Contestaţie la executare. Hotărâre din 24-01-2014, Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 8488/314/2013
Dosar nr._ Contestație la executare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
D E C I Z IA NR. 190
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24 IANUARIE 2014
PREȘEDINTE: L. A.
JUDECĂTOR: A. I. M.
JUDECĂTOR: V. O. D.
GREFIER: S. A.- M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de către contestatorii S. P. și S. M., împotriva sentinței civile nr. 4924 din data de 3 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, intimați fiind C. C. V. și C. V. M..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat I. C., pentru intimați, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că la dosar au fost depuse, prin serviciul registratură, de către contestatori dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 260 lei, timbru judiciar de 3 lei, pe care le anulează, recursul fiind legal timbrat și cerere de suspendare a cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ al Judecătoriei Suceava, în temeiul art. 244 al. 1 pct. 1 din vechiul Cod de procedură civilă.
Apărătorul intimaților depune la dosar împuternicire avocațială și arată că se opune cererii de suspendare a cauzei, cu precizarea că rezoluțiunea contractului nu constituie o acțiune izolată, nouă, cu privire la rezoluțiunea contractului instanța s-a pronunțat definitiv și irevocabil în dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava, singura diferență între cele două acțiuni fiind numărul părților.
Instanța respinge cererea de suspendare a cauzei, motivat de faptul că în speță nu sunt îndeplinite disp. art. 244 al. 1 din vechiul Cod de procedură civilă, soluționarea prezentei cauze prin care se invocă nelegalitatea actelor de executare și a somației nu depinde de modul de soluționare a cauzei privind nulitatea contractului de vânzare-cumpărare.
Apărătorul intimaților arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat în cauză, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
Apărătorul intimaților învederează instanței faptul că somația din data de 4 septembrie 2013 a fost întocmită în mod legal, a fost comunicată cu anexele aferente, iar contestatorii nu reproșează executorului vreo culpă, motiv pentru care solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată:
Prin contestația înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 18.09.2013 sub nr._, contestatorii S. P. și S. M., au solicitat, în contradictoriu cu intimații C. C. V. și C. V. M., anularea somației de executare din 04.09.2013 și a tuturor actelor de executare întocmite în dosarul execuțional nr. 218/2012 al executorului judecătoresc J. C. și suspendarea executării silite .
În motivare au arătat că prin somația din 04.09.2013 din dosarul execuțional nr. 218/2012, au fost somați ca în termen de 10 zile să se conformeze dispozitivului sentinței civile 1072/02.03.2011 a Judecătoriei Suceava, în sensul de a preda 631 mp teren intravilan . construcțiile de pe acest teren proprietatea creditorilor intimați și să achite suma de 7314,76 lei.
Contestatorii au susținut că executarea silită este nelegală deoarece somația din 04.09.2013 nu a fost însoțită de titlul executoriu și nici de încheierea de încuviințare potrivit art. 387 alin.4 C.pr.civ.
Contestatorii au mai susținut că prin sentința civilă 1072/02.03.2011 a Judecătoriei Suceava, au fost obligați să lase intimaților în deplină proprietate 631 mp teren intravilan . construcțiile de pe acest teren proprietatea creditorilor intimați și să achite suma de 3548,60 lei.
Au precizat că cererea de suspendare a executării silite se impune a fi admisă deoarece pe rolul Tribunalului Suceava este înregistrat dosarul_, având ca obiect rezoluțiune contract de vânzare-cumpărare 2514/30.09.2004 în ceea ce privește suprafața de 1000 mp din care fac parte cei 631 mp obiect al executării silite.
Au mai susținut că suma de bani pentru care s-a început executarea silită este dublă față de suma stabilită în sentința civilă, astfel că se impune suspendarea executării silite pentru a se lămuri cuantumul debitului.
S-a precizat și faptul că sunt incidente dispozițiile vechiului C.pr.civ., executarea silită contestată fiind începută în anul 2012.
