca obiect ,,pensie de întreținere”, formulată de reclamanta C. V., în contradictoriu cu pârâtul C. I., a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 300 lei lunar cu titlu de pensie de întreținere, începând cu data introducerii acțiunii, respectiv 07.11.2012 și a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către părți.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că potrivit certificatului de căsătorie ..A. nr._, părțile sunt căsătorite din anul 1997 (f. 25), însă despărțite în fapt, reclamanta C. V., locuind în mun. Suceava, iar pârâtul C. I., în satul Cocorăși, ..
Conform înscrisurilor depuse la dosar și ancheta socială efectuată în cauză, reclamanta, născută la data de 11.09.1954, în vârstă de 58 ani, a suferit o intervenție chirurgicală și se află în evidențele medicilor cardiologi, neurologi cu diagnosticul clinic ,,hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, osteoporoză, hernie de disc”, fiind în evidentă incapacitate de a munci (filele 4-5, fila 26).
De asemenea, din ancheta socială efectuată în cauză rezultă că reclamanta locuiește singură într-o garsonieră din mun. Suceava și nu reușește să-și achiziționeze medicamentația necesară, fiind sprijinită ocazional de copii cărora le solicită sprijinul. În acest sens, reclamanta a depus la dosar rețete și alte înscrisuri din care rezultă că medicamentația prescrisă de medici este destul de costisitoare (filele 36-41). La aceste cheltuieli, în mod evident, se adaugă și cheltuielile cu hrana, dar și cele destinate acoperirii cheltuielilor cu utilitățile locuinței.
Pe de altă parte, pârâtul beneficiază de drepturile stabilite prin Dispoziția nr._ din 28.09.2012 emisă de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului O., respectiv buget personal complementar în cuantum de 91 lei, indemnizație de handicap (grad grav) în cuantum de 202 lei și indemnizație de însoțitor în cuantum de 570 lei (fila 12), veniturile lunare acordate în baza acestei dispoziții ajungând la suma de 900 lei lunar (fila 66).
Pe lângă aceste drepturi, pârâtul C. I., mai beneficiază și de pensia pentru limita de vârstă și munca depusă, stabilită în baza Deciziei nr._ din 15.06.1999, în cuantum lunar de 589 lei (filele 64-65).
De asemenea, din ancheta socială efectuată la locuința pârâtului, rezultă că acesta nu locuiește singur, astfel că, bolnav fiind, poate apela, în caz de nevoie, la sprijinul altor persoane.
În drept, conform art. 519 lit. a din Codul civil, instanța reține că soții sunt obligați să își acorde, reciproc sprijin moral și, de asemenea, obligați să-și acorde susținere materială, iar obligația de întreținere între soți are caracter prioritar, aceștia datorându-și întreținere înaintea altor persoane.
Chiar dacă ancheta socială efectuată în cauză a relevat faptul că reclamanta are spre închiriere o suprafață de 1700 mp teren arabil situat în mun. Suceava și beneficiază de o pensie de invaliditate de 500 lei, atât timp cât art. 524 din Codul civil, potrivit cu care, ,,are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sa sau din bunurile sale” nu se interpretează în sensul unei nevoi cu caracter absolut, pentru aprecierea stării de nevoie, este suficient că reclamanta se află în imposibilitate de a se descurca cu cheltuielile lunare ale propriei întrețineri, apelând la ajutorul copiilor (fila 23).
De altfel, din lucrările dosarului, a reieșit faptul că și pârâtul, în afara locuinței din satul Cocorăști, mai deține și un apartament în municipiul Slatina unde au locuit împreună părțile.
Oricum, în analiza temeiniciei prezentei acțiuni, instanța verifică existența unui echilibru între nivelul de trai al celor doi soți, iar nu neapărat imposibilitatea cu caracter absolut a stării de nevoie în care se află reclamanta.
În consecință, chiar dacă ambii soți au o stare de sănătate precară, fiind persoane în vârstă, totuși, în considerarea necesității de a se stabili echilibrul financiar între cei doi soți în ceea ce privește asigurarea întreținerii personale, instanța apreciază că suma de 300 lei este de natură a compensa această diferență.
În calculul pensiei de întreținere ce urmează a fi stabilită în cauză, instanța nu a avut în vedere drepturile speciale de care beneficiază pârâtul în conformitate cu Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Potrivit acestei legi, indemnizația lunară reprezintă ,,prestația socială lunară reprezentând sume de bani acordate persoanelor cu handicap de natură să faciliteze egalizarea de șanse, asigurarea unei vieți autonome și favorizarea incluziunii lor sociale”.
De asemenea, conform art. 58 alin. 3 din Legea nr. 448/2006, ,,adultul cu handicap vizual grav primește pentru plata însoțitorului o indemnizație echivalentă cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi”.
Totodată, potrivit art. 58 alin. 12 din același act normativ, ,,bugetul personal complementar prevăzut la alin. 4 lit. b nu este luat în calcul la stabilirea altor drepturi și obligații”.
De altfel, în considerarea caracterului special al acestor drepturi destinate a asigura o viață autonomă și incluziunea specială a persoanelor cu handicap, conform art. 409 din Codul de procedură civilă, aceste indemnizații, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii.
Totuși, ținând seama că pentru stabilirea cuantumului pensiei de întreținere acordată soțului, legiuitorul nu a prevăzut o cotă maximă din venitul realizat de soțul debitor, instanța apreciază că din pensia stabilită pentru limită de vârstă și muncă prestată, pârâtul poate acorda reclamantei suma de 300 lei pentru a se echivala într-o oarecare măsură nivelul de trai al reclamantei cu cel al pârâtului și a compensa sprijinul de care a fost lipsită reclamanta odată cu despărțirea în fapt de soț.
