Expropriere. Sentința nr. 2186/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2186/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 16-12-2014 în dosarul nr. 1365/86/2014
Dosar nr._ expropriere
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 2186/2014
Ședința publică de la 16 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. A.
Grefier L. A.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror A. L. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect expropriere formulată de către reclamanta M. A. cu domiciliul ales la cabinet de avocat C. D.-sat Mihiveni, ., jud Suceava în contradictoriu cu pârâtul S. R. REPREZENTAT DE MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI IAȘI-Iași, ..19, jud Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. C. D. pentru reclamantă și av. subst R. S. pentru pârât, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că s-a făcut dovada achitării de către pârât a onorariilor pentru experți aferente suplimentului la raportul de expertiză (filele 202-204). De asemenea constată că au fost formulate obiecțiuni la suplimentul raportului de expertiză de către pârât și acordă cuvântul asupra acestora.
Av. R. S. solicită încuviințarea obiecțiunilor și refacerea suplimentului la raportul de expertiză.
Av. C. D. solicită respingerea obiecțiunilor la suplimentul raportului de expertiză.
Reprezentanta Parchetului arată că este de acord cu obiecțiunile la suplimentul raportului de expertiză .
Instanța respinge obiecțiunile ca nefiind utile soluționării cauzei apreciind că experții au răspuns obiecțiunilor inițial formulate.
De asemenea instanța constată că reclamanta și-a restrâns acțiunea, depunând în acest sens precizări la filele 206-208 dosar.
În temeiul art.244 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, nemaifiind alte cereri, instanța constată cercetarea procesului încheiată și, văzând acordul părților, față de dispozițiile alin.3 al aceluiași articol și art.392 Noul Cod de procedură civilă deschide dezbaterile acordând cuvântul asupra fondului cauzei.
Av. C. D. solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată, anularea parțială a hotărârii contestate și obligarea pârâtului la plata despăgubirilor cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial și onorariu pentru experți.
Av. R. S. solicită respingerea acțiunii cu compensarea cheltuielilor.
Reprezentanta Parchetului, d-na procuror A. L. solicită respingerea acțiunii.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr._ la data de 13.01.2014, reclamanta M. A. a formulat în contradictoriu cu pârâtul S. R. Reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA– Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași contestație împotriva Hotărârii nr.382 din 23.01.2014 dată în Dosarul nr.190 of. de către Comisia de Verificare a Drepturilor de Proprietate și Acordare a Despăgubirilor a Comunei Șcheia solicitând următoarele:
- a se verifica temeinicia acestei hotărâri cu privire la cuantumul despăgubirilor cu care nu este de acord, acestea fiind calculate la un preț mult inferior față de prețul de piață și a valorii de înlocuire, să se dispună anularea parțială a Hotărârii sub aspectul despăgubirilor acordate și să se dispună obligarea expropriatorului S. R. reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași la plata acestora raportat la prețul de piață a imobilului expropriat de 15 euro pe mp, în sumă de 3.255 euro;
- obligarea expropriatorului la plata unei despăgubiri reprezentând prejudiciul rezultat din imposibilitatea utilizării conform eu destinația agricolă a parcelelor rămase în urma exproprierii, a celor afectate de zona de protecție a șoselei de centură și a prejudiciului rezultat din diminuarea valorii terenului rămas în urma exproprierii;
- cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că prin Hotărârea nr.382 din 23.01.2014 s-a dispus exproprierea suprafeței de 217 mp., identică cu parcela nr._ a Comunei Cadastrale Șcheia, rezultată din dezmembrarea parcelei nr._ din C.F._.
Imobilul a fost expropriat conform Hotărârii de Guvern nr.614/2011, ( poziția nr.340 din anexa la hotărâre) privind declanșarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul „Variantei de ocolire a municipiului Suceava, Km 0+000-Km 13+173,,.
Din documentația cadastral juridică rezultă că în prezent ea este titulara dreptului de proprietate și îndreptățită a primi despăgubirea ce va fi stabilită de instanță, conform următoarelor înscrisuri:T.P.nr.2555/1999, sentința civilă nr.3721/2011 a Judecătoriei Suceava, extras CF.
Despăgubirea acordată de expropriator a fost stabilită avându-se în vedere valoarea minimă de impozitare cuprinsă în Grila Camerei Notarilor Publici la vânzarea de imobile și nu prețul de piață al imobilului supus exproprierii.
Potrivit art.18 din Norma metodologică de aplicare a Legii 255/2010, „ în situația în care persoana îndreptățită nu este de acord cu cuantumul despăgubirii, comisia face referire despre această situație în procesul verbal, arătând că persoana îndreptățită este în drept să se adreseze instanței de judecată în condițiile prevederilor art.21-27 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică..,,.
