Partaj judiciar. Decizia nr. 319/2013. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 319/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 02/314/2003

Dosar nr._ Partaj judiciar

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR. 319

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 20 SEPTEMBRIE 2013

PREȘEDINTE A. I. M.

JUDECĂTOR L. A.

GREFIER S. A.-M.

Pe rol, judecarea apelului declarat de către reclamantele R. M. și V. H., împotriva sentinței civile nr. 3619 din data de 17 iulie 2012 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții U. E., T. G.-C., T. C. și reclamantele C. E. și P. E..

La apelul nominal făcut în ședință publică, la amânări fără discuții, au răspuns reclamanta apelantă R. M., asistată de avocat U. R. și avocat S. S., pentru pârâta intimată U. E., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța constată că la dosar a fost depuse, prin serviciul registratură, raportul de expertiză dispus a fi efectuat în cauză, câte un exemplar fiind înmânat părților, prin apărători.

Avocat U. R., pentru reclamantele apelante, depune la dosar diferența de onorariu expert în cuantum de 1200 lei – chitanța nr._/1 din data de 19 septembrie 2013 și solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea studierii raportului de expertiză și pentru a formula eventuale obiecțiuni la acesta.

Avocat S. S., pentru pârâta intimată U. E., arată că este de acord cu cererea formulată de către apărătorul reclamantelor apelante.

Instanța, având în vedere faptul că raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 8 iulie 2013, cu respectarea disp. art. 209 Cod procedură civilă, respinge cererea de amânare a cauzei formulată de către apărătorul reclamantelor apelante și lasă cauza la ordine.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au răspuns reclamanta apelantă R. M., asistată de avocat U. R. și avocat S. S., pentru pârâta intimată U. E., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Apărătorul reclamantelor apelante arată că nu are de formulat obiecțiuni la raportul de expertiză.

Avocat S. S., pentru pârâta intimată U. E., arată că nu are de formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, cu precizarea că expertul și-a depășit atribuțiile, având în vedere că acesta a menționat că terenul în suprafață de 72 ari din titlul de proprietate nr. 18/1993 nu trebuie inclus în masa de împărțit, că variantele de lotizare ale trupului C. II nu pot fi admise de instanță până la soluționarea posesiei numitului P. E., însă acesta nu este parte în cauză.

Instanța îi aduce la cunoștință apărătorului pârâtei intimate că cele susținute privesc chestiuni de fond.

Apărătorii părților, luând pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat în cauză, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.

Avocat U. R., pentru reclamantele apelante, învederează instanței faptul că în cauză pentru reclamanta apelantă R. M. trebuie avută în vedere varianta nr. I și anexa 7 din raportul de expertiză, iar în ceea ce o privește pe reclamanta apelantă V. Hadviga, arată că expertul a evaluat terenul de la „C.”, reclamantele apelante fiind de acord cu valorile reținute de către acesta.

Arată că în mod greșit s-a respins cererea de înzestrare a reclamantei intimate P. E. care la căsătorie a fost înzestrată cu 0,52 ha la locul numit „C.”, în mod nelegal s-a exclus de la masa de împărțit suprafața de 0,38 ha la „Putreda” și s-a constatat că din masa de partajat nu face parte cota de ½ din suprafața sus-menționată.

De asemenea, în mod nelegal a fost inclusă în masa de împărțit suprafața de 7200 mp teren arabil și curți construcții din titlul de proprietate nr. 18/1993, deoarece acest teren face parte din suprafața de_ mp indicați la f. 6 din sentința civilă atacată, motiv pentru care solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată din ambele instanțe.

Avocat S. S., pentru pârâta intimată U. E., solicită respingerea apelului ca nefondat, motivat de faptul că toate terenurile au fost evaluate la sume mai mari decât la instanța de fond, situația s-a agravat în calea de atac, părțile urmând să achite sulte mai mari, instanța de fond în mod corect a respins cererea de înzestrare, din suprafața de 5200 mp în teren s-a regăsit doar suprafața de 4868 mp, dar pentru aceasta nu există titlu de proprietate, terenul în suprafață de 3800 mp a fost înstrăinat potrivit contractului de vânzare-cumpărare aflat la f. 61, 62 dosar, în primul ciclu procesual s-a pronunțat o încheiere de admitere în principiu prin care s-a inclus în masă cota de ½ din acest teren, ulterior pârâta intimată a formulat apel, cale de atac de altfel admisă și necontestată de către reclamantele apelante, astfel că în mod corect această suprafață de teren nu a fost inclusă în masa de împărțit.

În ceea ce privește suprafața de 72 ari înscrisă în titlul de proprietate nr. 18/1993 arată că expertul nu a stabilit valoarea acestui teren, contrar atribuțiilor sale, acesta a menționat că terenul nu face parte din masa de împărțit, dar însăși reclamanta apelantă a recunoscut că a fost înzestrată cu acesta la locul numit „C.”, iar că posesia o exercită la locul numit „Putreda”.

Reclamanta apelantă R. M. a pretins atribuirea în lot a suprafeței de 2 ha teren, în realitatea aceasta măsoară_ mp, în mod corect prima instanță a reținut că principala modalitate de realizare a partajului este cea în natură, în cauză s-au întocmit 2 variante de lotizare, dar expertul a menționat că acestea nu pot fi avute în vedere de către instanță până la data soluționării posesiei numitului P. E., însă prin aceste susțineri expertul și-a depășit atribuțiile.

În ceea ce privește susținerile reclamantei apelante R. M. cum că în mod greșit a fost inclusă în lotul său suprafața de 1100 mp, arată că la instanța de fond chiar aceasta a fost de acord și solicitat a se avea în vedere varianta II de lotizare, iar cu privire la evaluarea terenurilor, așa cum a mai menționat, acestea sunt mai mari și agravează situația părților în calea de atac, cu cheltuieli de judecată.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub numărul 2413/3.04.2003 (2/314/31.10.2006, număr nou) reclamanta T. A. a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâta T. M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la masa succesorală rămasă după defunctul T. G., decedat la data de 04.08.1969, compusă din suprafețele de teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr. 1520/14.07.1999.

Reclamanta a arătat că după defunctul T. G. au rămas ca moștenitori reclamanta în calitate de soție supraviețuitoare și pârâta, în calitate de soție a fiului decedat, T. Iahn, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor (f.21), iar masa de împărțit este cea indicată în petitul acțiunii.

