Partaj judiciar. Decizia nr. 28/2013. Tribunalul SUCEAVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 28/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 29-01-2013 în dosarul nr. 3019/285/2010
Dosar nr._ -partaj judiciar-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 28
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2013
Președinte: S. A.
Judecător: C. L.
Grefier: R. M.
Pe rol, pronunțarea apelurilor declarate de reclamanții C. V., P. V., C. C., C. G., I. A. și pârâții C. V.I., C. A., C. G., C. ANIȘOARA, C. L., C. L., C. I., împotriva sentinței civile nr. 770 pronunțată la data de 21.02.2011 de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, pârâți intimați fiind I. R. I. și L. F. G..
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 15 ianuarie 2013, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când, în baza disp.art.156 alin.2 Cod procedură civilă, pentru a da posibilitate apărătorului reclamanților apelanți de a depune concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru data de 22.01.2013 și pentru azi, 29.01.2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelurilor de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul judecătoriei Rădăuți la data de 21.08.2006 sub nr._, așa cum a fost precizată ulterior, reclamantul C. G. i-a chemat în judecată pe pârâții C. I. a V., C. G. a V., Cenușa A. și I. R. I. - S. prin reprezentant legal C. V., solicitând instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună partajarea terenurilor înscrise în titlul de proprietate nr. 1963/26.03.1999, ce au aparținut autorilor lor, C. I. și A., precum și obligarea pârâților C. I., C. G. și C. A. să raporteze înzestrarea primită de autorul lor, C. V. de la defuncți, constând în suprafața totală de 1,04 ha teren, evidențiat pe titlul de proprietate nr. 3925 din 04.06.2007 . Reclamantul a mai solicitat ca suprafața de 2200 m.p. din intravilan evidențiată pe titlul de proprietate nr. 1963 din 26.03.1999 să fie exclusă de la partaj, întrucât nu reprezintă proprietatea sa, fiind vorba despre un teren dobândit prin cumpărare de către reclamant în anul 1957, dar care a continuat să figureze în registrul agricol pe numele autorilor săi.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost frate cu C. V., în prezent decedat, moștenitorii acestuia fiind cei trei pârâți, în calitate de copii, precum și cu C. I. decedată, fără copii, care a instituit-o legatară universală a întregii ei averi pe pârâta I. R. I. S., minoră, reprezentată legal de C. V..
La cerere a atașat înscrisuri, respectiv titlul de proprietate nr. 1963/1999 testamentul autentificat sub nr. 926/26.02.1998 și dispoziția de numire curator .
Prin cererea completatoare, reclamantul a precizat că, la data decesului părinților, dânsul a suportat toate cheltuielile de înmormântare, conform tradiției creștine, al căror cuantum se ridică la peste 8000 lei și a solicitat ca și ceilalți pârâți să fie obligați să suporte în mod proporțional cheltuielile de înmormântare .
Prin întâmpinare, pârâtul C. I. a arătat că terenul ce se solicită a fi adus la masa de partaj a fost dobândit prin cumpărare în timpul căsătoriei de către părinții săi, C. V. și Z. și nu reprezintă zestrea autorului său.
Prin cererea de la fila 73 dosar pârâta I. R. I. S. a invocat faptul că autoarea sa, defuncta C. I. a fost instituită legatară universală de către părinții ei, C. I. și A., solicitând a se exclude de la masa de împărțit suprafața de 600 m.p. teren aferent locuinței întrucât prin declarații exprese, ceilalți copii ai defuncților au renunțat la moștenire .
În sprijinul susținerilor sale a depus la dosar certificat de moștenitor nr. 609 din 27.12.1971 emis după defunctul C. I. împreună cu testamentul autentificat sub numărul 515 din 27.11.1968 emis după defuncta C. A., împreună cu testamentul autentificat sub nr. 1433 din 02.09.1967.
