Acţiune în constatare. Decizia nr. 96/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 96/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 06-05-2014 în dosarul nr. 385/86/2014
Dosar nr._ - revizuire -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 96
Ședința publică din 6 mai 2014
Președinte- M. C.
Judecător - D. D.
Judecător- T. M.
Grefier - P. T.
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de revizuienta E. G., domiciliată în com.Cîrlibaba ..38, jud.Suceava, împotriva deciziei civile nr.1592 din 14 iunie 2013 a Tribunalului Suceava (dosar nr._ ), intimați fiind Ș. P., T. R., Ș. L., Ș. M., A. A., G. I., G. C., G. A., S. D., H. E., Ș. M., Ș. E., C. I. și C. C. Anișoara.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat M. M. pentru revizuientă și avocat B. S. pentru intimații C. I. și C. C. Anișoara, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatînd cererea de revizuire în stare de judecată, a trecut la dezbateri.
Avocat M. M. pentru revizuientă, a arătat că testamentul i-a fost parvenit prin poștă, depunînd la dosar înscrisuri în acest sens, a cerut respingerea excepției tardivității formulării cererii de revizuire și întemeindu-și cererea pe disp.art.322 pct.5 din vechiul Cod de procedură civilă, a cerut admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
Avocat B. S. pentru intimații C. I. și C. C. Anișoara, a depus la dosar înscrisuri și a cerut în principal respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă. În subsidiar, a cerut respingerea cererii de revizuire ca tardivă/nefondată, cu cheltuieli de judecată.
Declarînd dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra cererii de revizuire de față, constată:
Prin decizia civilă nr.1592 din 14 iunie 2013 a Tribunalului Suceava a fost respins recursul declarat de reclamanta E. G. împotriva sentinței civile nr.1291 din 22.11.2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, județ Suceava, intimați fiind Ș. P., T. R., Ș. L., Ș. M. (M.), A. A., G. I., G. C., G. A., S. D., H. E., Ș. M., Ș. E. (S.), C. I. și C. C. ANIȘOARA, ca nefondat și a fost obligată recurenta să plătească intervenienților intimați C. I. și C. C. suma de 800 lei cheltuieli de judecată din recurs.
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava, E. G. a formulat cerere de revizuire.
În motivare, a arătat că prezenta cerere se întemeiază pe descoperirea unui testament olograf semnat și datat de către autorul Cîntea G., înscris care mi-a parvenit prin poștă și care a fost reținut de una din părțile adverse, rudele lui Cîntea A..
Se poate observa că ultimul act de voință al lui Cîntea G. a fost acela ca averea sa să intre în patrimoniul său, iar acest act nu are caracter de surpriză, tocmai ca urmare a bunelor relații pe care le-a avut cu unchiul său și soția sa, Cîntea A..
Ori, despre acest înscris nu a avut cunoștință și este logic faptul că dacă știa de el, era în interesul său să-l folosească în demersurile sale judiciare, fără a mai pierde timp și a face cheltuieli inutile.
Înscrisul are caracter de noutate și are valoare probatorie determinantă în cauză, fiind totodată un act personal, privat care a fost ascuns de către partea potrivnică. Din informațiile primite a înțeles că între părțile adverse au existat divergențe referitoare la derularea litigiilor mele, ceea ce a influențat hotărârea de a mi-l trimite prin poștă, de a lua la cunoștință de cuprinsul său și de a-l folosi.
Instanța are obligația de a avea în vedere acest act deosebit de important care va influența pronunțarea unei alte soluții în prezenta cauză.
Testamentul a existat la data pronunțării hotărârii revizuite și nu a putut fi invocat de ea pentru că a fost reținut de partea potrivnică, mai ales că este un act privat care a putut fi ascuns cu ușurință după moartea testatorului sau chiar în timpul vieții sale ( fără știrea acestuia) tocmai cu intenția de a fi obținute anumite avantaje patrimoniale.