La data de 23.09.2003 (fila 40) a fost pronunțată o încheiere de admitere în principiu, potrivit art. 6735 și art. 6736 C. Pr. Civ., prin care s-a constatat că după def. T. G. (dec. la 04.08.1968) a rămas o masă succesorală compusă din:

-cota de 1/2 din trupul nr. 1 „C." de 7.800 mp, înscris în titlul de proprietate nr. 1520/14.07.1999 la poziția 1 extravilan arabil;

- cota de 1/2 din trupul nr. 2 „C." de 3.300 mp, înscris în titlul 1520/1999 la poziția 5 extravilan fânețe;

-cota de 1/2 din trupul nr. 3 „Putreda" de 3.800 mp, înscris în titlul 1520/1999 la poziția 1 intravilan arabil.

S-a constatat că suprafața de 2 ha teren intravilan „C.", inclusă în titlul 1520/1999 în două trupuri, respectiv 1,9 ha arabil și 0,1 ha curți-construcții nu face parte din masa indiviză, fiind bun propriu al reclamantei T. A., dobândit cu titlu de zestre.

S-a constatat că la masa succesorală concură T. A., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de 1/4 și pârâta T. M., în calitate de nepoată de fiu, prin retransmitere, cu o cotă de 3/4.

Pe parcursul judecării pricinii a decedat reclamanta, la termenul de judecată din 02 martie 2006 fiind introduși în cauză în calitate de moștenitori (fila 203): U. E. (nepoată de fiu predecedat, care vine la succesiunea def. T. A. prin reprezentare), T. C. și T. G. C. (nepoți de fiu predecedat, care vin la succesiune prin reprezentare) și Valasceac H., C. E., P. E. și R. M. (fiice).

La data de 20.03.2007, reclamanta U. E. a depus precizări (f. 296 – 298, dosar_ ) prin care a solicitat a se da o nouă încheiere, prin care să fie scoasă din masa de împărțit rămasă după def. T. G. (dec. la 04.08.1969) suprafața de 1/2 din 3.800 mp „Putreda", identică cu p.v. 4.102 înscrisă în CF_ a . din eroare a fost cuprinsă în masă.

Astfel, potrivit contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 7088/17.11.1999 (fila 61), anterior promovării acțiunii de față (02.04.2003), T. A. și T. M. au înstrăinat către U. E. și U. G., soți, terenul de 3.800 mp „Putreda" înscris în titlul de proprietate nr. 1520/14.07.1999 (fila 3) la poziția 1 intravilan arabil.

A mai arătat că prin acest act de dispoziție consimțit de moștenitorii def. T. G., respectiv de T. A. (soție supraviețuitoare și reclamantă în cauză, postdecedată la 18.01.2006) și de T. M. (soția supraviețuitoare a lui T. I., dec. la 26.10.1993), suprafața de 3.800 mp „Putreda" a ieșit din patrimoniul succesoral, încât nu mai poate fi împărțită, din eroare fiind inclusă, potrivit încheierii de admitere în principiu din 23.09.2003 (fila 40), în masa rămasă după def. T. G. cu cota de 1/2 (cealaltă cotă de 1/2 aparținând soției supraviețuitoare, drept cotă de bun comun și fiind vândută către U. E. în baza contractului autentificat sub nr. 7088/1999).

În temeiul disp. art. 6737 teza I C. Pr. Civ., a solicitat a se da o nouă încheiere prin care instanța să se pronunțe asupra cererii de raportare înzestrări și asupra masei succesorale rămase după def. T. A. (dec. la 18.01.2006), asupra moștenitorilor rămași după aceasta și asupra cotelor care li se cuvin, cereri formulate de U. E., T. G. și T. C., după introducerea lor în cauză în calitate de moștenitori legali ai def. T. A. și asupra cărora instanța a omis a se pronunța (fila 179).

A mai arătat că în primul rând, cererea de completare a acțiunii introductive cu solicitarea partajării averii succesorale rămase după def. T. A. a fost determinată de decesul lui T. A. pe parcursul soluționării acțiunii și de strânsa legătură între cele două succesiuni. În plus, prin expertiza topo deja încuviințată în cauză și care nu a fost încă efectuată, pot fi identificate și măsurate și terenurile care formează obiectul masei succesorale rămase după def. T. A. (cota de 1/2 din suprafețele de 7.800 mp „C." și de 3.300 mp „C." și suprafața de 2 ha intravilan arabil și curți-construcții „C."), evitându-se, astfel, o nouă acțiune de partaj succesoral, ce implică o . cheltuieli. De asemenea, pot fi identificate și măsurate și terenurile cu care au fost înzestrate V. H., P. E. și C. E. și care intră în componența masei rămase după def. T. A..

Pe cale de consecință, în temeiul disp. art. 6737 teza I C. Pr. Civ., rap. la art. 6736 C. Pr. Civ., a solicitat pronunțarea unei încheieri prin care să soluționeze cererea de raportare înzestrări și de partajare a averii succesorale rămase după def. T. A. (dec. la 18.01.2006).

Astfel, V. H. a fost înzestrată cu suprafețele de 1.500 mp și 4.700 mp „Putreda", înscrise în titlul de proprietate nr. 18/1993 (fila 186); C. E. a fost înzestrată cu suprafața de 7.700 mp „Putreda" (operațiune care rezultă din examinarea mențiunilor din R.A. 1959-1963 la poziția de rol a lui T. G. - fila 187), pentru care aceasta a obținut reconstituirea dreptului de proprietate în baza L. 18/1991, iar P. E. a fost înzestrată cu suprafața de 5.200 mp „C.", identică cu p.f_ arătură din CF 6124 Bosanci (cumpărată dei T. G. conform contractului aut. prin Procesul-verbal 261/31.03.1954) și a fost solicitată de aceasta în baza Legii 247/2005.

Pe cale de consecință, masa succesorală rămasă după def. T. A. se compune din suprafețele care formează obiectul înzestrărilor către fiicele P. E. (5.200 mp „C."), V. H. (6.200 mp „Putreda") și C. E. (7.700 mp „Putreda"), din cota de 1/2 din suprafețele de 7.800 mp „C." și 3.300 mp „C." (cota sa de bun comun), din cota de 1/4 din averea succesorală rămasă după def. T. G. și din suprafața de 2 ha intravilan arabil și curți-construcții „C." (mai puțin o suprafață de 4 ari care a fost înstrăinată lui T. G.).

Prin sentința civilă nr. 2295/04.06.2007 a Judecătoriei Suceava a fost admisă acțiunea civilă având ca obiect partaj succesoral.

S-au stabilit bunurile ce alcătuiesc masa indiviză rămasă după defunctul T. G., valoarea totală a masei de împărțit fiind de 105.078,6 lei, moștenitorii și cotele ce le revin. Părților li s-au atribuit loturi în natură, inegalitățile dintre acestea fiind compensate prin sultă.

Prin Decizia civilă nr. 450/18.10.2007, Tribunalul Suceava – Secția Civilă a admis apelurile declarate și s-a desființat sentința civilă sus menționată și încheierea de admitere în principiu din 22.09.2003, cauza fiind trimisă spre rejudecare.