Prin sentința civilă nr. 2522/28.05.2008 a Judecătoriei Rădăuți a fost admisă acțiunea și s-a constatat că după defuncții C. I. și C. A. a rămas ca moștenitoare fiica C. I., la rândul ei moștenită de pârâta I. R. I. – S., acesteia din urmă fiindu-i atribuită întreaga avere succesorală cu excepția unei suprafețe de 2200 m.p. arabil care s-a constatat că este proprietatea exclusivă a pârâtului C. G..
Prin decizia civilă nr. 2143/21.10.2008 a Tribunalului Suceava s-a admis recursul declarat de pârâții C. V I., C. V. G. și C. A., a fost casată sentința civilă nr. 2522/2008 și cauza a fost trimisă cu rejudecare la aceeași instanță reținându-se că instanța de fond nu a pus în discuția părților incidența faptului că autorul lor, C. V. este renunțător la moștenire, în lumina recursului în interesul legii soluționat prin decizia nr. XI din data de 05.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin sentința civilă nr. 380/30.01.2009 a Judecătoriei Rădăuți a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului C. I. G. și a fost respinsă acțiunea, având în vedere disp. deciziei nr. XI/05.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție .
Prin decizia civilă nr. 242/01.02.2010 a Tribunalului Suceava au fost admise recursurile formulate de reclamanții C. I. G. ș.a., a fost casată sentința civilă nr. 380/30.01.2009 a Judecătoriei Rădăuți, și cauza a fost trimisă cu rejudecare la aceeași instanță.
S-a arătat că deși reclamantul C. I. G. cât și pârâtul C. V. au renunțat la moștenirea părinților lor, iar prin decizia nr. XI/05.02.2007 a Inaltei Curți de Casație și Justiție s-a statuat că beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii conform art. 8 și 13 alin.2 din Lg. nr. 18/1991 numai moștenitorii care au acceptat succesiunea în termenul prev. de art. 700 C.civ. iar nu și cei care au renunțat la succesiune, în cauză nu se poate reține incidența acestei decizii, întrucât s-ar încălca principiul securității raporturilor juridice și s-ar aduce o gravă atingere raporturilor juridice de proprietate care trebuie să se bucure de stabilitate, având în vedere că titlul de proprietate nr. 1963/1999 invocat de reclamant ca temei al admiterii acțiunii constituie un „ bun „ în înțelesul alin.1 din primul Protocol adițional la C.E.D.O. și a intrat în circuitul civil încă de la data emiterii sale, respectiv 26.03.1999, instanța urmând să se pronunțe asupra fondului litigiului dedus judecății sub toate aspectele indicate .
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 7.05.2010 sub nr._ .
Prin sentința civilă nr.770 din 21 februarie 2011 pronunțată de Judecătoria Rădăuți s-a admis în parte acțiunea.
S-a constatat că după defuncții C. I. și C. A. au rămas ca moștenitori reclamantul C. G. ( în prezent decedat, moștenitori fiind C. V., P. V., C. C. Ș., C. G. și I. A. ) în calitate de frate cu o cotă de 1/3 p.i. pârâții C. I., C. V. G. ( în prezent decedat, moștenitori fiind C. G., C. Anișoara, C. L., C. L., C. I. ) și C. A., în indiviziune, moștenitori ai defunctului frate C. V., cu o cotă de 1/3 p.i. și pârâta I. R. I. S. moștenitoare testamentară a surorii defunctei C. I. cu o cotă de 1/3 p.i.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncții C. I. și C. A. se compune din:
- terenul în suprafață de 4.430 m.p. situat în intravilanul orașului Vicovu de Sus, identic cu suprafețele prevăzute la poziția 1, 3 și 4 intravilan din titlul de proprietate 1963/1997, în valoare de 177.200 lei;
- terenul în suprafață de 5.200 m.p. situat în extravilanul orașului Vicovu de Sus la locul numit „B. Hlinoasa „, evidențiat pe titlul de proprietate nr. 1963/1997 la poziția 1 extravilan, în valoare de 41.600 lei;
- terenul în suprafață de 3.900 m.p. situat în extravilanul orașului Vicovu de Sus la locul numit „B. L. „ evidențiat pe titlul de proprietate 1963/1997 în valoare de 31.200 lei.