În drept au invocat disp. art. 387,391, 399 și urm. C.pr.civ. și au solicitat proba cu înscrisuri.
Legal citați, intimații a formulat întâmpinare prin care au invocat excepția autorității de lucru judecat motivat de faptul că prin prezenta acțiune-contestație la executare s-a solicitat anularea formelor de executare din dosarul 218/2012 al executorului judecătoresc J. C., iar anularea acestor forme de executare a mai fost solicitată de contestatori în cadrul dosarului_, dosar în care a fost respinsă acțiunea contestatorilor în mod irevocabil prin sentința civilă 2450/05.04.2013.
Pe fondul cauzei au solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
Intimații au precizat că executarea silită a fost încuviințată prin încheierea din 22.08.2012 în dosar_ iar sentința civilă, titlu executoriu și procesul verbal de cheltuieli de executare au fost atașate somației comunicate debitorilor contestatori.
Cu privire la cuantumul sumei supuse executării silite, intimații au susținut că aceasta este compusă din onorar avocat, onorar expert, taxă de timbru - conform sentinței civile și cheltuieli de executare calculate conform Ordinului MJ 2550/C/2006.
În ceea ce privește suspendarea executării silite au solicitat respingerea acestei cereri deoarece acțiunea de rezoluțiune contract de vânzare cumpărare a fost respinsă în dosarul_, contestatorii încercând și anterior desființarea acestui contract în dosarul_, dosar în care cererea contestatorilor a fost respinsă în mod irevocabil.
Au susținut că singurul motiv al contestatorilor este reaua lor credință și încercarea de a tergiversa punerea în executare a sentinței 1072/02.03.2011.
Intimații au precizat că toate actele de executare sunt legale.
Intimații au precizat și faptul că nu sunt îndeplinite condițiile privind suspendarea executării.
Prin sentința civilă nr. 4924 din data de 3 octombrie 2013, Judecătoria Suceava a admis excepția tardivității invocată din oficiu de instanță, a respins contestația la executare privind anularea actelor de executare anterioare somației din 04.09.2013 din dosarul de executare 218/2012 al executorului judecătoresc J. C. formulată de contestatorii S. P. și S. M., în contradictoriu cu intimații C. C. V. și C. V. M., ca fiind tardiv introdusă, a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de intimați ca nefondată, a respins contestația la executare formulată împotriva somației din 04.09.2013 din dosarul de executare 218/2012 al executorului judecătoresc J. C., ca nefondată și a respins cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Instanța a apreciat se impune a se analiza mai întâi excepția tardivității, pentru a se verifica dacă acțiunea părților a fost formulată în termen și abia în cazul în care s-ar constata că acțiunea este formulată în termenul prevăzut de lege se impune a se analiza excepția autorității de lucru judecat a acțiunii respective față de o altă acțiune între aceleași părți.
Instanța a reținut că la data de 18.09.2013 contestatorii S. P. și S. M. au formulat contestație la executare prin care au solicitat anularea somației de executare din 04.09.2013 și a tuturor actelor de executare întocmite în dosarul execuțional nr. 218/2012 al executorului judecătoresc J. C..
În dosarul de executare 218/2012 s-au întocmit următoarele acte de executare: proces verbal de cheltuieli de executare din 09.08.2012 (f.31) și somație din 05.09.2012 (f. 38) comunicate contestatorului la data de 10.09.2012 (f.39), somație din 04.09.2013 (f.49) ce a fost comunicată contestatorilor la data de 10.09.2013(f.50).
Potrivit art. 401 C.pr.civ. contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare.
Instanța a reținut că la termenul din 03.10.2013 a invocat excepția tardivității formulării contestației la executare cu privire la actele de executare anterioare somației din 04.09.2013.