De aceea, termenul de prescripție a dreptului la opțiunea succesorală curge din momentul în care a luat la cunoștință de testament, fiind vorba de altfel despre repunerea în termenul de prescripție. În această situație, conform practicii judiciare, se admite unanim faptul că succesibilul poate fi repus în termenul de prescripție pentru cauze temeinic justificate care nu pot fi imputate unei culpe a titularului dreptului de opțiune, dar care nu întrunesc nici caracterele forței majore. Este vorba despre cazuri fortuite, adică împrejurări neimputabile succesibilului, dar care, nu sunt totuși împiedicări absolute ca cele reprezentând forța majoră.
Ca exemplu: ascunderea cu rea-credință a morții lui de cujus de către comoștenitori, necunoașterea de către legatar a testamentului întocmit în favoarea sa, descoperirea unei legături de rudenie cu defunctul ș.a. ( CSJ, s. civ, dec. nr. 129/1993, în Jurisprudența CSJ 1993, p.81-83).
În jurisprudența CEDO s-a reținut în mod constant că revizuirea unei hotărâri irevocabile poate interveni numai pentru un „ defect fundamental”, care a devenit cunoscut numai după terminarea procesului, în situația în care el este sau devine cunoscut în cursul procesului, atunci părțile au la îndemână căile ordinare de atac ( cauza P. S. contra României).
CEDO a apreciat că reprezintă defect fundamental care justifică revizuirea unei hotărâri intrată în puterea lucrului judecat, numai „circumstanțele nou descoperite” iar nu „circumstanțele noi”. Circumstanțele care au legătură cu cazul, existaseră în cursul procesului și fuseseră dezvăluite judecătorului, devenind cunoscute numai după terminarea procesului, sunt „nou descoperite”, în timp ce circumstanțele care privesc cazul, dar au luat naștere după proces, sunt „noi”.
Deși, este aplicabilă regula enunțată mai sus, consideră că se poate critica și modalitatea în care instanța a reținut excepția prescripției dreptului la opțiunea succesorală, motivând că nu sunt probe care să justifice calitatea mea de moștenitoare după unchiul său, Cîntea G..
Așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar este nepoata de soră a defunctului, având vocație succesorală după acesta în concurs cu moștenitorii soției supraviețuitoare Cîntea A., iar acceptarea succesiunii s-a făcut tacit prin anumite acte materiale despre care au făcut vorbire unii martori, situație ce rezultă și din declarația extrajudiciară autentificată a lui Reisz R. și care nu poate fi înlăturată, producând efecte juridice.
Împreună ca mama sa, S. E. s-au ocupat îndeaproape de această familie și de bunurile sale, au gospodărit împreună, au lucrat terenul și au plătit taxele și impozitele aferente.
Totodată, a menționat și faptul că în baza certificatului de moștenitor nr.740/2/1.12.1989, mama sa, S. E. a decedat în termenul de acceptare a succesiunii după fratele său, deci nu se poate prezuma că s-a renunțat la succesiune, renunțarea trebuind să îmbrace forma expresă.
Astfel că drepturile ce provin din moștenire sunt valabile față de terți fără înscrierea în CF. Pentru înscrierea în CF este necesară dezbaterea succesiunii, și cum nimeni nu a deschis succesiunea, ea nefiind citată sau notificată, nu poate fi decăzută din drepturile sale de moștenitor.
Într-o altă ordine de idei, se poate observa că nimeni altcineva nu a acceptat succesiunea după Cîntea G. (a se vedea și declarația de acceptare aut. sub nr.895/2013) și nici după soția supraviețuitoare Cîntea A. (certificatul nr.1981 /2013 a Camerei Notarilor Publici). Din acest punct de vedere, nimeni nu a fost interesat de bunurile succesorale ale defunctului Cîntea G., cu excepția sa și a mamei sale care au fost foarte apropiate de această familie.
Într-o altă ordine de idei, susține că bunurile imobiliare dobândite de autor prin reforma agrară din 1945 au fost bunurile sale proprii, dobândite înainte de căsătorie și trecute în registrul agricol pe numele acestuia în perioada 1956-1992, iar ulterior, pe numele soției lui unde a figurat timp de patru ani. Ulterior gospodăria cu terenul aferent au fost vândute printr-un antecontract de v/c intimaților C., vânzare validată de instanța judecătorească.