S-a admis cererea de raportare a înzestrării formulată de către reclamantul C. G. V. și au fost obligați moștenitorii pârâtului C. V. să aducă la masa de împărțit terenul în suprafață de 1,04 ha în valoare de 11.886 lei, din care 79 de ari situați în extravilanul . ( în valoare de 6.636 lei ) și 25 de ari situați în intravilanul . ( în valoare de 5.250 lei ), evidențiat pe titlul de proprietate nr. 3097/1999.
S-a constatat că suprafața de 2.200 m.p. teren arabil în valoare de 92.400 lei situată în intravilanul orașului Vicovu de Sus, cu vecinii: uliță, C. G., C. T. și C. V., evidențiată pe titlul de proprietate 1963/1999 reprezintă proprietatea exclusivă a reclamantului C. G..
S-a constatat existența unui pasiv succesoral în sumă de 8.000 de lei reprezentând cheltuieli de înmormântare privind pe defuncții C. I. și C. A., cheltuieli care au fost făcute de către reclamantul C. G..
S-a dispus încetarea stării de indiviziune dintre părți și s-a atribuit acestora terenurile ce compun masa succesorală, conform propunerilor de lotizare din cuprinsul raportului de expertiză ce a fost efectuat în cauză de către expert tehnic Hopincă C. ( varianta 1 – filele 146 – 147 ds._ al Judecătoriei Rădăuți).
Pârâta I. R. I. S. a fost obligată să plătească reclamanților suma de 26.104,67 lei cu titlu de sultă și suma de 2.667 lei cheltuieli de înmormântare.
Pârâții C. I., C. A., C. G., C. Anișoara, Calanea L., C. L. și C. I. au fost obligate, în solidar, să plătească reclamanților suma de 38.790,67 lei cu titlu de sultă și suma de 2.667 lei cheltuieli de înmormântare.
Pârâții au fost obligați să plătească reclamanților în solidar suma de 900 lei cheltuieli de judecată ( pârâta I. R. I. S. suma de 450 lei iar ceilalți pârâți, suma de 450 lei ).
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
După defuncții C. I. și C. A. au rămas ca moștenitori reclamantul C. G. ( în prezent decedat, moștenitori fiind C. V., P. V., C. C. Ș., C. G. și I. A. ) în calitate de frate cu o cotă de 1/3 p.i. pârâții C. I., C. V. G. ( în prezent decedat, moștenitori fiind C. G., C. Anișoara, C. L., C. L., C. I. ) și C. A., în indiviziune, moștenitori ai defunctului frate C. V., cu o cotă de 1/3 p.i. și pârâta I. R. I. S. moștenitoare testamentară a surorii defunctei C. I. cu o cotă de 1/3 p.i.
În ceea ce privește masa succesorală rămasă după defuncții C. I. și C. A., instanța a reținut că moștenitorilor acestora, C. V., C. I. și C. G. le-a fost eliberat titlul de proprietate nr. 1963/1999 pentru suprafața de 1 ha și 5790 m.p. teren situat pe raza satului Bivolărie, ., jud. Suceava.
Părțile au formulat cereri prin care au solicitat ca din această suprafață de teren să fie excluse mai multe terenuri ce le-ar fi aparținut lor.
Astfel, pârâta I. R. I. – S. a invocat faptul că autoarea sa, defuncta C. I. a fost instituită legatară universală de către părinții ei C. I. și A., solicitând a se exclude de la masa de împărțit suprafața de 600 m.p. teren aferent locuinței întrucât prin declarații exprese, ceilalți copii ai defuncților ( C. V. și C. G. ) au renunțat la moștenire ( fila 73 – ds._ ).
În sprijinul susținerilor sale a depus la dosar certificatul de moștenitor nr. 609/27.12.1971 emis după defunctul C. I. împreună cu testamentul autentificat sub nr. 1457/21.10.1996 precum și certificatul de moștenitor nr. 515/27.11.1968 emis după defuncta C. A. împreună cu testamentul autentificat sub nr. 1433/02.09.1967.