Astfel, având în vedere că de toate actele de executare anterioare somației din 04.09.2013, contestatorii așa cum s-a reținut mai sus au luat cunoștință cu mai mult de 15 zile anterioare datei de înregistrare a prezentei contestației la executare, respectiv 18.09.2013 potrivit rezoluției de la f. 3, având în vedere dispozițiile art. 401 lit. c C.pr.civ. a admis excepția tardivității formulării contestației la executare cu privire la actele de executare anterioare somației din 04.09.2013 și pe cale de consecință a respins contestația la executare privind anularea actelor de executare anterioare somației din 04.09.2013 din dosarul de executare 218/2012 al executorului judecătoresc J. C. formulată de contestatori în contradictoriu cu intimații, ca fiind tardiv introdusă.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat invocată de intimați prin întâmpinare, având în vedere soluția cu privire la excepția tardivității, instanța a apreciat că excepția autorității de lucru judecat mai poate fi analizată doar în ceea ce privește contestația la executare formulată de contestatori în contradictoriu cu intimații privind anularea somației din 04.09.2013 emisă în dosarul de executare 218/2012.
Instanța a reținut că există identitate de părți și cauză între prezentul doar_ și dosarul_ soluționat prin sentința irevocabilă 2992/26.04.2013 (f.61-63) dar în ceea ce privește identitatea de obiect nu au fost îndeplinite condițiile.
Astfel, prin admiterea excepției tardivității, în prezentul dosar_ instanța a mai fost investită cu soluționarea contestației la executare împotriva somației 04.09.2013 emisă în dosarul de executare 218/2012, or în dosarul_ soluționat prin sentința irevocabilă 2992/26.04.2013 au fost analizate actele de executare anterioare datei de 04.09.2013, acest act fiind emis după soluționarea dosarului la care s-au raportat intimații când au invocat excepția autorității de lucru judecat.
Nefiind date condițiile triplei identități prevăzută de art. art. 1201 Cod civil, conform cărora este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de intimați ca nefondată.
Pe fondul cauzei instanța a reținut următoarele:
La solicitarea creditorilor – intimați C. C. V. și C. V. M., executorul judecătoresc J. C. a început executarea silită în cadrul dosarului execuțional nr.218/2012 împotriva contestatorilor S. P. și S. M. pentru ca aceștia din urmă să lase intimaților în deplină proprietate 631 mp teren intravilan . construcțiile de pe acest teren proprietatea creditorilor intimați și să achite suma de 3548,60 lei, conform titlurilor executorii constând în sentința civilă 1072/02.03.2011 și procesul verbal cheltuieli de executare.
Prin încheierea de ședință din 22.08.2012 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar_ s-a dispus încuviințarea executării silite împotriva debitorilor S. P. și S. M. în baza titlurilor executorii constând în sentința civilă 1072/02.03.2011 a Judecătoriei Suceava (f. 30).
Instanța a reținut că în ceea ce privește actele de executare anterioare somației din 04.09.2013, respectiv procesul verbal din 09.08.2012 și somația din 05.09.2012 s-a pronunțat deja admițând excepția tardivității contestației la executare.
Astfel, instanța pe fondul contestației a verificat doar dacă somația de executare din 04.09.2013 (f. 49) îndeplinește condițiile de legalitate.
Potrivit art. 399 alin. 1 Cod procedură civilă împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de cei interesați sau vătămați prin executare, iar alin. 2 al aceluiași articol prevede că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că în cadrul contestației la executare se pot invoca vicii și nelegalități ale actelor de executare, instanța învestită cu soluționarea contestației la executare cercetând dacă actele de executare se realizează cu respectarea dispozițiilor legale privind executarea silită.
Analizând somația de executare din 04.09.2013 (f. 49), instanța a reținut că aceasta a fost întocmită cu respectarea prevederilor legale.
Astfel, instanța a reținut că executorul judecătoresc J. C. a emis în cadrul dosarului de executare silită 218/2012, procesul verbal din 09.08.2012 și somația din 05.09.2012, iar la data de 17.12.2012 Judecătoria Suceava prin încheierea din dosarul_ a dispus suspendarea executării silite în dosarul de executare 218/2012 până la soluționarea cererii de suspendare din dosarul_ . Dosarul_ a fost soluționat la data de 05.04.2013 prin sentința civilă 2450 prin care s-a respins acțiunea contestatorilor, sentință irevocabilă prin decizia 1803 din 22.08.2013 a Tribunalului Suceava.