Art.16 din Legea nr.33/1994 prevede că despăgubirea ce se acordă expropriatului se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. La calcularea despăgubirii, experții, precum și instanța de judecată trebuie să țină cont de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și din daunele produse proprietarului sau altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Art.44 alin.3 din Constituția României și art.l din Protocolul I adițional la Convenția Europeană a drepturilor omului prevăd că exproprierea pentru cauză de utilitate publică se poate face numai după o justă și prealabilă despăgubire, deoarece în caz contrar, ar exista o încălcare a dreptului de proprietate al expropriatului.
Î.C.C.J. prin Decizia nr.9760/2.12.2009 a stabilit că „ sintagma prețul cu care se vând, în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, prevăzută de art.26 alin.l și alin.2 din Legea nr.33/1994 definește prețul de piață, anume prețul cel mai probabil, la o anumită dată, la care ar trebui să se vândă dreptul de proprietate asupra unui bun, după ce acesta a fost expus. într-o măsură rezonabilă, pe o piață concurențială. atunci când sunt întrunite toate condițiile unei vânzări oneste și în care cumpărătorul și vânzătorul acționează prudent. în cunoștință de cauză, în interesul propriu, presupunând că nici unul dintre aceștia nu este supus unor constrângeri exagerate,,.
Expropriatorul nu a realizat și nu i-a prezentat un raport de evaluare sau o schiță topo-cadastrală din care să vadă exact situația terenului rămas neexpropriat, dar la o simplă vedere, terenul alăturat șoselei de centură este afectat din cauza extinderii zonei de protecție și de siguranță, iar utilizarea acestor parcele pentru destinația lor agricolă nu mai este posibilă în condițiile respectării OG nr.43/1997, care stipulează că realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranță și de protecție este interzisă și a rămas și fără cale de acces, motiv pentru care solicit plata daunelor aferente acestor parcele afectate, echivalentă cu prețul lor de circulație.
Conform rapoartelor de expertiză care s-au întocmit pentru terenurile vecine, prețul de piață este situat între minim 10 și maxim 25 euro pe mp.
In concluzia celor susținute a solicitat admiterea contestației cu cheltuieli de judecată.
În drept și-a întemeiat cererea pe Legea nr.255/2010, Legea nr.33/1994, Constituția României, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art.453 C.proc.civ.
Pârâtul S. R. Reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA– Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași a formulat întâmpinare ( filele 20-22), la care a atașat documentația care a stat la baza emiterii hotărârii nr.382/23.01.2014 de către Comisia Șcheia de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor ( filele 24-55).
În apărare a arătat că prin hotărârea nr. 382 din 23.01.2014 s-a dispus plata despăgubirilor cuvenite reclamantei pentru suprafața de teren expropriată conform HG 743/2010, astfel cum a fost modificată și completată prin HG 614/201 I, în anexa acestei clin urmă hotărâri reclamanții figurând înscriși la poziția nr. 340 cu suprafața de 217 mp teren, identică cu parcela nr._, pentru care s-a acordat cu titlul de despăgubire suma de 268 lei.
In ceea ce privește cuantumul despăgubirilor acordate, acesta a fost stabilit în conformitate cu criteriile prevăzute de Legea nr. 255/2010 și de Normele Metodologice de aplicare a acestei legi.
Astfel, potrivit art. 5 alin. 1, art. 11 alin. 7 și 8 din lege sumele individuale aferente despăgubirilor sunt estimate de expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit sub coordonarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici, având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici potrivit art. 77 ind. 1 alin. 5 din codul fiscal.
Totodată, potrivit art. 8 alin. 1 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 expertul evaluator specializat în evaluarea proprietăților imobiliare, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România - ANEVAR, care va întocmi raportul de evaluare prevăzut la art. 11 alin. (7) din lege, este obligat să se raporteze la expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 77 ind. 1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu dispozițiile legale sus menționate, prin raportul de evaluare întocmit de evaluator C. C., valoarea terenului expropriat a fost stabilită la suma de 0,3 euro/mp, corespunzător valorii determinate prin expertiza întocmită în anul 2011 de Camera Notarilor Publici Suceava pentru terenurile arabile extravilane situate pe raza corn. Șcheia.