Prin dispoziția de poprire ce va fi emisă în cauză în conformitate cu prevederile art. 453 alin. 2 coroborat cu art. 409 alin. 3 lit. a din Codul de procedură civilă, Casa Județeană de Pensii O. va indisponibiliza doar ½ din pensia de care beneficiază pârâtul, iar în ipoteza în care din această sumă nu este acoperită suma de 300 lei, pentru diferență, hotărârea urmează a se executa de bună-voie de către pârât, iar în caz contrar, prin executare silită.
În considerarea acestor argumente, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanta C. V., în contradictoriu cu pârâtul C. I. și a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 300 lei lunar cu titlu de pensie de întreținere, începând cu data introducerii acțiunii, respectiv 07.11.2012.
În baza principiului disponibilității părților, instanța a lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței a formulat recurs pârâtul C. I. pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului.
În motivarea recursului său a arătat că instanța de fond nu a ținut cont decât de probele pe care reclamanta le-a administrat prin apărătorul său, că reclamanta a locuit împreună cu el până la data de 15.09.2013, când ajutată de nepotul său, A. C., l-a transferat la adresa din loc. P., jud. O., că în perioada 2008-2013 reclamanta a beneficiat de toate drepturile bănești ce îi aparțineau lui și că nu a primit nici o citație în acest dosar, ci doar hotărârea care i-a fost comunicată la data de 20.09.2013 și care l-a zdruncinat puternic.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul, ce se subsumează prevederilor art. 304 pct. 9, art.3041 Cod procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor invocate, Tribunalul constată că acesta este întemeiat pentru motivele ce urmează a fi expuse.
Părțile în litigiu sunt căsătorite din anul 1997, conform certificatului de căsătorie atașat la dosar, însă despărțite în fapt, reclamanta C. V., locuind în municipiul Suceava, iar pârâtul C. I., în satul Cocorăși, ..
Instanța de fond a admis cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata unei pensii de întreținere, pentru a se echivala într-o oarecare măsură nivelul de trai al reclamantei cu cel al pârâtului și a compensa sprijinul de care a fost lipsită reclamanta odată cu despărțirea în fapt de soț.
Conform art. 519 lit. a din Codul civil, instanța reține că soții sunt obligați să își acorde, reciproc sprijin moral și, de asemenea, obligați să-și acorde susținere materială, iar obligația de întreținere între soți are caracter prioritar, aceștia datorându-și întreținere înaintea altor persoane iar art. 524 din Codul civil stabilește că ,,are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sa sau din bunurile sale”.
Din interpretarea textului legal ce reglementează obligația de sprijin material reciproc între soți, rezultă că, pentru existența obligației de întreținere între aceștia, se cer întrunite condiția stării de nevoie a soțului îndreptățit la întreținere, incapacitatea de a munci a soțului îndreptățit la întreținere, precum și posibilitățile materiale ale soțului obligat la întreținere.
În cauză, nici una dintre aceste condiții nu este îndeplinită, reclamanta nefăcând dovada nici a existenței stării sale de nevoie, nici a incapacității sale de a munci.
Înscrisurile depuse la dosar și ancheta socială efectuată în cauză, relevă că reclamanta are vârsta de 58 ani, a suferit o intervenție chirurgicală și se află în evidențele medicilor cardiologi, neurologi cu diagnosticul clinic ,,hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, osteoporoză, hernie de disc”, însă nu se evidențiază incapacitatea sa de a munci.
Cu privire la starea de nevoie și incapacitatea de a munci invocate de reclamanta și pe care aceasta înțelege să și le probeze cu actele medicale depuse la dosar, instanța constată că acestea constituie recomandări medicale cu caracter general, nu dovedesc indubitabil incapacitatea sa de a munci și nu prevăd că afecțiunile de care suferă determină această incapacitate și stare de nevoie pe care o susține în cererea de chemare în judecată.
Mai mult, în ancheta socială efectuată în cauză de Serviciul Protecție Socială – Direcția de Asistență Socială a municipiului Suceava se menționează faptul că reclamanta are spre închiriere o suprafață de 1700 mp teren arabil situat în mun. Suceava, situație care în conferă un avantaj prin comparație cu starea materială a pârâtului ce reiese din înscrisurile depuse la dosar.
De asemenea, pârâtul, prin înscrisurile depuse la dosar, face dovada unor afecțiuni medicale ce necesită tratament, deplasări la unități spitalicești, la fel ca și reclamanta, însă datorită încadrării sale ca persoană cu handicap vizual, cu grad grav de handicap, se impune prezența unei persoane care, în permanență să îi ofere ajutor.
În raport de dispozițiile legale menționate, tribunalul constată că ambii soți se află în stare de nevoie, astfel că, în mod eronat instanța de fond a reținut starea de nevoie imperioasă a reclamantei.
Pentru toate considerentele învederate, în baza art.312 alin.1 din vechiul Cod de procedură civilă, tribunalul va admite recursul, va modifica în tot sentința civilă nr. 3188 din 15.05.2013 a Judecătoriei Suceava în sensul că va respinge acțiunea ca nefondată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâtul C. I., domiciliat în loc. Slatina, ., ., județul O. și în ., ..1, județul O., împotriva sentinței civile nr. 3188 pronunțată la data de 15.05.2013 de Judecătoria Suceava, în dosar nr._, intimată fiind C. V., domiciliată în mun. Suceava, ..28, județul Suceava.
Modifică în tot sentința civilă nr. 3188 din 15.05.2013 a Judecătoriei Suceava în sensul că:
Respinge acțiunea ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.11.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
I. G. G. D. I. M.
Grefier,
S. A.
Red.IM/Tehnored. SA/2ex/Judecător fond F. S.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4000/2013. Tribunalul SUCEAVA | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
