Fond funciar. Decizia nr. 308/2014. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 308/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 28-03-2014 în dosarul nr. 1115/334/2013

Dosar nr._ fond funciar

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 308/2014

Ședința publică de la 28 Martie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE G. D.

Judecător L. A.

Grefier L. A.

Pe rol judecarea apelului declarat de către apelanta C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA- Suceava, Ș. cel M., nr.766, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.1031/24.10.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații B. G. domiciliat în Broșteni, Cotîrgași, jud Suceava și C. ORAȘULUI DE FOND FUNCIAR BROȘTENI-Broșteni, jud Suceava.

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că solicitarea de suspendare a cauzei formulată de apelantă prin întâmpinare a rămas fără obiect având în vedere Decizia nr.2/17.02.2014 a ÎCCJ.

În temeiul art.482 raportat la art.244 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, nemaifiind alte cereri, instanța constată cercetarea procesului încheiată și, văzând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, față de dispozițiile art.244 alin.4 Noul Cod de procedură civilă, reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:

Constată că,prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 16 aprilie 2013 sub nr._, petentul B. G. a chemat în judecată pe intimatele C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. orășenească de fond funciar Broșteni, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună desființarea, în parte a Hotărârii nr.2 din 28.02.2013 a Comisiei Județene Suceava cu privire la anexa 48 poziția 120 și constituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5 ha. teren cu vegetație forestieră, în calitate de moștenitor a autorului B. M. – veteran de război.

În motivarea cererii de chemare în judecată, petentul a arătat în esență că prin Hotărârea nr.2 din 28.02.2013 a Comisiei Județene Suceava s-a invalidat propunerea Comisiei orășenești de fond funciar Broșteni, pe motiv că cererea este tardivă.

Astfel, C. Județeană a apreciat că, în condițiile în care Legea nr.212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, ar fi aplicabile dispozițiile Legii nr.1/2000, care reglementează un termen de 60 de zile de la publicare în Monitorul Oficial.

Față de această interpretare, petenta a arătat că atâta timp cât legiuitorul nu a prevăzut în mod expres în textul de lege un termen înlăuntrul căruia trebuie formulată cererea, este inadmisibil ca autoritatea obligată să aplice legea să impună alte dispoziții prin interpretare.

De asemenea, referitor la motivul tardivității s-a arătat că toate legile succesive ale fondului funciar au acordat noi termene de introducere a cererilor, cu excepția Legii nr.212/2008, ceea ce conduce la concluzia că termenul este nelimitat iar legiuitorul, prin finalitatea urmărită de recompensare a veteranilor de război pentru contribuția acestora adusă la independența țării, nu a mai prevăzut un termen.

Referitor la motivarea hotărârii Comisiei Județene Suceava, în sensul că județul Suceava are un deficit de 4050 ha terne pădure, s-a arătat că această susținere nu are corespondent în realitate câtă vreme orașul Broșteni are disponibil teren cu vegetație forestieră, situație față de care C. orășenească Broșteni, în procedura prealabilă înaintării documentației către C. Județeană Suceava a validat cererea.

Pe fondul pretențiilor petentul a arătat că a făcut dovada participării la război a autorului său B. M. precum și dovada vocației succesorale după acesta.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.212/2008, Legii nr.1/2000 și Legea nr.187/1945.

În dovedirea acțiunii s-a solicitat proba cu înscrisuri și relații de la intimate privind întreaga documentație care a stat la baza emiterii hotărârii contestate.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform prev. art.42 din Legea nr.247/2005.

Intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, legal citată a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii petentului.

În motivarea acestei poziții procesuale intimata a arătat că cererea formulată de petent a fost depusă tardiv față de momentul publicării Legii 218/2008 în Monitorul Oficial din 30.10.2008 și termenele prevăzute de art. 33 alin. 1 din Legea 1/2000 așa cum a fost modificat prin Legea 247/2005 (30 noiembrie 2005 inclusiv), termen prevăzut de legiuitor cu sancțiunea decăderii, iar orice modificare a termenului de depunere a cererilor în baza legilor de fond funciar se poate face numai prin lege, și nu de către C. Județeană sau instanța de judecată.