Nu este întemeiată pretenția reclamantei privind plata unei despăgubiri în sumă de 15 euro/mp dat fiind faptul că, potrivit raportului de evaluare întocmit în procedura administrativă, terenul în cauză este situat în extravilanul corn. Șcheia la locul numit "Pârâul Imașului", are destinația de teren arabil, nu beneficiază de nici un fel de utilități, rețelele de energie electrică, apă, termoficare, gaze, canalizare, telefonie, televiziune fiind inexistente, iar distanța față de mijloacele de transport în comun și de unitățile comerciale din zonă este de peste 1000 m, în timp ce distanța față de cartierele rezidențiale este de cea 1 km. Față de elementele de individualizare sus menționate și față de faptul că la data exproprierii piața imobiliară din zonă suferise un declin accentuat, ofertele de cumpărare fiind reduse iar prețurile de vânzare fiind mult mai mici decât cele practicate în anii 2008-2009, apreciem că despăgubirea solicitată de reclamantă este nejustificată.
De asemenea, nu este întemeiată nici pretenția reclamantei privind plata unei despăgubiri ca urmare a diminuării valorii terenului rămas în patrimoniul său după expropriere.
Sub acest aspect, numai suprafața individualizată în hotărârea contestată se află pe coridorul de expropriere, iar suprafețele de teren rămase în patrimoniul reclamantei nu sunt afectate de lucrările de investiții executate de expropriator sau de zona de protecție a investiției. Totodată, parcelele neexpropriate au acces la drumurile de exploatare limitrofe și la viitoarea șosea de centură, nefiind afectate nici de restricțiile aplicabile zonelor de siguranță și protecție ale investiției, iar valoarea acestora nu s-a diminuat, ci dimpotrivă, a sporit ca urmare a construirii șoselei de centură în imediata lor vecinătate.
De altfel, susținerile reclamantei din acțiune sunt contradictorii întrucât, pe de o parte, se pretinde că parte din terenul rămas în patrimoniul ei ar fi afectate de zona de protecție a viitoarei șosele de centură iar, pe de altă parte, se invocă fără nici o justificare existența unor restricții corespunzătoare zonei de siguranță, care este însă distinctă de cea de protecție la care fac referire reclamanții, această din urmă zonă de protecție neimplicând nici un fel de restricții sub aspectul utilizării parcelelor în discuție ca terenuri agricole.
Totodată, nu poate fi primită solicitarea reclamantei de acordare a despăgubirilor suplimentare echivalente cu valoarea suprafeței rămase în proprietatea lor pe motiv aceasta nu mai poate fi folosită. Terenul rămas în proprietatea reclamantei este în suprafață de 1619 m.p și 951 m.p. și poate li folosit în continuare conform categoriei de folosință.
Față de apărările sus menționate, nu este justificată nici pretenția reclamantei privind plata cheltuielilor de judecată.
În cauză a fost administrată proba cu expertiza topo cadastrală evaluativă în comisie de trei experți, raportul de expertiză fiind atașat la dosar (filele 85-125), fiind întocmit și un supliment la acest raport ( filele 185-194).
Reclamanta și-a precizat acțiunea ( filele 206-208), micșorându-și pretențiile primului capăt de cerere la suma de 1.675 euro și renunțând la cel de-al doilea capăt de cerere.
Astfel, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată, urmând ca instanța de judecată să constate netemeinicia și să anuleze parțial Hotărârea nr.382 din data de 23.01.2014 date în Dosarul nr.190 of a Comisiei de verificare a drepturilor de proprietate și acordare a despăgubirilor a Comunei Șcheia cu privire la cuantumul despăgubirilor acordate, să stabilească despăgubirea la suma de 1.675 euro aferentă suprafeței de teren expropriate și să oblige expropriatorul-S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.-Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași la plata acestor despăgubiri solicitate.
La stabilirea cuantumului despăgubirilor a solicitat a se avea în vedere prevederile art.27 din legea nr.33/1994 care obligă instanța de judecată să compare rezultatul expertizei cu oferta și cu pretențiile formulate de părți, despăgubirea acordată neputând fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat, precum și despăgubirea ce a fost stabilită prin raportul de expertiză efectuat în cauză care a stabilit o valoare a despăgubirilor de 1.675 euro pentru suprafața de teren expropriată, valoare de piață stabilită potrivit Standardelor Internaționale de Evaluare -IV/2011 la data întocmirii raportului.( Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, Decizia nr.985/04.02.2009) și în conformitate cu dispozițiile art.26 alin.l și alin.2 din Legea nr.33/1994.
In cauza de față valoarea stabilită de experți este o despăgubire dreaptă care reprezintă valoarea adevărată a bunului expropriat, motiv pentru care solicit acordarea acesteia.