A apreciat instanța că această suprafață de teren de 600 m.p. nu poate fi exclusă din masa succesorală din moment ce este evidențiată pe titlul de proprietate nr. 1963/1999 eliberat pentru autorul părților, și având în vedere și faptul că, așa cum s-a arătat în decizia civilă nr. 242/01.02.1010 a Tribunalului Suceava nu se poate reține în cauză că ceilalți copii ai defuncților ( C. G. și C. V. ) au renunțat la moștenire .
În ceea ce privește susținerea reclamantului C. G. că suprafața de 2.200 m.p. teren intravilan a fost dobândită de el prin cumpărare în anul 1957 este dovedită cu evidențele din registrul agricol din anii colectivizării, unde mai sus –menționata suprafață figurează la poziția intrări pe anul 1957 înscris ce se coroborează și cu declarațiile martorelor S. M. și S. Saveta .
Prin urmare această suprafață de teren ce se identifică cu trupul nr. 2 din raportul de expertiză, în valoare de 92.400 lei, reprezintă proprietatea exclusivă a reclamantului C. G., urmând a fi exclusă de la masa de împărțit.
În concluzie, instanța a constatat că masa succesorală rămasă după defuncții C. I. și C. A. se compune din:
- terenul în suprafață de 4.430 m.p. situat în intravilanul orașului Vicovu de Sus, identic cu suprafețele prevăzute la poziția 1, 3 și 4 intravilan din titlul de proprietate 1963/1997, în valoare de 177.200 lei;
- terenul în suprafață de 5.200 m.p. situat în extravilanul orașului Vicovu de Sus la locul numit „B. Hlinoasa „, evidențiat pe titlul de proprietate nr. 1963/1997 la poziția 1 extravilan, în valoare de 41.600 lei;
- terenul în suprafață de 3.900 m.p. situat în extravilanul orașului Vicovu de Sus la locul numit „B. L. „ evidențiat pe titlul de proprietate 1963/1997 în valoare de 31.200 lei.
Aceste suprafețele de teren au fost identificate și evaluate în cuprinsul raportului de expertiză ce a fost întocmit în cauză de către expert Hopincă C. ( dosar_ a Judecătoriei Rădăuți).
În ceea ce privește cererea de raportare a înzestrării cu privire la suprafața de 1,04 ha, formulată de către reclamantul C. G., instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a arătat că fratele său, C. V. a fost înzestrat cu această suprafață de teren de către părinții lor, aspect ce rezultă din evidențele din registrul agricol și declarațiile martorilor ce au fost audiați în cauză.
Pârâtul C. I., moștenitor al lui C. V. a arătat că acest teren nu a fost primit de autorul său cu titlu de zestre ci a fost cumpărat în timpul căsătoriei de către părinții săi, C. V. și C. Z., depunând în acest sens două contracte de vânzare – cumpărare .
Analizând probele propuse de părți, instanța a reținut că suprafața de 1,04 ha a fost primită cu titlu de zestre de C. V. de la părinții lui, C. I. și C. A..
Astfel, după cum rezultă din adeverința nr. 1359/12.02.2007 a Primăriei orașului Vicovu de Sus, C. V. împreună cu soția C. Z. provin înscriși în registrul agricol ediția 1951- 1955 vol IV L. la nr. de casă 800A în anii 1953, 1954 și 1955 cu suprafața totală de 1,82 ha teren din care: 1.04 ha în . ( teren provenit de la numărul de casă 800 ) și 0,78 ha în . ).
Tot în această adeverință s-a arătat că la numărul de casă 800 ( de unde provine terenul în suprafață de 1,04 ha ) provine înscris C. T. I., tatăl lui C. V. ( fila 71 – ds._ al Judecătoriei Rădăuți) .
Martorii care au fost audiați în cauză I. G. și S. M. ( filele 60, 66 ds._ ) au arătat că defunctul C. V. a fost înzestrat de părinții săi cu mai multe suprafețe de teren și că au cumpărat 60 – 70 de ari în Vicovu de Sus, L..
Pentru C. V. și C. Z. a fost eliberat titlul de proprietate nr. 3097/1999 pentru suprafața totală de 2 ha și 3503 m.p. teren situat pe raza . ( fila 44 ).
