Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine. Sentința nr. 1885/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1885/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 06-11-2014 în dosarul nr. 6683/86/2014
Dosar nr._ exequatur
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA NR. 1885
Ședința publică din data de 6 noiembrie 2014
Președinte: S. A.
Grefier: S. E. Ș.
Pe rol, soluționarea cererii având ca obiect,,exequatur (recunoașterea înscrisurilor și hotărârilor străine)” formulată de petentul S. M., în contradictoriu cu pârâta S. N..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat N. Marious pentru petent, lipsă fiind aceasta din urmă și pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefier, după care:
Procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd art. 131 al. 1 din Cod de procedură civilă, în temeiul art. 132 al. 1 și 2 Cod pr. civilă, instanța constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să judece pricina, având în vedere obiectul pricinii, respectiv recunoașterea hotărârilor și înscrisurilor străine.
Față de împrejurările cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 238 al.1 Cod procedură, instanța estimează durata necesară cercetării procesului la două luni de zile.
Întrebat fiind, apărătorul petentului precizează că nu are alte cereri de formulat și excepții de invocat.
Instanța, având în vedere nu mai sunt alte cereri de formulat și excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul celor prezenți.
Apărătorul petentului solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, în sensul recunoașterii față de autoritățile Statului Român a hotărârii de divorț din 26 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Neumarkt i.d. Opf Germania, Departamentul pentru probleme de familie în dosar AZ: 002 F 109/13, definitivă la data de 25 iunie 2013, fără cheltuieli de judecată.
Deliberând,
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față, constată :
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 30 septembrie 2014, petenții S. M. și S. N. au solicitat recunoașterea față de autoritățile Statului Român a hotărârii de divorț din 26 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Neumarkt i.d. Opf Germania, Departamentul pentru probleme de familie în dosar AZ: 002 F 109/13, definitivă la data de 25 iunie 2013.
În motivarea cererii au arătat că, în fapt, prin Hotărârea de divorț din 26.04.2013 eliberată de Judecătoria Neumarkt i.d. Opf, Departamentul pentru probleme de familie, în Dosar nr. AZ: 002 F 109/13, s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți, încheiată la data de 16.04.2010 în fața Stării Civile Neumarkt i.d. Opf și înregistrată în Registrul de căsătorie nr. E27/2010.
La data de 11.05.2010, prin transcrierea în Registrul de stare civilă al Primăriei Municipiului Fălticeni a actului de căsătorie eliberat de către autoritățile din Germania, a fost întocmit Certificatul de căsătorie . nr._.
Deoarece autoritățile din Fălticeni refuză dizolvarea căsătoriei înregistrată în registrele de stare civilă, impunându-se în prealabil a fi recunoscută de către instanțele românești hotărârea de divorț pronunțată de către Judecătoria Neumarkt i.d. Opf din Germania la data de 26-04.2013.
Au mai arătat că potrivit art. 1094 și urm. C.pr.civ. cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat, hotărârile străine pot fi recunoscute în România, dacă hotărârea este definitivă, potrivit legii statului care a pronunțat-o, instanța care a pronunțat-o a avut competența legală să judece procesul și există reciprocitate în ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței care a pronunțat hotărârea.
În speță, hotărârea de divorț este un act de jurisdicție definitiv, fapt confirmat de formularea „Decizia finală este legală începând cu data de 25.06.2013", cât și de ștampila instanței. Judecătoria Neumarkt i.d. Opf a avut competență legală în materie, fapt confirmat prin semnătura efectuată de către funcționarul cu atribuții judecătorești. în plus, între România și Germania există tratat de reciprocitate.
În drept au invocat disp.art. 1094 și urm. C.pr.civ.
În dovedirea cererii, au depus la dosar înscrisuri (6-18).
La data de 14 octombrie 2014, petentul S. M. a înaintat la dosar cerere de modificare a acțiunii, în sensul că înțelege să se judece cu pârâta S. N. (CNP_), domiciliată în Fălticeni, .. 2, ., et 2, cod_, jud. Suceava.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată că cererea formulată este întemeiată.
Astfel, potrivit art. 1095 alin. 1,2 și 3 din Noul Cod de procedură civilă „Hotărârile
referitoare la alte procese decât cele prevăzute la art. 1.094 pot fi recunoscute în România, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată;
b) instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții;
c) există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței care a pronunțat hotărârea. Dacă hotărârea a fost pronunțată în lipsa părții care a pierdut procesul, ea trebuie să constate, de asemenea, că părții în cauză i-a fost înmânată în timp util atât citația pentru termenul de dezbateri în fond, cât și actul de sesizare a instanței și că i s-a dat posibilitatea de a se apăra și de a exercita calea de atac împotriva hotărârii. Caracterul nedefinitiv al hotărârii străine, decurgând din omisiunea citării persoanei care nu a participat la proces în fața instanței străine, poate fi invocat numai de către acea persoană”, iar potrivit art. 1096 din același cod „ Recunoașterea hotărârii străine poate fi refuzată pentru oricare dintre următoarele cazuri:
a) hotărârea este manifest contrară ordinii publice de drept internațional privat român; această incompatibilitate se apreciază ținându-se seama, în special, de intensitatea legăturii cauzei cu ordinea juridică română și de gravitatea efectului astfel produs;
b) hotărârea pronunțată într-o materie în care persoanele nu dispun liber de drepturile lor a fost obținută cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidenței legii aplicabile conform dreptului internațional privat român;
c) procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine;
d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străinătate și susceptibilă de a fi recunoscută în România;
e) instanțele române aveau competența exclusivă pentru judecarea cauzei;
f) a fost încălcat dreptul la apărare;
g) hotărârea poate face obiectul unei căi de atac în statul în care a fost pronunțată.