Natura juridică de bun propriu a bunurilor intrate deja în patrimoniul unchiului său este dată de faptul că soții Cîntea s-au căsătorit la data de27.04.1947 și nicidecum în anul 1943, așa cum reține instanța.
Certificatul de căsătorie depus de intimații intervenienți la termenul din 9.05.2013 alături de copia de pe extrasul de pe registrul stării civile pentru căsătoriți pe anul 1943 sunt acte contrafăcute, care se pot analiza cu ochiul liber.
Astfel, în primul rând, certificatul de căsătorie în copie nu are ștampila „MORT” sau „DECEDAT”, pentru că la deces se punea obligatoriu această ștampilă atât pe certificatul de deces, cât și pe cel de căsătorie. La ultimul termen de judecată în recurs a arătat instanței actele originale provenite de la rudele sale, unde este aplicată această ștampilă.
În al doilea rând, numele de Kintea G. nu poate fi interpretat ca un nume maghiarizat datorită situației geopolitice a țării din acea perioadă, așa cum susțin intimații.
În al treilea rând, acest certificat în copie, la rubrica „Locul și data căsătoriei” (sus pe partea dreaptă) apar ștersături, iar unde este trecută luna februarie, se observă că sub aceste litere a fost scris altceva.
În al patrulea rând, din copia xerox a extrasului din registrul stării civile pentru căsătoriți pe anul 1943 rezultă că mama lui G. Cîntea se numea D. G., ori mama acestuia se numea în realitate Cintea G., născută Culineac (după care a primit și ea prenumele bunicii), așa cum rezultă din certificatul de naștere și din extractul din registrul stării civile pentru născuți depuse la dosar, motiv despre care instanța nu a făcut vorbire.
Deși, instanța s-a referit în considerente la modul diferit de scriere al numelui familiei Cîntea sau Kîntea ( Kintea) A. din perspectiva politicii de maghiarizare forțată a populației autohtone, nu s-a referit la motivarea mea cu privire la felul scrierii din extrasul registrului de stare civilă. Acest extras în copie cuprinde modificări de scris pe numele lui Cintea A. și data căsătoriei (scrisul este mai apăsat și întrerupt față de restul scrisului care este continuu și aplecat spre dreapta), iar la rubrica „Locul, anul și ziua căsătoriei” cuvintele „Cîrlibaba” și „Februarie” sunt scrise cu litere moderne care nu se potrivesc cu restul scrisului, iar semnătura secretarului nu este cea reală, pentru că părinților săi S. I. și E. li s-au eliberat după două zile, adică la 10.02.1950, un extras din registrul stării civile pentru căsătoriți, însă semnătura aceluiași secretar diferă.
Mai sunt și alte modificări ale scrisului despre care a făcut vorbire pe larg în notele de ședință depuse la termenul din 4.05.2013 și care alături de cele arătate mai sus pun mari semne de întrebare asupra autenticității actelor, precum și a corectitudinii datelor din cuprinsul acestora.
Cert este faptul că în localitatea Cîrlibaba au existat 3 persoane cu numele de Cintea G. și încă o persoană cu numele de Cintea A..
Problema spinoasă este și aceea că parte din averea defunctului a fost înstrăinată în timpul vieții de soția supraviețuitoare, fără a fi dezbătută procedura succesorală după aceasta, și nici un eventual partaj, pentru ca bunurile succesorale să fi intrat în patrimoniul mătușii mele pentru a putea dispune de ele prin act autentic.
Instanța nu menționează în considerente și alte motive care au fost invocate de reclamantă prin acțiunea sa, desigur, considerând că nu se circumscriu obiectului juridic dedus judecății.