S-au depus la dosar de către C. I. copia unui contract de vânzare – cumpărare încheiat în anul 1946 prin care C. V. a cumpărat de la numita A. a lui I. Medvig o suprafață de 36 prăjini pășune ( aproximativ 72 de ari) precum și o declarație a numitei Aritina a I. C. în care aceasta arată că a vândut lui C. V. o suprafață de teren de 65 de prăjini situată pe raza . ( filele 57 – 59 ds._ ).
Dintre aceste înscrisuri cel ce face dovada dobândirii unui drept de proprietate de către C. V. este doar primul, astfel că pentru a se ajunge la suprafața de 2 ha și 3503 m.p. pentru care lui C. V. și Z. li s-a eliberat titlul de proprietate nr. 3097/1999 în mod necesar trebuie avute în vedere și suprafața de 1,04 ha despre care s-a arătat de către reclamant că a fost dată cu titlu de zestre.
Cu aceste înscrisuri nu s-a făcut dovada dobândirii în totalitate de către C. V. a terenului pentru care i s-a restituit dreptul de proprietate prin titlul 3097/1999 și având în vedere și probele anterior arătate din are rezultă că a fost înzestrat de către părinții săi, instanța va admite cererea de raportare a înzestrării formulată de către reclamantul C. G. V. și obligă pe moștenitorii pârâtului C. V. să aducă la masa de împărțit terenul în suprafață de 1,04 ha în valoare de 11.886 lei, din care 79 de ari situați în extravilanul . ( în valoare de 6.636 lei ) și 25 de ari situați în intravilanul . ( în valoare de 5.250 lei ), evidențiat pe titlul de proprietate nr. 3097/1999.
Valoarea acestei suprafețe de teren a fost stabilită având în vedere valorile estimative arătate în tabelele notarilor publici ( diferențiat pentru terenul din extravilan și terenul din intravilan ), în acest sens fiind de acord avocatul reclamanților și pârâtul C. I., la termenul de judecată din data de 14.02.2011 pentru a nu se efectua o nouă expertiză sau un supliment doar pentru evaluarea acestui teren.
A mai constatat instanța existența unui pasiv succesoral în sumă de 8.000 de lei reprezentând cheltuieli de înmormântare privind pe defuncții C. I. și C. A., cheltuieli care au fost făcute de către reclamantul C. G., acest aspect rezultând din declarațiile martorilor I. G. și S. M. ( filele 45 și 66 ds._ ).
În baza art. 728 C.pr.civ. a încetat starea de indiviziune dintre părți și a atribuit acestora terenurile ce compun masa succesorală, conform propunerilor de lotizare din cuprinsul raportului de expertiză ce a fost efectuat în cauză de către expert tehnic Hopincă C.( varianta 1 – filele 146 – 147 ds._ al Judecătoriei Rădăuți).
Împotriva sentinței civile sus arătate au declarat apel atât reclamanții C. V., P. V., C. C., C. G. și I. A., cât și pârâții C. V.I., C. A., C. G., C. Anișoara, C. L., C. L. și C. I., aducându-i critici pe aspecte de nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel depuse la fila 15 dosar, reclamanții au susținut că:
- din terenul intravilan care se află lângă casă trebuia exclusă suprafața de 1.700 mp., teren ce a aparținut în exclusivitate lui I. I., sora defunctului lor tată, care a fost împroprietărită la reforma agrară din 1945, conform titlului depus la dosar (fil.127-ds._ ),
- instanța nu s-a pronunțat asupra acestui aspect, deși pe parcursul procesului au solicitat acest lucru, ultima dată prin concluziile scrise depuse; această suprafață de teren trebuia identificată, stabilit exact unde se află și exclusă de la masa partajabilă,
- a doua critică vizează, acea suprafață de 2.200 mp pe care instanța a considerat-o a fi proprietatea exclusivă a autorului lor C. Gh.; că într-adevăr această suprafață a fost cumpărată de autorul lor, și în mod corect s-a reținut de instanță că este proprietatea exclusivă a tatălui lor, numai că atunci când s-a făcut atribuirea suprafețelor de teren din intravilan, lor li s-a atribuit tocmai această suprafață, care a fost exclusă de la masa partajabilă, fără a li se atribui o suprafață de teren intravilan în altă locație.