Instanța de control a reținut că, în mod greșit, instanța de fond nu a dat o nouă încheiere de admitere în principiu privitor la cota de ½ din terenul de 3800 mp, deși la dosar există contractul de vânzare cumpărare, iar această posibilitate este prev. de art. 6737 din C.p.c. De asemenea, s-a reținut că în mod greșit instanța nu s-a pronunțat asupra cererii reclamantei U. E. de raportare a înzestrărilor și asupra cererii de partaj după defuncta T. A., deși părțile au fost de acord să fie completată cererea inițială și cu aceste capete de cerere.

În rejudecare cererea a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 04.12.2007 sub numărul de dosar_ .

La data de 16.01.2008 reclamanții U. E. și T. G. C. au depus precizări la acțiune (f. 11 – 13)

La data de 21.02.2008 reclamanții U. E. și T. G. C. au depus precizări la acțiune, însoțite în copie de o . înscrisuri (f. 28 - 40).

La termenul din 12.11.2009 instanța a dispus ca reclamanții U. E., T. G. C. și T. C., moștenitorii defunctei T. M. să fie trecuți pe concept în calitate de pârâți.

Instanța s-a pronunțat prin încheierea de admitere în principiu, pe data de 30.12.2011, asupra masei succesorale rămase după defuncții T. G. și T. A., asupra cererilor de raportare a înzestrărilor, a moștenitorilor după fiecare defunct și a cotelor ce li se cuvin.

Prin sentința civilă nr. 3619 din data de 17 iulie 2013, Judecătoria Suceava a admis în parte acțiunea având ca obiect partaj succesoral formulată de reclamanții R. M., P. E., V. H. și C. E., în contradictoriu cu pârâții U. E., T. G.-C. și T. C..

A constatat că masa succesorală rămasă după defunctul T. G., decedat la data de 04.08.1969, se compune din următoarele bunuri imobile:

C. de ½ din suprafața de 7800 mp teren arabil situat în extravilanul satului Moara N., ., în tarlaua C., teren înscris în T.P. nr. 1520/14.07.1999, identificat în raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expert R. A. M. (fila 259), în valoare de_ lei;

C. de ½ din suprafața de 3300 mp teren fânețe situat în extravilanul satului Moara N., ., în tarlaua C., teren înscris în T.P. nr. 1520/14.07.1999, identificat în raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expert R. A. M. (fila 259), în valoare de 1155 lei.

Valoarea totală a masei succesorale rămase după defunctul T. G. este de_ lei.

La masa succesorală rămasă după defunctul T. G. concură T. A., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă ideală de ¼, precum și pârâții U. E., T. G. C. și T. C., prin retransmitere, în calitate de fii ai defunctei T. M., soție supraviețuitoare a lui T. Iahn, fiu al defunctului T. G., care au, în indiviziune, o cotă ideală de ¾.

A constatat deschisă succesiunea după defuncta T. A., decedată la data de 18.01.2006, cu ultimul domiciliu în ..

A admis cererea de raportare a înzestrărilor de care au beneficiat reclamantele V. H. și C. E..

A respinS cererea de raportare a înzestrării de care a beneficiat reclamanta P. E. ca neîntemeiată.

Masa succesorală rămasă după defunctă se compune din următoarele bunuri imobile:

C. de ¼ din ½ din suprafața de 7800 mp teren arabil situat în extravilanul satului Moara N., ., în tarlaua C., teren înscris în T.P. nr. 1520/14.07.1999, identificat în raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expert R. A. M. (fila 259), în valoare de 2925 lei;

C. de ¼ din ½ din suprafața de 3300 mp teren fânețe situat în extravilanul satului Moara N., ., în tarlaua C., teren înscris în T.P. nr. 1520/14.07.1999, identificat în raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expert R. A. M. (fila 259), în valoare de 288,75 lei.

Suprafața de_ mp teren arabil și curți construcții situat în intravilanul satului Moara N., ., teren înscris în T.P. nr. 1520/14.07.1999, identificat în raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expert R. A. M. (fila 260), în valoare de_ lei.

Suprafața de 5200 mp teren situat în intravilanul satului B., . numit B., înscrisă în T.P. nr. 1423/03.07.1998, identificat în raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expert T. M. (fila 175), în valoare de_ lei;

Suprafața de 7200 mp teren arabil și curți construcții, situat în intravilanul comunei Moara, înscris în T.P. nr. 18/1993, identificat în raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expert R. A. M. (fila 261), în valoare de_ lei.

Valoarea totală a masei succesorale rămase după defuncta T. A. este de_,75 lei.

La masa succesorală rămasă după defuncta T. A. concură reclamantele R. M., P. E., V. H. și C. E., în calitate de fiice, fiecare cu o cotă de 1/5 și pârâții U. E., T. G. C. și T. C., în calitate de nepoți de fiu predecedat, care culeg în indiviziune cota de 1/5.

A constatat, prin raportare la întreaga masă partajabilă, dreptul valoric al reclamantelor R. M., P. E., V. H. și C. E., de câte 163.845,35 lei fiecare și dreptul valoric al pârâților U. E., T. G. C. și T. C. de_,6 lei, în indiviziune.

A dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la masa succesorală rămasă după defuncții T. G. și T. A..

A atribuit reclamantei R. M. următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie: suprafața de 5470 mp teren în parcelele 1,2,3,4 și 5 din trup intravilan C. și suprafața de 1100 mp teren în . extravilan C., terenuri situate în . Moara, jud. Suceava, înscrise în T.P. nr. 1520/14.07.1999 și evidențiate în schițele anexă 5 și 6 din suplimentul la raportul de expertiză efectuat de d-na expert R. A. M. (filele 348-349 dosar).

Valoarea totală a lotului atribuit reclamantei R. M. este de_ lei.

A atribuit reclamantei P. E. următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie: suprafața de 6436 mp teren în . intravilan C., suprafața de 1100 mp teren în . extravilan C. și 1/3 din . intravilan C.- în suprafață de 87 mp, terenuri situate în . Moara, jud. Suceava, înscrise în T.P. nr. 1520/14.07.1999 și evidențiate în schițele anexă 5 și 6 din suplimentul la raportul de expertiză efectuat de d-na expert R. A. M. (filele 348-349 dosar).

Valoarea totală a lotului atribuit reclamantei P. E. este de_ lei.

A atribuit reclamantei V. H. următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie: suprafața de 7200 mp teren în . intravilan Putreda, teren situat în ., înscris în T.P. nr. 18/1993 și evidențiat în schița anexă 7 din suplimentul la raportul de expertiză efectuat de d-na expert R. A. M. (fila 350 dosar).

Valoarea totală a lotului atribuit reclamantei V. H. este de_ lei.