Ca urmare a soluționării dosarului_, în baza căruia fusese dispusă suspendare provizorie a executării silite din dosarul de executare 218/2012, executorul judecătoresc a emis la data de 04.09.2013 somație de executare (f.49), somație contestată în prezentul dosar de contestatori.
Instanța a reținut însă că executorul judecătoresc a emis somația din 04.09.2013 conform dispozițiilor legale, nefiind obligatoriu ca la această nouă somație să fie din nou anexate sentința civilă 1072/02.03.2011 și procesul verbal din 09.08.2012 care au fost comunicate contestatorilor la data de 10.09.2012 (f.39) nefiind astfel dată susținerea contestatorilor precum că nu s-au respectat dispozițiile art. 387 alin.4 C.pr.civ.
De asemenea, conform C.pr.civ. nu există obligația executorului judecătoresc de a anexa la somație și o copie a încheierii de încuviințare executare silită, încheiere despre care oricum contestatorii au avut cunoștință încă de la momentul formulării contestației la executare anterioare din dosarul_
Instanța a reținut că motivele privind formularea unui recurs împotriva sentinței din dosarul_ și cuantumul cheltuielilor de executare au fost invocate de contestatori în susținerea cererii de suspendare a executării silite.
De altfel și chiar dacă le-ar fi analizat pe fondul contestației la executare, instanța nu ar fi putut reține aceste apărări ale contestatorilor.
Astfel, faptul că în prezent contestatorii au formulat recurs în dosarul_ având ca obiect rezoluțiunea contract de vânzare-cumpărare 2514/30.09.2004 în ceea ce privește suprafața de 1000 mp din care fac parte cei 631 mp obiect al executării silite, nu a dus la desființarea formelor de executare din dosarul de executare 218/2012 atât timp cât titlul executoriu - sentința civilă 1072/02.03.2011 din dosar_, nu a fost desființat.
Cu privire la faptul că suma de bani pentru care s-a început executarea silită este dublă față de suma stabilită în sentința civilă 1072/02.03.2011, instanța a reținut că s-a verificat deja acest motiv al contestatorilor în cadrul dosarului_ .
Astfel, suma de 7314,76 lei se compune din suma de 3548,60 lei cheltuieli de judecată conform sentinței civile 1072/02.03.2011 și 3766,16 lei cheltuieli de executare conform procesului verbal din 09.08.2012 (f.31) calculate conform OMJ 2550/2006 cu modif. ulterioare în temeiul art. 371 ind.7 C.pr.civ.
Având în vedere și dispozițiile art. 1169 C.civ. potrivit căruia cel care face o propunere înaintea judecății este ținut să o dovedească, față de cele reținute anterior, și constatând că nu au fost dovedite de către contestatori motive care să atragă nulitatea somației din 04.09.2013, instanța în raportat la dispozițiile art. 399 C.pr.civ., a respins contestația la executare formulată împotriva somației din 04.09.2013 din dosarul de executare 218/2012 al executorului judecătoresc J. C., ca nefondată.
În ceea ce privește cererea contestatorilor de suspendare a executării silite din dosarul 218/2012 al executorului judecătoresc, față de soluția privind contestația la executare, instanța a respins cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs contestatorii prin care au solicitat admiterea acestuia si modificarea in parte a sentinței civile recurate in sensul admiterii contestației la executare formulata de contestatori împotriva somației din data de 04.09.2013 emisa de B.EJ. " J. C." in dosarul de executare 218/2012.
În motivare au arătat că in mod greșit instanța de fond a dispus respingerea contestației la executare formulata de ei împotriva somației din data de 04.09.2013 emisa de B.EJ. " J. C." in dosarul de executare 218/2012. Pentru a pronunța aceasta soluție instanța de fond a reținut ca executorul judecătoresc a emis in cadrul dosarului de executare silita 218/2012 somația din 04.09.2013 conform dispozițiilor legale, nefiind obligatoriu ca la aceasta somație sa fie anexate sentința civila nr. 1072/02.03.2011 si procesul verbal din 09.08.2012.