În ceea ce-i privește pe pârâții apelanți, aceștia au criticat sentința susținând că:
- în mod greșit s-a constatat că terenul de 2200 mp din intravilan ar fi constituit proprietatea defunctului C. I.Gh.,
- că în mod greșit s-a constatat că terenul de 1,04 ha din titlul de proprietate nr.3097/1999 ar fi fost primit cu titlu de zestre de către autorul lor C. V. și inclus în masa de partajat după defuncții C. I. și A., în realitate, acest teren, constituind proprietatea exclusivă a lui C. V., dobândit prin cumpărare în anii 1945-1946 înainte de căsătorie,
- în mod eronat s-a constatat după defuncți existența unui pasiv succesoral în sumă de 8000 lei, suportat de către reclamantul C. G., întrucât bunicii lor C. I. și A. aveau pensie, erau gospodari și harnici și prin urmare, pregătiseră toate cele necesare înmormântării lor, bunicul I., având bani de 3 înmormântări,
- au mai criticat sentința și prin prisma modalității de lotizare realizată de instanță, în sensul că, deși pârâții sunt de acord cu expertiza Hopincă, în mod greșit instanța de fond a exclus din varianta propusă de expert terenul de 2200 mp pretins de reclamanți că ar fi fost proprietatea autorului lor C. G..
Examinând sentința prin motivele de apel invocate și în raport de ansamblul probelor ce s-au administrat în dosar, tribunalul va confirma soluția atacată apreciind că aceasta își găsește suport în probatoriul administrat a cărui judicioasă analiză a condus la stabilirea unei situații de fapt și la pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.
Au susținut reclamanții apelanți că din terenul din intravilan se impunea a fi exclusă suprafața de 1700 mp lângă casă, întrucât acest teren a aparținut în exclusivitate numitei I. I., sora defunctului lor tată, care a fost împroprietărită la reforma agrară din 1945.
Această critică se va înlătura de instanța de apel având în vedere incidența prevederilor art.294 al.1 Cod procedură civilă, potrivit cărora „În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. Excepțiile de procedură și alte asemenea mijloace de apărare nu sunt considerate cereri noi.”
În raport cu acest text, efectele apelului nu se pot răsfrânge decât numai asupra ceea ce s-a judecat de către prima instanță, nefiind admisibile ca prin intervenția căii de atac respective să se lărgească cadrul procesual stabilit la instanța de fond. Cu alte cuvinte, regula este că instanța de apel realizează numai un control judiciar asupra hotărârii atacate, control ce nu poate avea în vedere alte pretenții sau elemente care nu au format obiectul primei judecăți, deoarece, în caz contrar, s-ar încălca în mod grav principiul dublului grad de jurisdicție.
Cum în acțiunea introductivă reclamanții apelanți nu au pretins instanței, excluderea celor 1700 mp din intravilan – pe motiv că ar fi constituit proprietatea defunctei I. I., față de prevederile sus-citate și de cele expuse mai sus, e evident că, nu pot solicita acest lucru pentru prima dată în apel, situație în care tribunalul va respinge această critică.
Susținerile apelanților că ar fi investit prima instanță și cu o astfel de solicitare nu pot fi primite, câtă vreme, din examinarea tuturor actelor și lucrărilor dosarului, nu rezultă aceasta.
Faptul că în concluziile scrise s-ar fi referit și la această suprafață, nu prezintă relevanță, întrucât, pretenția reclamanților reprezintă o cerere de modificare a acțiunii inițiale, or, potrivit dispozițiilor art.132 rap.la art.134 Cod procedură civilă, cererea de modificare a acțiunii nu poate fi primită, fără acordul celorlalte părți, decât la prima zi de înfățișare.
Așa fiind această critică urmează a se înlătura.