Faptul că Legea 212/2008 nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die, întrucât un asemenea efect nu a fost avut în vedere de legiuitor.

Astfel, câtă vreme în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă se arată că se modifică o normă juridică a altui act normativ (în speță Legea 1/2000), se prezumă că este aplicabil termenul de 60 de zile prev. de art. 33 din Legea 1/2000 astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii 212/2008, respectiv 2.11.2008 până la 27.01.2009, dată față de care cererea petentului a fost depusă după această dată.

Pe fondul pretențiilor petentului intimata a arătat următoarele:

- în conformitate cu prev. art. 61 din HG 890/2005 contrar solicitărilor petentului, „terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate”;

- La nivelul județului Suceava există un deficit de 4050 ha teren pădure pentru executarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile;

Intimata a anexat la întâmpinare întreaga documentație care a stat la baza emiterii hotărârii contestate.

Prin completările la întâmpinare, intimata a arătat că de la momentul formulării prezentei cereri și până în prezent au intervenit disp. Legii 165/2013 care în art. 7 alin. 1 stabilește că până la întocmirea situației centralizate la nivel local se suspendă emiterea hotărârilor de validare de către Comisiile județene de fond funciar, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către Comisiile locale de fond funciar precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar.

Prin răspunsul la întâmpinare, petentul a arătat că în lipsa stipulării de către legiuitor a unui termen de depunere a cererilor în temeiul Legii 212/2008, nu se poate recurge la analogie întrucât s-ar adăuga la lege și mai mult decât atât, termenul invocat de intimată, de 30.11.2005 nu are nici o relevanță câtă vreme dreptul de constituire al petentului s-a născut odată cu . Legii 212/2008.

De asemenea, invocarea de către intimată a prevederilor HG 890/2005 nu au relevanță câtă vreme cererea petentului se întemeiază pe o lege ulterioară, 212/2008 care prevede în mod expres că poate fi constituit dreptul de proprietate atât pentru terenuri agricole cât și pentru terenuri forestiere.

Referitor la deficitul de 4050 ha teren pădure invocat de intimata C. județeană Suceava, petentul a arătat că această susținere este nefondată câtă vreme pe raza localității Broșteni există o disponibilitate de 35.807 ha teren pădure, aspect dovedit prin tabelul privind situația fondului forestier, proprietatea Statului român, precum și suprafața de 655 ha teren, aspect care rezultă din adresele 2819, 3782/2011, 3884, FN/2012.

Intimata C. locală de fond funciar Broșteni, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezenta în instanță pentru a combate susținerile petentului.

S-a administrat proba cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr.1031/24.10.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, prima instanță a admis plângerea la legile de fond funciar, și în consecință:

A desființat în parte Hotărârea Comisiei Județene Suceava nr. 2/28.02.2013, poziția 120 anexa 48.

A constituit în favoarea petentului dreptul de proprietate asupra suprafeței de 5 ha teren cu vegetație forestieră, pe raza loc. Broșteni, în limita suprafețelor disponibile sau despăgubiri.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Din certificatul emis de Ministerul Apărării Naționale, UM 2405 Pitești, nr. B/5000, rezultă că B. M. născut la data de 10.11.1919 a fost identificat cu următoarea situație militară: 18.03._44 pe front cu Regimentul XIV D..

Din certificatul de naștere depus la dosar rezultă că B. G. este fiul lui B. M. și B. M., iar din certificatul de deces rezultă că B. M. a decedat la data de 15.01.1998.

În baza Legii 212/2008, petentul a formulat cerere la C. locală de fond funciar Broșteni prin care a solicitat să i se constituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren agricol/forestier.

C. orășenească de fond funciar Broșteni ca urmare a documentației depusă de petent a solicitat validarea cererii acestuia, iar din tabelul privind situația fondului forestier, proprietatea Statului român rezultă că la nivelul orașului Broșteni există disponibilă suprafața de 35.807 ha teren pădure.