Dispozițiile art. 387 alin. 4 C. Pr. Civila invocate de contestatori ca au fost încălcate la emiterea somației in cauza sunt imperative si nu disting cu privire la situația in care pentru aceeași executare a mai fost emisa o alta somație.
Potrivit prevederilor art. 387 alin. 4 C.Pr.Civila la somația de executare trebuie anexat titlul executoriu in baza căruia urmează a se face executarea silita, in cauza de fata la somația de executare nu au fost anexate: titlul executoriu menționat in somație si nici încheierea de încuviințare a executării silite pronunțata de Judecătoria Suceava. Conform art. 391 C. Pr Civila încălcarea dispozițiilor art. 387 atrage anularea executării. Au considerat ca in cauza s-a dat o soluție cu încălcarea acestor prevederi legale având in vedere ca somația emisa de B. nu îndeplinește in totalitate cerințele legale impuse.
. civila nr. 1072/02.03.2011 pronunțata de Judecătoria Suceava in dosarul nr._, irevocabila prin decizia nr. 375/21.02.2012 a Tribunalului Suceava - Secția Civila, având ca obiect "revendicare imobiliara", contestatorii au fost obligați sa le lase intimaților C. Cristtna V. si C. V. M., in deplina proprietate si posesie suprafața de 631 m.p. teren situat in intravilanul satului si comunei Dumbrăveni, dobândit de aceștia prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2514/30.09.2004 de B.N.P. A. Ivascu. De asemenea, au fost obligați sa desființeze construcțiile edificate pe acest teren si sa le achite suma de 3548,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Referitor la capătul de cerere privind suspendarea executării silite pana la soluționarea irevocabila a prezentei contestații la executare, au considerat ca se impune suspendarea pe perioada soluționării cauzei de fata având in vedere următoarele aspecte:
Pe rolul Tribunalului Suceava este înregistrat spre soluționare dosarul nr._ cu termen de judecata in data de 12 decembrie 2013 având ca obiect "rezoluțiune contract de vânzare cumpărare " (au anexat citația emisa in acest dosar si extras de pe portalul instanțelor de judecata www.just.ro). Prin aceasta acțiune promovata împotriva creditorilor au solicitat sa se dispună desființarea parțiala a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2514/30.09.2004 de BNP "A. Ivascu" in ceea ce privește suprafața de suprafața de 1000 m.p. din care fac parte cei 631 m.p. teren situat in intravilanul satului si comunei Dumbrăveni dobândit de creditori in calitate de cumpărători. Acțiunea este întemeiata pe dispozițiile art. 184 C. Pr. Civila (vechea reglementare) si formulata in condițiile in care in dosarul nr. 119/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus neînceperea urmăririi penale întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale prevăzuta de art. 122 alin. 1 lit. d.C. Penal. Acest contract de vânzare-cumpărare a cărei nulitate absoluta au solicitat-o a stat la baza pronunțării soluției de admitere a acțiunii de revendicare in sentința civila nr. 1072/02.03.2011 ce a constituit titlu executoriu in prezenta cauza.
Având in vedere ca prin executare s-a solicitat si desființarea de construcții iar întoarcerea executării nu ar mai putea fi posibila in cazul in care s-ar dovedi că, contractul in baza căruia și-au justificat creditorii dreptul de proprietate asupra terenului pe care trebuie sa îl predea si de pe care trebuie sa desființeze construcțiile, este desființat parțial pentru suprafața in cauza, au considerat ca se impune suspendarea executării in ceea ce privește desființarea construcțiilor si predarea terenului.
Intimații, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare, însă prin apărătorul lor prezent la dezbateri, au solicitat respingerea recursului.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Într-adevăr potrivit prevederilor art. 387 alin. 4 Cod de procedură civilă la somația de executare trebuie anexat titlul executoriu in baza căruia urmează a se face executarea silită.