Au mai arătat reclamanții apelanți că suprafața de 2200 mp teren ce a constituit proprietatea exclusivă a tatălui lor C. Ghe., deși a fost, în mod corect exclusă din masa partajabilă, a fost inclusă în lotul lor, fără a li se atribui o altă suprafață de teren intravilan din altă locație.
Și acest motiv de apel este nejustificat formulat, astfel că prin urmare va fi respins.
Este a se observa în acest sens, că valoarea totală a masei de partajat rămasă după cei doi defuncți C. I. și C. A., e în sumă de 261.886 lei, iar valoarea terenului de 2200 mp proprietatea defunctului C. G., este în sumă de 92.400 lei.
Cum bunurile atribuite moștenitorilor, potrivit cotelor cuvenite, totalizează 261.886 lei (22.400 lei lotul reclamanților - C. V., P. V., C. C., C. G. și I. A., 113.400 lei lotul pârâtei I. R. I. S. și 126.086 lei lotul pârâților C. V.I., C. A., C. G., C. Anișoara, C. L., C. L. și C. I.), susținerile pârâților apelanți, că li s-a inclus în lot și terenul de 2200 mp în valoare de 92.400 lei, sunt eronate, urmând a se înlătura de instanța de control judiciar.
Nefondate sunt și criticile pârâților aduse sentinței civile apelate. Astfel, au susținut aceștia, că în mod greșit s-a constatat că terenul de 2200 mp din intravilan ar fi constituit proprietatea defunctului C. I.G., și că prin urmare, se impune includerea și acestei suprafețe în masa de împărțit rămasă după autorii lor C. I. și C. A..
O astfel de susținere nu va fi primită insă, de instanța de apel întrucât, din probele cauzei, respectiv din înscrierile din registrul agricol anterioare anului 1957 și din declarațiile martorelor S. M. și S. Saveta, rezultă că acest teren a fost dobândit de C. G. prin cumpărare în anul 1957, teren cu care s-a înscris în registrul agricol, defunctul având rol separat, în aceste evidențe figurând la poziția intrări pe anul 1957 cu terenul sus-menționat.
Au mai criticat sentința, aceiași apelanți și prin prisma faptului că, în mod eronat, s-a constatat că terenul de 1,04 ha evidențiat în titlul de proprietate nr.3097/1999 ar fi fost primit cu titlu de zestre de către autorul lor C. V. și inclus, greșit în masa succesorală a defuncților C. I. și C. A., pârâții susținând că, în realitate, această suprafață ar fi constituit proprietatea exclusivă a lui C. V. dobândită înainte de căsătorie prin cumpărare în anii 1945-1946.
Susținerile sunt nejustificate, însă, astfel că întemeiat a procedat prima instanță la raportarea acestor înzestrări de 1,04 ha.
Așa cum rezultă din actele și lucrările pricinii, respectiv din adeverința nr. 1359/12.02.2007 a Primăriei Orașului Vicovu de Sus, C. V. împreună cu soția C. Z. provin înscriși în registrul agricol ediția 1951- 1955 vol IV L. la nr. de casă 800A în anii 1953, 1954 și 1955 cu suprafața totală de 1,82 ha teren din care: 1.04 ha în . ( teren provenit de la numărul de casă 800 ) și 0,78 ha în . ).
Tot din această adeverință reiese că la numărul de casă 800 ( de unde provine terenul în suprafață de 1,04 ha ) provine înscris C. T. I., tatăl lui C. V. ( fila 71 – ds._ al Judecătoriei Rădăuți) .
Și martorii care au fost audiați în cauză I. G. și S. M. ( filele 60, 66 ds._ ) au arătat că defunctul C. V. a fost înzestrat de părinții săi cu mai multe suprafețe de teren și că au cumpărat 60 – 70 de ari în Vicovu de Sus, L..
Pentru C. V. și C. Z. a fost eliberat titlul de proprietate nr. 3097/1999 pentru suprafața totală de 2 ha și 3503 m.p. teren situat pe raza . ( fila 44 ).