Prin hotărârea nr. 2/28.02.2013, intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv, iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituiri dreptului de proprietate potrivit art. 61 alin. 2 din HGR 890/_.

În termenul legal de 30 de zile, petentul a formulat plângere împotriva hotărârii nr. 2/28.02.2013 la Judecătoriei Vatra Dornei.

În drept, potrivit art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008 „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”

În cauza de față, cererea de constituire adresată Comisiei locale de fond funciar Broșteni a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 212/2008, astfel încât instanța va analiza materialul probator administrat în cauză prin prisma tezei introduse de Legea nr. 212/2008, respectiv situația persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.

Din analiza textului de lege mai sus menționat rezultă în primul rând faptul că legiuitorul nu a prevăzut un termen înlăuntrul căruia persoanele care se consideră îndreptățite, se pot adresa cu o cerere la comisiile locale de fond funciar.

Așa cum rezultă din întreaga reglementare a legilor de fond funciar 18/1991, Legea 1/2000, Legea 169/1997, Legea 193/2007, Legea 247/2005, sancțiunea pentru nerespectarea termenului de depunere a cererilor este aceea a decăderii ce are ca efect juridic pierderea dreptului prevăzut de lege.

Prin urmare, în lipsa unei reglementări exprese de către legiuitor a termenului de formulare a cererii, prima instanță a constatat că orice fel de interpretare prin trimitere la forma inițială a art. 33 din Legea 1/2000, la dispozițiile Legii nr. 247/2005, sau HG 890/2005, reprezintă o adăugare la lege și implicit o încălcare a principiului de drept potrivit căruia „ unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem” (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus).

Distinct de acest aspect, susținerile intimatei C. județeană Suceava în sensul că cererile întemeiate pe art. 36 din Legea 212/2008 ar fi trebuit să fie formulate conform art. 33 din Legea 1/2000 în forma inițială, respectiv în termen de 60 de zile de la . Legii 212/2008, sunt inadmisibile întrucât vizează aplicarea unui text de lege care la momentul de referință a anului 2008 nu mai era în vigoare.

Astfel, art. 33 (forma inițială) din Legea 1/2000 a fost modificat prin art. III Titlul VI din Legea 247/2005, care prevedea o prelungire a termenului de depunere a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legilor de fond funciar, până la data de 30 noiembrie 2005.

Lipsa stipulării de către legiuitor a unui termen pentru categoriile de persoane prev. de art. 36 din Legea 212/2008 ar putea fi analizată prin prisma scopului urmărit prin acest text de lege.

Astfel, dintr-o interpretare teleologică a art. 36 din Legea 212/2008, rezultă că prin includerea în acest articol și a categoriei veteranilor de război ca persoane îndreptățite la împroprietărire cu trimitere la prev. Legii nr. 187/1945, legiuitorul a avut în vedere, pe de o parte o continuare a procesului de împroprietărire și față de aceste persoane care conform art.12 din Legea 187/1945„aveau întâietate”, iar pe de altă parte, a avut în vedere recompensarea acestor categorii de persoane pentru contribuția adusă pe câmpul de luptă în apărarea independenței țării.

Pentru aceste considerente, prima instanță a constatat că în mod netemeinic și nelegal, cu consecința pierderii de către petent a dreptului ce i-a fost conferit de lege, intimata C. Județeană Suceava, prin adăugare la lege, a reținut ca fiind tardivă și a invalidat cererea acestuia.

Pe fond, din analiza prev. art. 36 din Legea 212/2008, rezultă că pentru admisibilitatea cererii petentul trebuie să facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front (aspect dovedit cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării) precum și faptul că îndeplinea condițiile de împroprietărire prevăzute de Legea nr. 187/1945.

Din analiza Legii nr. 187/1945 rezultă că scopul Reformei Agrare stabilit prin art. 2 a fost acela fie de a de a mări suprafețele arabile ale gospodăriilor țărănești care au mai puțin de 5 ha, fie de a crea noi gospodării țărănești individuale pentru muncitorii agricoli fără pământ.