De asemenea, pronunțarea sentinței civile nr.1209/2009 (dos. nr._ ) a Judecătoriei Vatra Dornei pune multe semne de întrebare referitoare la falsificarea semnăturii promitentei vânzătoare atât din antecontract cât și de pe cererea din dosar prin care, în calitate de pârâtă, ar fi fost de acord cu admiterea acțiunii (concluzii enunțate în expertizele grafoscopice extrajudiciare nr. 115 din 21.03.2012 și nr. 131 din 8.11.2012 efectuate de expertul criminalist autorizat B. A. N. din București), a împlinirii termenului de prescripție achizitivă de 30 ani, precum și a unor aspecte procedurale complet viciate, cu atât mai mult cu cât Cîntea A. nu a avut intenția să vândă niciodată. Procedura de citare a lui Cîntea A. din acel dosar s-a făcut prin afișare, deși aceasta era acasă, iar comunicarea hotărârii a intrat pe mâna altcuiva, care a semnat în numele acesteia; în locul martorului I. G. s-a prezentat în instanță I. C., care a semnat în fals în locul martorului propus ș.a.
Prin urmare, Cîntea A. nu a știut de acel proces și astfel, intimații, prin manopere frauduloase au obținut câștig de cauză, intabulându-și dreptul de proprietate în CF pe suprafața de 1199 m.p. cu construcții.
Intervenția soților C. I. și C. C. Anișoara în prezentul litigiu s-a făcut fără o bază legală, știindu-se că aceștia nu aveau calitate procesuală, însă prin admiterea în principiul a cererii lor, aceștia și-au făcut apărări în sensul de a demonta toate susținerile sale referitoare la calitatea de moștenitoare după unchiul Cîntea G. și a tuturor celorlalte aspecte despre care am făcut vorbire în repetatele cereri depuse în cauză.
De altfel, se poate observa, că admiterea în principiu a cererii de intervenție în nume propriu s-a făcut nelegal, fără timbrajul corespunzător la care erau obligați intervenienții.
Chiar dacă a extins explicațiile privitoare la situația bunurilor succesorale și a calității sale de moștenitoare, a considerat că instanța trebuie să cunoască și aceste aspecte juridice care au format obiectul unor dosare civile și penale pentru a-și contura o părere de ansamblu obiectivă.
Intimații, în întîmpinare, au solicitat, în principal, respingerea cererii ca inadmisibilă și în subsidiar, respingerea ca nefondată.
Verificînd actele și lucrările dosarului, tribunalul constată cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Potrivit art.322 alin.1 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în cazurile indicate expres.
Ori, în cauză, nu este îndeplinită nici una din cerințele prevăzute de art.322 alin.1 Cod procedură civilă, revizuirea fiind formulată împotriva unei hotărîri soluționate irevocabil de instanța de casare, prin respingerea recursului.
Față de aceste considerente, tribunalul va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul disp.art.274 Cod procedură civilă, revizuienta va fi obligată să plătească intimaților C. I. și C. C. Anișoara suma de 1300 lei cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuienta E. G., domiciliată în com.Cîrlibaba ..38, jud.Suceava, împotriva deciziei civile nr.1592 din 14 iunie 2013 a Tribunalului Suceava (dosar nr._ ), intimați fiind Ș. P., din Cîrlibaba Nouă nr.90, județ Suceava, T. R., din G., ..1, ., județ Cluj, Ș. L., din Cîrlibaba, ..28, județ Suceava, Ș. M. (M.), cu același domiciliu, A. A., din Iacobeni, ., județ Suceava, G. I., din Cîrlibaba, ..34, județ Suceava, G. C., din Cîrlibaba, ..2, județ Suceava, G. A., din Baia Borșei, ., județ Maramureș, S. D., Wildkamp_ Salzgitter, Germania, H. E., Stresenmann_ Geislingen Ander Steige, Germania, Ș. M., cu același domiciliu, Ș. E. (S.), Ebenhardstrase_ Geislingern Ander Steige 7 Germania, C. I., din Cîrlibaba, județ Suceava, C. C. ANIȘOARA, din Cîrlibaba, județ Suceava.
Obligă revizuienta E. G. să plătească intimaților C. I. și C. C. Anișoara suma de 1300 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 mai 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M. C. D. D. T. M. P. T.
Red. T.M.
Jud.fond – H. D. L.
Tehnored.P.T. – Ex.2 – 11 iunie 2014
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 82/2014. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 97/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