Au fost depuse la instanța de fond unui contract de vânzare – cumpărare încheiat în anul 1946 prin care C. V. a cumpărat de la numita A. a lui I. Medvig o suprafață de 36 prăjini pășune ( aproximativ 72 de ari) precum și o declarație a numitei Aritina a I. C. în care aceasta arată că a vândut lui C. V. o suprafață de teren de 65 de prăjini situată pe raza . ( filele 57 – 59 ds._ ).
Cum dintre aceste înscrisuri cel ce face dovada dobândirii unui drept de proprietate de către C. V. este doar primul, întemeiat a reținut prima instanță că pentru a se ajunge la suprafața de 2 ha și 3503 m.p. pentru care lui C. V. și Z. li s-a eliberat titlul de proprietate nr. 3097/1999 în mod necesar trebuie avute în vedere și suprafața de 1,04 ha despre care s-a arătat de către reclamant că a fost dată cu titlu de zestre.
Au mai susținut pârâții că în mod eronat s-a constatat existența unui pasiv succesoral în sumă de 8000 lei rămas după cei doi defuncți, întrucât, în realitate, aceștia aveau toate cele pregătite pentru înmormântare.
Aceste susțineri sunt infirmate de declarațiile martorilor audiați la instanța de fond, respectiv I. G. (fil.45) și Schopor M. (fil.66)- din care rezultă că toate cheltuielile de înmormântare după defuncții lor autori au fost realizate de către reclamantul C. G. și, că acestea se ridică la suma de 8000 lei.
Cum apelanții nu au probat în nici o modalitate o altă situație de fapt, astfel cum prevăd dispozițiile art.1169 Cod civil, rezultă că întemeiat s-a dispus obligarea acestora la suportarea unei părți din pasivul succesoral despre care s-a făcut vorbire mai sus.
S-a mai motivat că, pârâții înțeleg să critice hotărârea și prin prisma modalității de lotizare aleasă de instanță, în sensul că deși sunt de acord cu varianta propusă de expertul Hopincă, instanța de fond a exclus din variantă, terenul de 2200 mp, pretins a fi proprietatea numitului C. G..
Și această critică urmează a se înlătura. În acest sens, este a se reține că împărțirea masei succesorale s-a realizat de judecătorie cu aplicarea și interpretarea justă a dispozițiilor art.741 cod civil și ale prevederilor art.6735 și urm. din Codul de procedură civilă.
Câtă vreme s-a motivat că terenul de 2200 mp nu a constituit proprietatea defuncților C. I. și C. A., întemeiat s-a procedat la excluderea lui din masă și, prin urmare, din loturile atribuite copărtașilor, chiar dacă, terenul a fost prins în una din variantele de lotizare indicate de expert.
Față de toate cele mai sus arătate, găsind că motivațiile apelanților sunt nejustificat formulate și că soluția primei instanțe este legală și temeinică, în baza disp.art.296 Cod procedură civilă tribunalul va respinge apelurile ca nefondate.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge ca nefondate apelurile declarate de reclamanții C. V., domiciliată în orașul Vicovu de Sus-P., ..514, jud.Suceava, P. V., domiciliată în orașul Vicovu de Sus-Bivolărie, ., nr.352 A, jud.Suceava, C. C., domiciliat în orașul Vicovu de Sus, ..32, jud.Suceava, C. G., domiciliată în orașul Vicovu de Sus-Est, ..45, jud.Sucava, I. A., domiciliată în mun.C., .-28, ., și pârâții C. V.I., domiciliat în orașul Vicovu de Sus, ., jud.Suceava, C. A., domiciliată în ., C. G., C. ANIȘOARA, C. L., C. L., C. I., domiciliate în orașul Vicovu de Sus, ., jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr. 770 pronunțată la data de 21.02.2011 de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, pârâți intimați fiind I. R. I., domiciliată în orașul Vicovu de Sus, ., jud.Suceava, și L. F. G., domiciliat în orașul Vicovu de Sus, ..32, jud.Suceava,.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 ianuarie 2013.
Președinte, Judecător, Grefier
S. A. C. L. R. M.
Red.C.L.
Jud.C. V.
Tehnored.R.M.
16 ex.25.02.2013
← Fond funciar. Decizia nr. 1504/2013. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 1509/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
---|