Pentru aplicarea reformei agrare, art. 19 din Legea 187/1945, stabilește data de 23 August 1944 ca dată pentru analiza situației juridice a proprietăților. Cu alte cuvinte, pentru a îndeplini condițiile de împroprietărire în accepțiunea Legii 187/1945, la nivelul datei de 23 August 1944, era necesar ca autorul petentului să nu dețină nici o suprafață de teren, sau să dețină o suprafață mai mică de 5 ha.

În speță, față de documentația, analizată mai sus, prima instanță a constata că petentul a făcut dovada îndeplinirii condițiilor cumulative reglementate de art. 36 din Legea 212/2008 respectiv că autorul său a luptat pe front precum și faptul că acesta, îndeplinea condițiile de împroprietărire prevăzute de Legea nr. 187/1945, în sensul că potrivit adeverinței emisă de Primăria orașului Broșteni, la nivelul anului 1948 nu apărea înscris cu teren în evidențele de rol agricol.

Susținerile intimatei în sensul că potrivit prev. art. 61 alin. 2 din HG 890/2005, cererea petentului nu ar putea să aibă ca obiect terenuri forestiere iar la nivelul județului Suceava există un deficit de 4050 ha teren pădure sunt neîntemeiate câtă vreme pe de o parte Legea 212/2008 (care este ulterioară HG 890/2005) reglementează în mod expres posibilitatea constituirii dreptului de proprietate și pentru terenuri forestiere, iar pe de altă parte, existența unui anume deficit nu are relevanță întrucât textul de lege prevede atât posibilitatea constituirii în natură a dreptului de proprietate în limita suprafețelor disponibile, sau posibilitatea acordării de despăgubiri.

Din tabelul din tabelul privind situația fondului forestier, proprietatea Statului român rezultă că la nivelul orașului Broșteni există disponibilă suprafața de 35.807 ha teren pădure.

Potrivit art. 24 din Legea 1/2000, aplicabil pentru identitate de rațiune și în cazul constituirii dreptului de proprietate reglementat de art. 36 din Legea 212/2008, prin actele de stare civilă depuse la dosar, petentul a făcut și dovada vocației succesorale (fiu) după autorul său, veteran de război.

Pentru aceste considerente, prima instanță a admis plângerea și în conformitate cu prev. art. 58 din Legea 18/1991 a desființat în parte Hotărârea Comisiei Județene Suceava nr. 2/28.02.2013, poziția 120 anexa 48 și a constituit în favoarea petentului dreptul de proprietate asupra suprafeței de 5 ha teren cu vegetație forestieră, pe raza loc. Broșteni, în limita suprafețelor disponibile sau despăgubiri.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel C. Județeană Suceava.

Prin cererea de apel apelanta a solicitat instanței suspendarea judecății cauzei până la soluționarea sesizării adresată Înaltei Curți de Casație de Justiție în dosar nr._ al Tribunalului Suceava.

Totodată a solicitat ca judecarea cauzei să se facă si în contradictoriu cu Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA - Direcția Silvică Suceava care este administratorul terenului cu vegetație forestieră.

Administrarea fondului forestier, indiferent de forma de proprietate, publică sau privată, revine unei instituții de interes național, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, menită să ocrotească un interes general, tocmai în virtutea obiectului său de activitate constând în aplicarea strategiei naționale în domeniul silviculturii, apărarea, conservarea și dezvoltarea durabilă a fondului forestier proprietatea statului, pe care îl administrează.

Principiul disponibilității în procesul civil lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual și a limitelor cererii inclusiv cu privire la persoanele cu care înțelege să-și discute obiectul procesului.

În conformitate cu dispozițiile art. 22 alin (2) NCPC”Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale ".

În conformitate cu dispozițiile art. 22 alin (3) NCPC “Judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condițiile legii".