În cauza de față însă, corect a reținut instanța că executorul judecătoresc a emis somația din 04.09.2013 conform dispozițiilor legale, nefiind obligatoriu ca la această nouă somație să fie din nou anexate sentința civilă 1072/02.03.2011 și procesul verbal din 09.08.2012 care au fost comunicate contestatorilor la data de 10.09.2012, odată cu somația emisă inițial în cadrul aceluiași dosar de executare (f. 39) nefiind astfel dată susținerea recurenților precum că nu s-au respectat dispozițiile art. 387 alin.4 Cod de procedură civilă.
De altfel, dovedit fiind că în cadrul dosarului de executare silită nr.218/2012, titlul executoriu a fost comunicat debitorilor, vătămarea prezumată de dispozițiile art. 391 Cod de procedură civilă a fost înlăturată .
Or, potrivit art.105 (2) Cod de procedură civilă actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.
Prima instanță a reținut că potrivit C. pr. civ. nu există obligația executorului judecătoresc de a anexa la somație și o copie a încheierii de încuviințare executare silită, încheiere despre care oricum contestatorii au avut cunoștință încă de la momentul formulării contestației la executare anterioare din dosarul nr._ .
Recurenții în recurs nu au indicat dispozițiile legale potrivit cărora la somația de executare se atașează copia încheierii de încuviințare executare silită și nu au contestat că au cunoscut această încheiere, în cadrul contestației la executare anterioare din dosarul_ .
Pentru motivele arătate este nefondată susținerea recurenților în sensul că se impune anularea somației de executare din 04.09.2013 (f. 49), fiind corectă soluția instanței de fond privind respingerea contestației la executare.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite din dosarul nr. 218/2012 al executorului judecătoresc, față de soluția privind contestația la executare, corect instanța a respins cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Potrivit art. 403 Cod de procedură civilă până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
Prin urmare, cererea de suspendare a executării silite formulată în temeiul art. 403 Cod de procedură civilă privește suspendarea până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, astfel încât sunt lipsite de relevanță aspectele invocate de recurent privind necesitatea suspendării executării silite până la soluționarea dosarului nr._ având ca obiect "rezoluțiune contract de vânzare cumpărare înregistrat pe rolul Tribunalului Suceava cu termen de judecata in data de 12 decembrie 2013 având ca obiect "rezoluțiune contract de vânzare cumpărare".
Faptul că în prezent contestatorii au formulat recurs în dosarul nr._ având ca obiect rezoluțiunea contract de vânzare-cumpărare nr. 2514/30.09.2004 în ceea ce privește suprafața de 1000 mp din care fac parte cei 631 mp obiect al executării silite, nu ar avea relevanță asupra formelor de executare din dosarul de executare nr. 218/2012 atât timp cât titlul executoriu - sentința civilă nr. 1072/02.03.2011 din dosar nr._, nu a fost desființat.
Prin urmare, constatând că în cauză nu sunt incidente motivele de nelegalitate invocate de recurenți, că instanța a făcut o corectă a aplicare a dispozițiilor art. 387 p-ct.4, art. 391 și art. 403 Cod de procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod de procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 274 cod de procedură civilă, recurenții ca părți căzute în pretenții, vor fi obligați să plătească intimatei C. C. V. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către contestatorii S. P. și S. M., domiciliați în Dumbrăveni, nr. 1063, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 4924 din data de 3 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, intimați fiind C. C. V. și C. V. M., domiciliați în Dumbrăveni, jud. Suceava, ca nefondat.
Obligă recurenții să plătească intimatei C. C. V. 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din data de 24 ianuarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. A. A. I. M. V. O. D.
Grefier,
S. A.-M.
Red. L.A.
Judecător fond C. A.
Tehnored. S.A.M.
2 ex./24.02.2014
| ← Uzucapiune. Hotărâre din 24-01-2014, Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Hotărâre din 10-01-2014, Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