Totodată a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în sumă totală de 3200 lei reprezentând 2200 lei onorariu experți si 1000 lei onorariu avocat, conform chitanțelor existente la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin hotărârea nr. 382/23.01.2014 emisă de Comisia de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor Șcheia s-a dispus plata sumei de 268 lei în favoarea reclamantei cu titlu de despăgubire pentru exproprierea imobilului situat în ., identic cu p. nr._, din CF36447, compus din teren liber de construcții, în suprafață de 217 mp.
Potrivit art. 22 al. 1 din Legea nr. 255/2010 cu modificările și completările ulterioare, expropriatul poate contesta hotărârea de expropriere sub aspectul cuantumului despăgubirii acordate, iar conform art. 22 al. 3 din lege acțiunea se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21- art. 27 din Legea nr. 33/1994 în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.
Art. 26 al. 1 și 2 din Legea nr. 33/1994 (lege-cadru generală în materie de expropriere) la care legea specială (nr. 255/2010) face trimitere, deci aplicabil speței, stabilește criteriile pentru determinarea cuantumului despăgubirii, stipulând că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane interpuse și că la calcularea cuantumului despăgubirilor experții, precum și instanța de judecată trebuie să țină seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului, sau după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Art. 27 din Legea nr. 33/1994, la care de asemenea se face trimitere în vederea soluționării cauzei, stabilește că pentru fixarea despăgubirii instanța compară rezultatul expertizei cu oferte și cu pretențiile formulate de părți, despăgubirea acordată neputând fi mai mică decât cea oferită de către expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de către expropriat.
În speță, așa cum s-a arătat, expropriatorul a oferit pentru terenul expropriat suma de 268 lei, în timp ce prin raportul de expertiză întocmit în cauză de către comisia de experți compusă din experții L. Ciornouzi, S. C. și A. M., s-a propus într-o variantă suma de 109 euro (0,50 eur/mp) prin raportare la expertiza actualizată a Camerei Notarilor Publici Suceava, iar într-o altă variantă suma de 1675 euro(7,72 eur/mp) prin raportare la valoarea de piață după Standardele Internaționale de Evaluare (f.85-110).
Expropriatorul a solicitat instanței înlăturarea raportului de expertiză și menținerea ofertei de despăgubire inițială, invocând că experții nu s-au raportat la tranzacții concrete cu imobile similare, luând ca element de referință în stabilirea valorii de circulație doar ofertele de vânzare și, în plus, nu au ținut seama de caracteristicile terenului expropriat și de elementele care îl diferențiază de comparabila de referință, omițând aplicarea tuturor corecțiilor necesare sau individualizând greșit unii coeficienți de corecție (f.131-139,197-200).
Într-adevăr, pentru determinarea prețului de piață experții nu au avut în vedere tranzacții concrete, raportându-se la oferte de tranzacționare, pentru terenuri similare sau comparabile, însă în răspunsul la obiecțiuni pe acest aspect și-au argumentat „alegerea”, arătând că sursele de informare aflate la dispoziția experților, posibile și credibile – bănci, agenții imobiliare, primărie, intermedia, presa de specialitate, localnici -, nu au oferit informații despre tranzacțiile încheiate, ceea ce confirmă caracterizarea de piață imobiliară inactivă, că nu au fost identificate tranzacții efective, astfel că folosirea ofertelor este singura rațională și se bazează pe încrederea care trebuie atribuită datelor faptice și a ipotezelor utilizate (Standardele Internaționale de Evaluare 2011, IVS – Cadru general).
Au mai arătat experții că, potrivit acelorași Standarde Internaționale, atunci când nu există tranzacții efective suficiente cu terenuri libere comparabile sau când datele obținute din tranzacțiile efectuate nu sunt credibile și/sau nu pot fi verificate prin evaluare, se pot folosi și prețurile cerute prin ofertele de vânzare sau prețurile oferite prin cererile de cumpărare de terenuri comparabile.
Au mai arătat experții că informațiile despre preț din oferte de pe o piață inactivă pot fi totuși o dovadă a valorii de piață deoarece, chiar pe piețele în declin, există vânzători care nu acționează sub constrângerea de a vinde; în acest context, a nu ține cont de dovada prețurilor realizate de vânzători ar însemna ignorarea realității pieței.
Nu se poate reține că experții ar fi „ignorat” tranzacțiile concrete, cum susține expropriatorul, ci nu le-au identificat ca și surse credibile de informare, astfel că instanța trebuie să țină cont de concluziile acestora, cu atât mai mult cu cât sunt unanime, au o bază legală (S.I.E. 2011), iar expropriatorul, deși le-a pus sub semnul îndoielii, nu a oferit exemple de tranzacții concrete similare ori comparabile efectuate în cursul lunii mai 2014.