În multe spețe, privind chiar litigii de fond funciar, vizând reconstituirea dreptului de proprietate a unor suprafețe de pădure, în situația în care în fond și chiar și în recurs regia națională a pădurilor -Romsilva - prin direcția silvică Suceava nu a fost chemată în judecată și deci nu a figurat ca parte, în fond, respectiv în recurs, instanțele au purces la introducerea în cauză și la casarea cu trimitere pentru ca pricina să se judece începând de la fond, în contradictoriu cu toate părțile pentru a asigura opozabilitatea hotărârii.

Or, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva este singurul organ administrativ care reprezintă Statul Român în sectorul silvic si, prin urmare, are dreptul si obligația să vegheze la respectarea legalității reconstituirii dreptului de proprietate.

Regia Națională a Pădurilor este instituția care administrează dreptul de proprietate al Statului asupra terenurilor forestiere.

Totodată, în argumentarea acestei opinii, instanțele au mai reținut și că toate reconstituirile dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră se efectuează din suprafețele de terenuri cuprinse în amenajamentele silvice, terenuri pe care direcțiile silvice județene, aflate în structura regiei, le administrează și le gestionează, astfel încât, aceasta din urmă este direct interesată si răspunzătoare, atât de modalitatea în care se realizează reconstituirea dreptului de proprietate, cât și de legalitatea acestei operațiuni.

Legitimarea procesuală a regiei în astfel de cauze este justificată și prin prisma atribuțiilor sale, exercitate prin unitățile subordonate, de a certifica situația faptică a terenului, de a aviza planurile de situație, de a pune suprafețele de teren asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate la dispoziția comisiilor locale și de a depune documente relevante atunci când se solicită reconstituirea dreptului de proprietate privată potrivit dispozițiilor art. 24 alin.(4)-(5) din Legea nr. 1/2000 și art.71-74 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.890/2005, modificată și completată.

Pe de altă parte, Legea nr. 18/1991 a prevăzut de asemenea, prin art. 35, coroborat cu art. 5 că terenurile care figurau în amenajamentele silvice până la data de 1 ianuarie 1990 sunt proprietatea statului, iar Codul silvic, prin art. 35 și următoarele, a interzis reducerea fondului forestier național instituind și o procedură specială pentru ocuparea/scoaterea definitivă a unor terenuri din acest fond, de regulă pe bază de schimb și numai în mod excepțional cu plata contravalorii lor, a taxei legale pentru folosirea definitivă a terenului forestier în alte scopuri decât producția silvică, precum și contravaloarea pierderii de creștere dacă terenul este acoperit de pădure.

Toate aceste prevederi legale îi conferă Regiei Naționale a Pădurilor prin Direcțiile Silvice atribuții importante în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere.

Prin Hotărârea nr. 2 din 28.02.2013 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat poz.120 din anexa 48, având în vedere următoarele considerente:

- cererea formulată a fost depusă tardiv;

- în conformitate cu prevederile art 61 alin (2) din HGR nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare „terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate".

- la nivelul județului Suceava există un deficit de 4.050 ha teren cu vegetație forestieră pentru executarea hotărârilor judecătorești, definitive și irevocabile.

Potrivit Legii nr. 212 din 24 octombrie 2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30 octombrie 2008, "ART. 36

Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."

a) Referitor la tardivitatea depunerii cererii:

Prin Legea nr. 212/2008 nu s-a prevăzut un termen pentru depunerea cererilor de către persoanele beneficiare introduse prin această lege, aceasta nu poate fi mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile anterioare.

Astfel, conform art. 10 alin.l din Legea fondului funciar nr. 18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 de zile, acest termen a fost prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin.3 din Legea nr. 169/1997 și cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000, iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului.

Potrivit prevederilor art.3 din O.U.G. nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente "Persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv."

Având în vedere că termenul stabilit de Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente nu permite tuturor persoanelor îndreptățite să depună cererile de retrocedare, însoțite de actele doveditoare, la comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar s-a creat o situație extraordinară, prin O.U.G. nr. 127/2005 s-a stabilit un nou termen care să permită tuturor cetățenilor valorificarea dreptului lor fundamental la reconstituirea dreptului de proprietate.