A atribuit reclamantei C. E. următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie: suprafața de 1546 mp teren în . intravilan C., suprafața de 5200 mp teren în . intravilan B. -Putreda și 1/3 din . intravilan C.- în suprafață de 87 mp, terenuri situate în ., înscrise în T.P. nr. 1520/14.07.1999 și T.P. nr. 1423/03.07.1998 și evidențiate în schițele anexă 5 și 8 din suplimentul la raportul de expertiză efectuat de d-na expert R. A. M. (filele 348 și 351 dosar).

Valoarea totală a lotului atribuit reclamantei C. E. este de_ lei.

A atribuit pârâților U. E., T. G. C. și T. C. următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie: suprafața de 5886 mp teren în . intravilan C.; 1/3 din . intravilan C.- în suprafață de 87 mp; suprafața de 7800 mp teren în parcelele 1,2 și 3 din trup extravilan C. și suprafața de 1100 mp teren în . extravilan C., terenuri situate în . Moara, jud. Suceava, înscrise în T.P. nr. 1520/14.07.1999 și evidențiate în schițele anexă 5 și 6 din suplimentul la raportul de expertiză efectuat de d-na expert R. A. M. (filele 348-349 dosar).

Valoarea totală a lotului atribuit pârâților U. E., T. G. C. și T. C. este de_ lei.

A obligat părțile să-și predea reciproc bunurile astfel cum le-au fost atribuite.

Pentru egalizarea loturilor părților a obligat reclamanta V. H. la plata, cu titlu de sultă, către reclamanta R. M. a sumei de_,35 lei, către reclamanta P. E. a sumei de 0,35 lei și către reclamanta C. E. a sumei de 11,95 lei.

De asemenea, a obligat pârâții U. E., T. G. C. și T. C. la plata, cu titlu de sultă, către reclamanta C. E., a sumei de 8,4 lei.

În baza art. 274 și 276 C.p.civ. instanța a compensat în parte cheltuielile de judecată și a obligat reclamanta V. H. să plătească reclamantei R. M. suma de 437,36 lei, iar pârâților U. E., T. G. C. și T. C. suma de 834,43 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

A obligat reclamanta P. E. să plătească pârâților U. E., T. G. C. și T. C. suma de 1271,79 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

A obligat reclamanta C. E. să plătească pârâților U. E., T. G. C. și T. C. suma de 1271,79 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 30.12.2011, pentru considerentele expuse în aceasta, instanța a dispus următoarele:

,,Admite în principiu, în parte, acțiunea.

Constată că masa succesorală rămasă după defunctul T. G., decedat la data de 04.08.1969, se compune din următoarele bunuri imobile:

Valoarea totală a masei succesorale rămase după defunctul T. G. este de_ lei.

Constată deschisă succesiunea după defuncta T. A., decedată la data de 18.01.2006, cu ultimul domiciliu în ..

Admite cererea de raportare a înzestrărilor de care au beneficiat reclamantele V. H. și C. E..

Respinge cererea de raportare a înzestrării de care a beneficiat reclamanta P. E. ca neîntemeiată.

Masa succesorală rămasă după defunctă se compune din următoarele bunuri imobile:

Valoarea totală a masei succesorale rămase după defuncta T. A. este de_,75 lei.

Față de cele dispuse, instanța a constatat, prin raportare la întreaga masă partajabilă, dreptul valoric al reclamantelor R. M., P. E., V. H. și C. E., de câte 163.845,35 lei fiecare și dreptul valoric al pârâților U. E., T. G. C. și T. C. de_,6 lei, în indiviziune.

Potrivit art. 728 C.civ. nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, oricare dintre coproprietari putând cere sistarea stării de indiviziune, solicitând partajul oricând, acest drept fiind imprescriptibil sub aspect extinctiv.

Partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunul stabilit în comun pe cote părți este împărțit materialmente între copărtași, fiecare dintre aceștia devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietății.

Prin urmare, pe calea acestui partaj judiciar, instanța este ținută de a hotărî modalitățile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunurilor în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari, fie de a forma loturi și de a le atribui în natură fiecărui coproprietar, fie de a dispune vânzarea bunului și de a împărți echivalentul bănesc între copărtași.

Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor. Această modalitate se impune pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a bunului.

Instanța a avut în vedere prevederile art. 736 al.1 Cod civil, potrivit cărora fiecare copărtaș poate avea în natură partea sa de mobile sau imobile ce compun masa partajabilă, precum și dispozițiile art. 6739 Cod procedură civilă. Astfel, la formarea și atribuirea loturilor s-a avut în vedere mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia, natura bunurilor, principiul atribuirii în natură a bunurilor moștenirii, posesia părților și opțiunile acestora.

Instanța a constatat că părțile prezente la ședința de judecată din data de 19.06.2012, personal sau prin apărător, au fost de acord, în mare parte, cu varianta II de lotizare, formulată de doamna expert R. A. M. în suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară (filele 335-359 dosar), considerând că răspunde dezideratului acestora de a deține fiecare suprafețe de teren în intravilanul . numit C., cu excepția reclamantei V. H., care este firesc să stăpânească în continuare suprafața de 7200 mp teren intravilan în .> Reclamanta R. M. a avut obiecțiuni în sensul că suprafața de 261 mp teren, identificată în lucrarea de expertiză sub denumirea de . intravilan C., care asigură accesul celorlalte părți la parcelele care ar urma să le fie atribuite în acel trup de teren, fărâmițează excesiv terenul, aceasta având acolo instalația electrică, instalația de apă și în acest fel i se creează un prejudiciu.

Reclamanta a solicitat să li se permită celorlalte părți accesul la terenurile ce ar urma să le fie atribuite în intravilan C. pe terenul numitei P. E., dinspre drumul de exploatare. Instanța nu a putut stabili o servitute de trecere în sarcina numitei P. E., care nu este parte în prezenta cauză, soluționând o cerere cu judecarea căreia nu a fost învestită și nici nu a putut atribui terenurile în modalitatea dorită de reclamanta R. M., fără asigurarea căii de acces pentru celelalte părți pe . este singura posibilitate ca acestea să poată folosi terenurile din trupul intravilan C..

Pe de altă parte, dacă nu li s-ar atribui celorlalte părți teren în trupul intravilan C., s-ar încălca principiul atribuirii în natură a bunurilor din masa succesorală, cu respectarea cotelor ce se cuvin fiecărei părți, întrucât acest teren este cel mai valoros și părțile, în afara reclamantelor R. M. și V. H., ar primi sulte disproporționat de mari față de valoarea bunurilor ce le-ar fi atribuite.