Recunoașterea nu poate fi refuzată pentru singurul motiv că instanța care a pronunțat hotărârea străină a aplicat o altă lege decât cea care ar fi fost determinată de dreptul internațional privat român, afară numai dacă procesul privește starea civilă și capacitatea unui cetățean român, iar soluția adoptată diferă de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii române”.
În speță, sunt incidente dispozițiile art. 1095, fiind date în cauză cerințele textului sus arătat.
În acest sens, este a se reține, potrivit înscrisurilor anexate la dosar (filele 6-18), că prin hotărârea de divorț din 26 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Neumarkt i.d. Opf Germania, Departamentul pentru probleme de familie în dosar AZ: 002 F 109/13, definitivă la data de 25 iunie 2013, s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți, încheiată la data de 16.04.2010 în fața Stării Civile Neumarkt i.d. Opf și înregistrată în Registrul de căsătorie nr. E27/2010.
Analizând hotărârea a cărei recunoaștere față de Statul Român se solicită, sub aspectul îndeplinirii criteriilor de recunoaștere în raport de dispozițiile art. 1095 din Codul de procedură civilă, Tribunalul constată că hotărârea de divorț din 26 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Neumarkt i.d. Opf Germania, Departamentul pentru probleme de familie în dosar AZ: 002 F 109/13 poate fi recunoscută în România, deoarece întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 1095 Cod de procedură civilă, sus citat.
Astfel, reprezintă înscrisuri autentice, prin faptul că au fost eliberate de autoritatea competentă, respectiv Judecătoria Neumarkt i.d. Opf Germania, Departamentul pentru probleme de familie, nu există un alt înscris care să fie inconciliabil cu acesta, nu încalcă ordinea publică de drept internațional privat român, are caracter definitiv și, în fine, nu intră în competența exclusivă a jurisdicției.
Tribunalul constată că în cauză sunt incidente și dispozițiile art. 21 din Regulamentul CE nr. 2201/2003 „hotărârile judecătorești pronunțate într-un stat membru se recunosc în celelalte state membre fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură și în special și fără a aduce atingere alineatului (3), nu este necesară nici o procedură pentru actualizarea actelor de stare civilă ale unui stat membru pe baza unei hotărâri pronunțate în alt stat membru în materie de divorț, separare de drept sau anulare a căsătoriei care nu mai poate fi supusă nici unei căi de atac în conformitate cu dreptul respectivului stat membru iar după cum rezultă din prevederile al.3 fără a aduce atingere secțiunii 4 din prezentul capitol, orice parte interesată poate solicita, în conformitate cu procedurile prevăzute de secțiunea 2 din prezentul capitol, pronunțarea unei hotărâri de recunoaștere sau de refuz al recunoașterii hotărârii”.
Astfel, după cum rezultă din dispozițiile art. 21 al.1 și 2 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003, hotărârile judecătorești pronunțate într-un stat membru se recunosc în celelalte state membre fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură și în special și fără a aduce atingere alineatului (3), nu este necesară nici o procedură pentru actualizarea actelor de stare civilă ale unui stat membru pe baza unei hotărâri pronunțate în alt stat membru în materie de divorț, separare de drept sau anulare a căsătoriei care nu mai poate fi supusă nici unei căi de atac în conformitate cu dreptul respectivului stat membru iar după cum rezultă din prevederile al.3 fără a aduce atingere secțiunii 4 din prezentul capitol, orice parte interesată poate solicita, în conformitate cu procedurile prevăzute de secțiunea 2 din prezentul capitol, pronunțarea unei hotărâri de recunoaștere sau de refuz al recunoașterii hotărârii.
Așa fiind, având în vedere toate cele susmenționate, cum din actele și lucrările dosarului rezultă că nu există nici un motiv de refuz al recunoașterii înscrisurilor străine menționate anterior din cele enumerate de art. 22 din Regulamentul CE nr. 2201/2003 și cele reglementate de art. 1094 și 1095 Cod de procedură civilă, iar partea a depus documentele prevăzute de art. 37 al.1 lit.,,a” din același Regulament, în temeiul art. 21 al.1, 2 și 3 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 și a art. 1 al. 1 din art.I3 din O.U.G. nr. 119/2006, tribunalul va admite cererea și va dispune recunoașterea față de autoritățile Statului Român a hotărârii de divorț din 26 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Neumarkt i.d. Opf Germania, Departamentul pentru probleme de familie.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea având ca obiect „exequatur (recunoașterea înscrisurilor și hotărârilor străine)” formulată de petentul S. M. (CNP_), cu domiciliul procesual ales în Suceava, .. 10, ., jud. Suceava, la Cabinet de avocat N. M., în contradictoriu cu pârâta S. N. (CNP_), domiciliată în Fălticeni, .. 2, ., et 2, cod_, jud. Suceava astfel cum a fost precizată.
Dispune recunoașterea față de autoritățile Statului Român a hotărârii de divorț din 26 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Neumarkt i.d. Opf Germania, Departamentul pentru probleme de familie în dosar AZ: 002 F 109/13, definitivă la data de 25 iunie 2013.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Tribunalul Suceava-secția civilă.
Pronunțată în ședință publică azi 6 noiembrie 2014.
Președinte, Grefier,
S. A. S. E. Ș.
RED. SA.
TEHNORED.SEȘ
3 EX..- 21.11.2014
| ← Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine.... | Înregistrare tardiva a nasterii. Decizia nr. 492/2014.... → |
|---|