Referitor la contractele de vânzare – cumpărare atașate obiecțiunilor, experții au identificat doar un singur contract de vânzare – cumpărare privind un teren situat în zona localizată comparabil – la locul „Pârâul Imașului”, față de zona de interes a raportului, dar care este încheiat după data raportului de evaluare, respectiv la data de 11.08.2014, astfel încât concluzia prezentată în raport privind „existența de tranzacții efective insuficiente” este justificată, iar folosirea ofertelor este relevantă.
Tranzacțiile, prezentate de expropriator, evidențiate în suplimentul la raportul de expertiză ( filele 191-192)nu prezintă relevanță în condițiile în care sunt încheiate între rude, vizează teren intravilan (terenul de evaluat este în extravilan) sau teren extravilan, dar fără cadastru actualizat sau teren situat în Sf. I. (terenul de evaluat fiind în Șcheia / Pârâul Imașului).
Cât privește comparația efectivă cu terenul din ofertă, expropriatorul s-a arătat nemulțumit de coeficienții de corecție aplicați/omiși, față de deosebirile existente între terenul expropriat și comparabila aleasă .
Or, prin suplimentul la expertiză s-a arătat că pentru criteriul privind localizarea nu s-a aplicat coeficientul de corecție întrucât și comparabila ca și terenul subiect sunt situate în extravilan, iar criteriul categoria de folosință /utilizarea reprezintă un alt criteriu de comparație, evidențiat separat în tabelul de calcul. La criteriile „utilități”, „utilizarea terenului” și „acces” nu au fost aplicate corecții negative față de comparabilă deoarece ambele terenuri au utilitățile în zonă, sunt terenuri agricole extravilan cu potențial de teren pentru construcții și au drumuri de acces de exploatare.
Instanța își însușește așadar raportul de expertiză prin care s-a stabilit o valoare de piață de 7,72eur/mp, valoare rezonabilă dacă avem în vedere caracteristicile concrete ale terenului, faptul că se află la o distanță foarte mică de oraș într-o zonă pretabilă pentru destinații diverse, inclusiv rezidențiale.
În ceea ce privește data evaluării, în mod corect a fost avută în vedere data întocmirii raportului de expertiză față de prevederile exprese în acest sens ale art. 26 al. 2 din Legea nr. 33/1994.
Expropriatorul a solicitat a fi menținută despăgubirea inițială, cerere cu care instanța nu poate fi de acord.
Astfel, suma propusă cu titlu de despăgubiri, 268 lei a fost stabilită prin raportul de evaluate teren întocmit de către p.f.a. C. C., în procedura prealabilă exproprierii efective conform art. 11 al. 7, 8 din Legea nr. 255/2010 și art. 8 din Normele de aplicare a legii, evaluatorul raportându-se la expertizele întocmite și actualizate ale Camerei Notarilor Publici.
Aceste expertize notariale sunt însă doar orientative.
Mai mult, autorul raportului a arătat că suma stabilită nu constituie valoarea de piață a terenului, or în cauză interesează valoarea de piață.
Pentru considerentele de fapt și de drept învederate, instanța va admite contestația astfel cum a fost precizată, va desființa în parte hotărârea nr. 382/23.01.2014 emisă de Comisia de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor, în consecință va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1675 euro în echivalent lei la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 451(1), art.452, art.453 alin.1Cod procedură civilă expropriatorul datorează expropriatului cheltuieli de judecată în sumă de 3200 lei compusă din 2200 lei reprezentând onorariul aferent expertizei achitat în contul experților S. C. (1200 lei, f.71, 130) și L. Ciornouzi (1000 lei, f.70), precum și din suma de 1000 lei, onorariul perceput de avocat C. D. A. ( fila205).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația formulată de către reclamanta M. A. cu domiciliul ales la cabinet de avocat C. D.-sat Mihiveni, ., jud Suceava în contradictoriu cu pârâtul S. R. REPREZENTAT DE MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI IAȘI-Iași, ..19, jud Iași, precizată.
Desființează în parte hotărârea nr.382/23.01.2014 emisă de Comisia de verificare a drepturilor de proprietate și acordare a despăgubirilor a Comunei Șcheia și, în consecință obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1675 euro în echivalent lei la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 3200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Suceava.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Decembrie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. A. L. A.
Red L.A
Tehnored. L.A
5 ex./ 26.01.2015
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Fond funciar. Hotărâre din 14-10-2014, Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