De asemenea, instanța a constatat că prin varianta nr. II privind împărțirea terenurilor din intravilan C. (fila 348) doamna expert R. A. M. a încercat să găsească cea mai bună soluție raportat la posesia exercitată de reclamanta R. M. (care are gospodăria amplasată pe acest teren), la opțiunile părților, precum și la cele stabilite prin încheierea de admitere în principiu referitor la cotele cuvenite, astfel încât atribuirea să fie făcută în natură, cu plata unor sulte mici pentru egalizarea loturilor, fiecare parte să își poată folosi terenul ce ar urma să îi fie atribuit, fără a se fărâmița excesiv terenul de împărțit. Astfel, nu a existat o altă posibilitate, mai puțin împovărătoare pentru reclamanta R. M., de a se asigura accesul tuturor părților la terenurile ce urmează a le fi atribuite, chiar dacă aceasta ar însemna desființarea unei porțiuni din gardul cu temelie de beton dinspre stradă, faptul că trecerea părților pe . utilaje ar prejudicia-o pe reclamanta R. M., întrucât ar afecta instalația de apă și curent, fiind o simplă supoziție.

Așadar, pentru a se asigura accesul reclamantelor P. E., C. E. și pârâților U. E., T. G. C. și T. C. la terenurile din intravilan ., astfel cum s-au înțeles, au rămas în indiviziune asupra parcelei 6, în suprafață de 261 mp, reclamantele, fiecare cu o cotă de 1/3, iar pârâții cu o cotă de 1/3.

Considerând că varianta II a suplimentului la raportul de expertiză efectuat în cauză de doamna expert R. A. M. ar permite cea mai echitabilă împărțire a bunurilor potrivit dispozițiilor legale la care s-a făcut referire anterior, răspunzând totodată, în cea mai mare măsură și dezideratelor părților, instanța a efectuat lotizarea potrivit acestei variante.

Astfel, în baza art. 728 C.civ. instanța a dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la masa succesorală rămasă după defuncții T. G. și T. A..

Instanța a atribuit reclamantei R. M. următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie: suprafața de 5470 mp teren în parcelele 1,2,3,4 și 5 din trup intravilan C. și suprafața de 1100 mp teren în . extravilan C., terenuri situate în . Moara, jud. Suceava, înscrise în T.P. nr. 1520/14.07.1999 și evidențiate în schițele anexă 5 și 6 din suplimentul la raportul de expertiză efectuat de d-na expert R. A. M. (filele 348-349 dosar), valoarea totală a lotului atribuit reclamantei R. M. fiind de_ lei.

Instanța a obligat părțile să-și predea reciproc bunurile astfel cum le-au fost atribuite.

Potrivit art. 742 cod civil inegalitățile dintre loturi în natură se compensează prin bani, astfel că instanța a obligat reclamanta V. H. la plata, cu titlu de sultă, către reclamanta R. M. a sumei de_,35 lei, către reclamanta P. E. a sumei de 0,35 lei și către reclamanta C. E. a sumei de 11,95 lei.

De asemenea, instanța a obligt pârâții U. E., T. G. C. și T. C. la plata, cu titlu de sultă, către reclamanta C. E., a sumei de 8,4 lei.

În baza art. 274 și 276 C.p.civ., având în vedere cheltuielile judiciare făcute de părți, conform înscrisurilor depuse la dosar (taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, onorarii expertize, onorarii avocați – filele 8, 10, 49, 277, 293-295, 363 dosar_ al Judecătoriei Suceava, filele 25, 26, 28 dosar Tribunal Suceava, filele 52, 134, 201, 203, 319, 322, 370- 373 și 382-384 dosar_ al Judecătoriei Suceava), în cuantum total de 6703,15 lei, instanța a compensat în parte cheltuielile de judecată și a obligat reclamanta V. H. să plătească reclamantei R. M. suma de 437,36 lei, iar pârâților U. E., T. G. C. și T. C. suma de 834,43 lei, reprezentând cheltuieli de judecată; a obligat reclamanta P. E. să plătească pârâților U. E., T. G. C. și T. C. suma de 1271,79 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată; a obligat reclamanta C. E. să plătească pârâților U. E., T. G. C. și T. C. suma de 1271,79 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele R. M. și V. H. prin care au arătat următoarele:

Reclamanta R. M. a arătat că în mod nelegal s-a respins cererea de înzestrare a lui P. E. care, la căsătoria sa, a fost înzestrată cu 0.52 ha la locul numit „C.".

Această soluție a fost dată de instanța de fond fără absolut nici o explicație, fără nici un considerent, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului, urmând ca sentința să fie casată și retrimisă instanței de fond pentru a se pronunța, și mai ales motiva, respingerea cererii de înzestrare.

În mod nelegal s-a exlus de la masa de partajat, rămasă după T. G., suprafața de 0,38 ha la „Putreda"pentru că, de fapt, acest teren trebuia partajat.

Nu s-a ținut cont, în acest context, de precizarea făcută chiar de U. E. (f. 296-298 dosar vechi - din 20.03.2007) prin care a solicitat excluderea doar a 1/2 din cei 0,38 ha „Putreda", confirmând astfel că, cel puțin jumătate din acest teren, trebuia partajat.

Reclamanta a susținut că tot acest teren trebuia partajat și, în acest sens, va promova o acțiune de anulare a vânzării terenului respectiv, vânzare făcută de T. A. și T. M., deoarece ele nu puteau vinde terenul căci nu era al lor iar, pe de altă parte, va cere anularea titlului de proprietate nr. 1520/1999, în sensul excluderii de pe acesta a lui T. I., sau a includerii și a reclamantelor pe titlu, a celorlalți copii ai defunctului, toți trebuind să fie înscriși pe titlu, în calitate de coindivizari după părinții lor.

Pentru aceleași considerente, a considerat și că în mod nelegal s-a constatat că din masa de partajat după T. A. nu face parte 1/2 din cei 3800 m.p. „Putreda".

Pe cale de consecință, sentința este nelegală și sub aspectul valorii masei de partajat,care se va modifica, având în vedere faptul că va trebui evaluată separat și suprafața de 0,38 ha „Putreda".

În mod nelegal a fost inclusă în masa de partajat după Turna A. si suprafața separată de 7200 m.p. teren arabil și curți construcții din titlul de proprietate nr. 18/1993 deoarece acest teren face parte din cei 19.599 m.p. indicați la f. 6 sentință, mai sus de cei 7200 m.p., neputând deci să fie avute în vedere de două ori, căci este o majorare nelegală a masei de împărțit, cu teren inexistent.

Evident pe calea unei expertize topo, pe care o va solicita, urmează a se determina acest lucru.

Situația de mai sus implică admiterea acestor motive de recurs, casarea cu trimitere la instanța de fond pentru efectuarea unei noi expertize care să identifice corect terenurile care compun masa de partajat după cei doi defuncți, să facă o nouă evaluare, pentru că reclamantele au contestat și valorile stabilite, care sunt exagerat de mari.

Soluția este nelegală si netemeinică și sub aspectul lotizării pentru reclamanta R. M., în sensul că:

- în principal, ea este de acord, parțial, cu varianta II de lotizare, însă doar cu condiția ca ceilalți pârâți, care au primit loturi în vecinătatea sa, să-și facă calea de acces, nu prin curtea sa, căci acest lucru nu este posibil, ci pe terenul numitului P., care a primit cei 13 ari din terenul autorilor lor, ce a fost trecut la Primărie ca rezervă și dat cu doar 3 ani în urmă acestui locuitor.

Până atunci accesul se făcea pe acei 13 ari, dați în 2009 lui P., după ce le-a fost luat de Primăria Moara, ca rezervă.

Dacă pârâții nu vor înțelege această dorință legitimă a sa, a solicitat a i se atribui ei în lot, în natură, în întregime, toată suprafața de 2 ha, cât există acolo, motivat de următoarele argumente:

-ea nu a primit nimic zestre la căsătorie, ci a rămas cu părinții, iar mama T. A. a înțeles să o gratifice doar pe ea pentru că nu a primit zestre și pentru că doar ea i-a îngrijit și înmormântat pe părinți, și i-a întocmit un înscris, ca un ultim act de voință, ce ar trebui, din respect, să fie recunoscut de pârâți, prin care îi vindea cei 2 ha teren, lotizat pentru ei, părțile, sens în care a anexat acest act și a solicitat să fie avut în vedere.

De asemenea, pentru că i-a întreținut si înmormântat pe părinți, dacă pârâții nu vor fi de acord cu acest punct de vedere, va formula un partaj suplimentar prin care va cere de la pârâți c/val. întreținerii și înmormântării autorilor lor.

Soluția este nelegală și netemeinică deoarece în mod greșit, s-a inclus în lotul său suprafața de 1100 mp extravilan „C.” (. fi trebuit dat în lotul pârâților T. C. si T. G. Karol, care deja au teren acolo, învecinat cu cei 1100 m.p., iar în schimb urmează ca ea să primească teren echivalent în celălalt loc.

Reclamanta V. H. a arătat că soluția este nelegală deoarece evaluarea terenului de 7200 mp „Putreda" este mult prea mare, valoare stabilită prin raportul de expertiză, ea fiind rodul unor considerente greșite, iar terenul evaluat nu face parte din masa de partajat, el fiind primit la schimb, expertul trebuind să evalueze terenul dat de ea și care a fost primit de la părinți.

Astfel, ea a fost înzestrată cu 0,25 ha și 0,46 ha, situate în două locuri diferite. Cei 0,46 ha i-au fost luați de Primărie și dați altui locuitor, care și-a făcut o casă pe acel teren, iar ea a primit în alt loc, în spatele casei sale, o altă suprafață de 0,46 ha.

Astfel, terenul acesta nu l-a primit de la părinți și expertul trebuia să evalueze cei 0,46 ha de la părinți, luat de primărie, pentru care a primit acel teren străin.

Cum terenul de la părinți este la locul „C.", a solicitat ca, pe calea unei expertize (sau a unui supliment) să se evalueze acel teren de la părinți, ea contestând și valoarea stabilită, care este prea mare.

Pentru aceste motive, au solicitat admiterea recursurilor.

Pârâta U. E. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică, pentru următoarele motive:

O primă critică adusă sentinței instanței de fond a vizat faptul că în mod greșit s-a respins cererea de raportare înzestrări în ce o privește pe P. E. - este vorba de suprafața de 0,52 ha teren „C.".

Chiar pârâta a susținut în fața primei instanțe că P. E. a fost înzestrată de T. A. cu suprafața de 5.200 mp în trupul „C." (4.780 mp în fapt potrivit Anexei 1 la expertiza topo), terenul fiind identic cu p.f. 3228/7 arătură din CF 6124 Bosanci (parcelă cumpărată de T. G. în baza contractului aut. prin Procesul-verbal 261/31.03.1954 - fila 185).

Numai că, deși acest teren a fost solicitat în baza L. 18/1991 și este stăpânit de P. E., nu există un titlu de proprietate pe numele acesteia.

Chiar dacă înzestrările sunt donații lovite de nulitate și chiar dacă, drept consecință a principiului restitutio in integram, actul de înzestrare nu produce nici un efect, în lipsa unui TP emis în baza L. 18/1991 instanța de fond nu putea face aplicarea art. 758 C.civ., rap. la art. 765 C.civ.

În măsura în care P. E. va obține titlu, există posibilitatea formulării unei acțiuni de partaj succesoral suplimentar.

O a două critică a vizat terenul de 3.800 mp „Putreda", exclus de la masa de partajat după T. G..

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 7088/17.11.1999 (filele 61-62), T. A. (titular al unei cote de 5/8) și T. M. (titular al unei cote de 3/8) au înstrăinat acest teren către pârâta U. E., anterior promovării de către T. A. a acțiunii de partaj succesoral (la data de 03.04.2003).

In primul ciclu procesual s-a pronunțat o încheiere de admitere în principiu prin care s-a inclus în masa rămasă după T. G. cota de 1/2 din terenul de 3.800 mp „Putreda". La data de 20.03.2007, pârâta U. E. a formulat precizări (filele 296-298), prin care a cerut excluderea din masa de partajat a cotei de 1/2 din acest teren în considerarea contractului 7088/1999, sens în care a solicitat a se pronunța o nouă încheiere de admitere în principiu potrivit art. 673 ind. 7 C.pr.civ.

Ulterior, a declarat apel împotriva S.C. nr. 2295/04.06.2007 a Judecătoriei Suceava, care s-a admis prin D.C. nr. 450/18.10.2007 a Tribunalului Suceava, hotărârea reținând că în mod greșit instanța de fond nu a dat o nouă încheiere de admitere în principiu privitor la cota de 1/2 din terenul de 3.800 mp „Putreda", care eronat a fost inclusă în masă.

Această decizie nu a fost atacată de recurente.

Prin urmare, nu poate fi primită critica celor două reclamante.

Iar, pe de altă parte, reclamantele au susținut că în masa rămasă după def. T. A. trebuia inclusă cota de 1/2 din același teren (cota sa de bun comun).

Numai că atât timp cât T. A. a vândut cota de 5/8 din teren anterior promovării acțiunii, evident că terenul „Putreda" de 3.800 mp nu putea fi inclus nici în masa rămasă după aceasta.

S-a pretins că nelegal s-a inclus în masa rămasă după T. A. terenul de 7,200 mp înscris în TP 18/1993.

Cu acest teren a fost înzestrată V. H.. Terenul a fost identificat în Anexa 3 la expertiza topo. Însăși reclamanta a recunoscut că a fost înzestrată (filele 43, 62) cu două parcele la locul „C.", de 25 ari, respectiv 47 ari, pe care le-a schimbat cu suprafețe echivalente în tarlaua „Putreda", pentru terenul astfel obținut având emis T.P. nr. 18/1993 (fila 186).

Prin urmare, față de poziția procesuală a acestei reclamante, care a recunoscut faptul înzestrării, corect instanța de fond a admis cererea pârâtei de raportare înzestrări.

S-a mai susținut că acest teren ar face parte din suprafața de 19.599 mp menționată la fila 6 sentință. Este vorba de terenul înscris în TP nr. 1520/1999 intravilan arabil și curți-construcții (Anexa 2 raport de expertiză R.).

Nu s-a invocat niciodată în fața primei instanțe o asemenea suprapunere, terenurile de 7.200 și 19.599 mp au fost evidențiate în anexe distincte ale raportului de expertiză, au vecinătăți distincte și amplasamente diferite, plus că nu s-au formulat obiecțiuni la acest raport în sensul pretinsei suprapuneri susținute, care în fapt n-are nici un temei.

Legat de terenul „Putreda" de 7.200 mp s-au invocat și critici în sensul că valoarea acestui teren stabilită prin expertiză este prea mare, numai că în fața primei instanțe nu s-au formulat obiecțiuni legate de valoarea terenului.

In fine, s-a pretins că în masă trebuiau incluse terenurile primite zestre la locul „C.". Pentru aceste terenuri reclamanta nu are reconstituit dreptul de proprietate. Dimpotrivă, punerea în posesie s-a făcut pe un amplasament echivalent, la locul „Putreda", încât în virtutea subrogației reale cu titlu particular și ca efect al TP nr. 18/1993, corect instanța de fond a dispus raportarea înzestrării terenului de 7.200 mp „Putreda", evidențiat în Anexa 3 a raportului de expertiză.

O ultimă critică invocată a vizat lotizarea.

R. M. a pretins atribuirea în lot a întregii suprafețe de 2,00 ha intravilan „C." (19.599 mp în fapt) și excluderea din lotul său a terenului de 1.100 mp teren extravilan „C.".

Așa cum corect a reținut prima instanță, principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor.

La termenul de judecată din 19.06.2012 părțile prezente personal sau reprezentate de apărători au fost dezacord cu varianta II de lotizare. La acest termen R. M. a fost prezentă personal și a fost asistată de apărătorul ales. În această variantă R. M. primește cei 1.100 mp „C." extravilan. Prin urmare, nu poate pretinde în calea de atac excluderea terenului de 1.100 mp din lotul său. Singura sa nemulțumire a fost legată de propunerea de împărțeală a terenului de_ mp, cu crearea căii de acces pentru asigurarea trecerii celorlalți copartajanți la loturile propuse a li se atribui. Însăși experta topo a constatat că altă variantă de acces nu există. Iar instanța de fond a reținut că dacă nu li s-ar atribui celorlalte părți teren în trupul intravilan „C." s-ar încălca principiul atribuirii în natură a bunurilor care compun masa succesorală.

Acest teren, de altfel, este cel mai valoros.

Varianta II de lotizare, însușită de prima instanță, răspunde tuturor criteriilor legale de atribuire și este cea mai echitabilă modalitate de împărțire a acestui teren, încât corect instanța de fond a atribuit terenurile conform acestei variante.

Prin urmare, pârâta a arătat nu poate fi de acord cu solicitarea reclamantei R. M. de a primi aceasta, în integralitate, în lot, terenul de 19.599 mp, care are o valoare de 500.158 lei. O asemenea propunere, dincolo de faptul că ar prejudicia-o, pentru că nu ar primi teren din imobilul cel mai valoros din masă, ar genera sulte exorbitante pentru reclamantă, care nu are cum să le achite. Oricum, ea nu dorește sultă, ci teren în natură din trupul intravilan „C.".

În drept, a invocat disp. art. 115, 118, 308 al. 2 C.pr.civ., art. 274 C.pr.civ.

Ceilalți intimați, deși legal citați, nu au formula întâmpinare.

La termenul de judecată din data de 22 martie 2013, având în vedere disp. art. 84 și art. 282¹Cod procedură civilă, față de valoarea obiectului cererii care este mai mare de 100.000 lei, calea de atac promovată de către reclamante a fost calificată ca fiind apel.

Apelantele au propus proba cu expertiză topo în susținerea motivelor de apel, probă încuviințată de instanță.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că sunt nefondate criticile invocate de apelante, pentru următoarele considerente:

Reclamantele R. M. și V. H., criticând soluția primei instanțe, prin cererea de apel au arătat că în mod greșit s-a respins cererea de raportare înzestrări în ce o privește pe intimata reclamantă P. E., care la căsătorie a primit suprafața de 52 ari teren situat la locul „C.”.Se susține că această soluție nu a fost motivată de instanța de fond.

În cauză, la data de 30.12.2011 s-a pronunțat, conform art.673 indice 6 Cod de procedură civilă, o încheiere de admitere în principiu( filele 284-289), care nu a fost contestată prin cererea de apel, încheiere prin care s-a motivat soluția de respingere a cererii privind raportarea înzestrării de care a beneficiat reclamanta P. E. .

În mod corect s-a reținut că nu poate fi inclus în masa de partaj terenul ce se presupune că a fost dat ca zestre reclamantei P. E., în condițiile în care pentru acest teren nu a fost emis titlu de proprietate, așa cum rezultă din adeverința emisă de Primăria Comunei Moara ( fila 242dosar), acesta aflându-se doar în posesia și nu în proprietatea reclamantei, terenul având o situație juridică incertă.

Apelantele au mai susținut că în mod nelegal s-a exclus de la masa de partaj, rămasă de la T. G., suprafața de 38 ari teren situat la locul „ Putreda”.

Potrivit contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.7088/17.11.1999, T. A. și T. M. în calitate de proprietari coindivizari, cu o cotă de 5/8 și respectiv 3/8 au înstrăinat terenul în suprafață de 38 ari situat la locul „Putreda”, către intimata U. E., anterior promovării de către T. A. a acțiunii de partaj succesoral, motiv pentru care nu a fost inclus în masa de partaj.

Împrejurarea că apelantele intenționează să promoveze o acțiune în anularea contractului de vânzare – cumpărare mai sus menționat, nu prezintă un argument în susținerea cererii de includere în masa de partaj a terenului care a făcut obiectul acestui contract.

Precizările făcute de intimata U. E. la data de 20.03.2007 nu confirmă că cel puțin ½ din terenul în suprafață de 38 ari situat la locul „ Putreda” trebuia partajat, așa cum în mod eronat susțin apelantele.

În primul ciclu procesual s-a pronunțat o încheiere de admitere în principiu prin care s-a inclus în masa rămasă după T. G. cota de 1/2 din terenul în suprafață de 38 ari situat la locul „Putreda”.

Având în vedere cele constatate prin încheierea de admitere în principiu,în considerarea contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 7088/17.11.1999, intimata U. E. a făcut precizări la data de 20.03.2007 prin care a solicitat excluderea din masa de partaj a cotei de ½ din terenul situat la locul „Putreda” sens în care a cerut a se pronunța o nouă încheiere de admitere în principiu, conform art.673 indice 7 Cod de procedură civilă.

Aceste aspecte au fost reiterate în cadrul apelului declarat de intimata U. E. împotriva sentinței civile nr. 2295/4.06.2007, apel care a fost admis prin decizia civilă nr. 450/18.10.2007 a Tribunalului Suceava.

Apelantele au mai arătat că în mod greșit a fost inclusă în masa de partaj după T. A. și suprafața de 7200 mp teren arabil și curți – construcții din titlul de proprietate nr. 18/1993 deoarece acest teren face parte din suprafața de_ mp, fiind astfel inclus de două ori în masa de partaj.

Terenul în suprafață de 7200 mp înscris în titlul de proprietate nr. 18/1993 a fost identificat în anexa nr. 3 la expertiza topo întocmită în cursul judecății în primă instanță de expert R. A.-M. (fila 261).

Terenul în suprafață de_ mp înscris în titlul de proprietate nr. 1520/1999 este identificat în anexa nr.2 la același raport de expertiză (fila 260).

În fața primei instanțe nu s-a invocat existența vreunei suprapuneri, terenurile așa cum s-a arătat fiind evidențiate în anexe distincte ale raportului de expertiză, au vecinătăți distincte și amplasamente diferite.

Acest aspect rezultă și din raportul de expertiză întocmit în apel de expertul S. I., care în răspunsul la obiectivul 4, fila 65 dosar a arătat că între cele două trupuri de teren nu există suprapunere.

S-a pretins că în masa de partaj trebuiau incluse terenurile primite ca zestre la locul „C.”, însă pentru acest teren reclamanta V. H. nu are reconstituit dreptul de proprietate. Punerea în posesie s-a făcut pentru un amplasament echivalent, la locul „Putreda”, încât în virtutea subrogației reale cu titlu particular și ca efect al titlului de proprietate nr.18/1993 corect instanța de fond a dispus raportarea înzestrării terenului de 7200 mp evidențiat în titlu de proprietate la locul „Putreda”.

Chiar apelanta a recunoscut că a fost înzestrată cu două parcele la locul „C.” de 25 ari și respectiv 47 ari, pe care le-a schimbat cu suprafețe echivalente în tarlaua „Putreda”, pentru terenul astfel obținut fiind emis titlul de proprietate nr. 18/1993.

Aceste aspecte sunt confirmate și de concluziile expertizei întocmite de expertul S. I..

Nu pot fi primite nici criticile formulate de apelante în sensul că sunt exagerat de mari valorile stabilite prin sentința instanței de fond pentru terenurile ce compun masa de partaj, în condițiile în care acestea sunt inferioare celor indicate de expertul S. I. în raportul de expertiză întocmit în cursul judecării apelului.

În ceea ce privește lotizarea, tribunalul constată că varianta II de lotizare, însușită de prima instanță, răspunde criteriilor legale prevăzute de dispozițiile art. 736 alin.1 Cod civil și art. 673 indice 9 Cod de procedură civilă. Mai mult, la termenul de judecată din 19.06.2012 părțile prezente personal sau reprezentate prin apărători au fost de acord cu varianta II de lotizare.

Apelanta R. M. a arătat că este de acord cu varianta II de lotizare, solicitând însă ca pentru pârâții care au primit loturi din trupul de teren „C.” în vecinătatea sa, calea de acces la drumul public să se asigure pe terenul numitului P. și nu pe terenul atribuit ei în lot.

Apelanta solicită a se stabili un drept de trecere în favoarea celorlalți copărtași care au primit teren în trupul „C.”pe terenul terțului P. E., fără ca acesta să figureze ca parte în cauză și fără ca prima instanță să fi fost investită cu o cerere de servitute de trecere în sarcina numitului P. E., aspect care nu poate fi primit având în vedere și dispozițiile art. 294 Cod de procedură civilă.

Propunerea expertului S. I. privind lotizarea trupului „C.” presupune schimbarea amplasamentului terenului proprietatea numitului P. E., aspect care nu este posibil în condițiile în care acesta nu este parte în cauză, iar instanța nu a fost investită cu o astfel de cerere.

Așa cum a reținut și prima instanță dacă nu s-ar atribui celorlalte părți teren în trupul „C.” din intravilan, s-ar încălca principiul atribuirii în natură a bunurilor, cu respectarea cotelor ce se cuvin părților și întrucât acest teren este cel mai valoros, s-ar stabili sulte disproporționat de mari față de valoarea bunurilor ce le-ar fi atribuite.

Corect a stabilit prima instanță calea de acces a părților care au primit teren în trupul „C.” din intravilan, în varianta apreciată ca fiind cea mai puțin împovărătoare pentru reclamanta R. M. .

Apelanta susține că nu este posibil a se stabili calea de acces prin curtea sa, fără a argumenta acest aspect.

Apelanta R. M. solicită excluderea din lotul său a terenului de 1100 mp teren extravilan „C.”, însă aceasta ar aduce atingere principiului atribuirii în natură a bunurilor.

Constatând că sentința apelată este legală și temeinică, în temeiul art. 296 Cod de procedură civilă, instanța va respinge apelul ca nefondat .

În temeiul artr. 274 Cod de procedură civilă și art. 1169 Cod civil, cererea intimatei U. E. privind obligarea apelantelor la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă ca nefondată, întrucât nu a făcut dovada acestora, nu a depus înscrisuri în acest sens.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE :

Respinge ca nefondat apelul declarat de către reclamantele R. M. și V. H., domiciliate în .. Moara, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 3619 din data de 17 iulie 2012 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții U. E., domiciliată în Suceava, .. 12, ., T. G.-C., domiciliat în .. Moara, jud. Suceava, T. C., domiciliat în Suceava, .. 34, ., . C. E., domiciliată în loc. Comloșul M., jud. T. și P. E., domiciliată în Moara, jud. Suceava.

Respinge ca nefondată cererea intimatei-pârâte U. E. privind cheltuielile de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 septembrie 2013.

Președinte, Judecător, Grefier,,

A. I. M. L. A. S. A.-M.

Red. L.A.

Judecător A. C.

Tehnored. S.A.M.

9 ex./09.10.2013

← Fond funciar. Hotărâre din 18-06-2013, Tribunalul SUCEAVA		Expropriere. Sentința nr. 1896/2013. Tribunalul SUCEAVA →

Partaj judiciar. Decizia nr. 319/2013. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 319/2013. Tribunalul SUCEAVA