Având în vedere că legiuitorul a prevăzut sancțiunea decăderii din termen pentru nerespectarea lui, rezultă că depunerea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu depășirea datei de 30 noiembrie 2005 are ca efect pierderea dreptului subiectiv însuși, în contextul în care acest termen nu poate fi suspendat sau întrerupt și nici nu se poate opera repunerea (modificarea termenului de punere a cererilor în baza legilor fondului funciar se poate face numai prin lege și nu prin comisia județeană sau instanța de judecată).

C. locală a analizat cererile prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea, iar C. Județeană a respins solicitarea ca tardivă.

Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 3.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 2.11.2008.

Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die.

Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000, privind «constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Prin urmare este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr.l/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv_, ultim termen de depunere a cererilor este 27.01.2009.

Or, cererea formulată de B. M. G. are număr de înregistrare 127 din 09.09.2010.

b) Pentru a fi incidente prevederile dispozițiilor art.36 din Legea nr.l/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, trebuie să se facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front precum și a faptului că acesta îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.

În mod corect a fost invalidată propunerea comisiei locale de fond funciar Broșteni privind poz. 120 din anexa 48, întrucât autorul petentului nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute în mod expres de art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, care prevede că: persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."

In drept. 466 și urm. NCPC; Legea nr. 1/2001; Legea nr. 18/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare; HGR nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 212/2008.

Legal citat, intimatul B. G. a formulat întâmpinare ( filele 17-19 ) prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În apărare aceasta a arătat că autorul (tata)conform legii nr.l87/1945,a îndeplinit condițiile art.2,12 si art.19 aspect dovedit cu actele depuse la dosar.

Conform legii nr.212/2008 s-a făcut o dreptate prin adăugirea la art.36 a legii 1/2000 prin care nu aveau dreptul de a solicita persoanele care au luptat pe front- teren agricol,forestier conform legii nr. 187/1945,pentru care si-au adus contribuția pe câmpul de luptă pentru apărarea si independenta tarii.

Deoarece legea nr.212/2008 nu reglementează un termen anume de depunere a cererilor,el nu are nici o vina,daca legiitorul nu a precizat un termen anume,nu crede ca cineva poate stabili un teremen “unde legea nu distinge,nici noi nu trebuie sa distingem".

Referitor la dificitul de 4050 ha teren pădure de care comisia Județeană Suceava face vorbire,este nefondata,cata vreme pe raza localității Brosteni exista o disponibilitate de_ ha pădure aspect dovedit prin tabelul privind situația fondului forestier proprietatea Statului R., precum si suprafața de 655 ha teren, care rezulta din adresele: 2819,37822011,3884,FN2012 trimise de comisia locala de fond funciar Broșteni,Suceava.

La una din adresele trimise mai sus menționate de către comisia locala de fond funciar Brosteni,comisia Județeană de fond funciar Suceava a menționat la poziția sa ca certificatul de naștere nu este vizibil nicidecum cererea depusa la dosar ar fi tardiva, atunci și-a schimbat certificatul de naștere . nr._,la data de 24.01. 2012 care se afla la dosar.Deci atunci cererea depusa nu era tardiva. Dupa ce comisia locala de fond ciar Brosteni a trimis din nou dosarele la comisia județeană Suceava ,pe loc toate cererile au devenit tardive.

Conform legii 2122008 nu-i obligatoriu sa ii dea dreptul de proprietate pe teren forestier. Aceasta lege prevede si teren agricol.Sa se respecte legile acestei tari deoarece este in vigoare legea nr.165 din 16 mai 2013 privind masurile pentru finalizarea procesului restituire in natura sau prin echivalent a imobililor preluate in mod abuziv in perioada regimului Comunist R..

Intimata C. de Fond Funciar Broșteni nu a formulat întâmpinare.

Apelanta a formulat răspuns la întâmpinare ( filele 25-31).

Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține următoarele:

Prin cererea adresată Judecătoriei Vatra Dornei, petentul B. G. a formulat, în baza Legii nr. 212/2008, plângere împotriva Hotărârii nr.2 din data de 28.02.2013 emisă de C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care i s-a respins cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră, ca tardiv formulată, solicitând desființarea în parte a acestei hotărâri cu privire la Anexa nr. 48, poziția 120 și, pe cale de consecință, constituirea dreptului de proprietate pentru terenul susmenționat, în calitate de moștenitor al defunctului B. M., veteran de război.

Prin Hotărârea nr.2 din data de 28.02.2013, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea petentului B. G. din anexa nr. 48, poziția nr.120, cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate potrivit art. 61 al. 2 din H.G. nr. 890/2005.

După cum rezultă din dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.

În ceea ce privește motivul de apel referitor la tardivitatea cererii de constituire, reținută de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava prin Hotărârea nr.2 din data de 28.02.2013 ,tribunalul reține că această chestiune de drept nouă a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 2 din data de 17 februarie 2014 dată în dosarul nr._ /H.P care a admis sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secția civilă în dosarul nr._ privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că în acest caz, cererile de constituire sunt supuse termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 02.11.2008.

În argumentarea soluției sale, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că în ceea ce privește termenul de formulare a cererilor de constituire de către categoria de beneficiari prevăzută expres de Legea nr. 212/2008 privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, acest aspect trebuie abordat prin prisma modificării anterioare a textului de lege vizat, adusă prin Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997. Astfel, prin această lege, la art. I s-a prevăzut introducerea unui nou alineat, alin. (2^1), la art. 3, după alin. (2) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificarea art. 36 din aceeași lege, în sensul că, față de forma anterioară a textului, a fost adăugată o nouă categorie de beneficiari, respectiv persoanele îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, cu ocazia aplicării Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. La art. II din Legea nr. 193/2007 s-a stipulat că: "Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (2^1) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și cu cele aduse prin prezenta lege, pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite, conform prezentei legi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia".

A mai reținut Înalta Curte de Casație și Justiție că din modul de redactare a acestei norme, se constată că dispozițiile cuprinse în art. II din Legea nr. 193/2007 fac trimitere atât la art. 3 alin. (2^1) din Legea nr. 1/2000, nou-introdus, cât și la art. 36 din Legea nr. 1/2000, modificat prin aceeași lege. Din expunerea de motive a inițiatorilor Legii nr. 212/2008 rezultă că la întocmirea proiectului de act normativ s-a urmărit eliminarea unei discriminări în aplicarea art. 36 din Legea nr. 1/2000, creată prin Legea nr. 193/2007, în sensul că unele persoane care aveau dreptul la împroprietărire, conform Legii nr. 187/1945, nu au fost cuprinse în tabelele nominale, din mai multe cauze obiective, iar persoanele respective demonstrează cu acte eliberate de Arhiva Națională a Armatei că au fost concentrate, mobilizate și că au luptat împotriva Germaniei hitleriste. Ca atare, se poate constata că Legea nr. 212/2008 a venit în completarea Legii nr. 193/2007, conținând o normă clarificatoare, față de insuficiența și forma inadecvată a textului de lege existent anterior.

Această soluție legislativă a fost menită să acopere întreaga problematică a situațiilor ce reprezintă obiectul de reglementare al art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru a se înlătura lacunele legislative, cu luarea în considerare a diferitelor ipoteze ivite odată cu aplicarea actului normativ.

Cum Legea nr. 193/2007 a rămas în vigoare, nefiind abrogată, înseamnă că termenul de 60 de zile prevăzut la art. II din această lege își găsește aplicabilitatea și în cazul noii categorii de persoane îndreptățite la împroprietărire, prevăzute expres prin Legea nr. 212/2008. În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că dispozițiile art. II din Legea nr. 193/2007 privitoare la termenul de 60 de zile se referă inclusiv la forma modificată prin Legea nr. 212/2008 a art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel că dispozițiile acestui text de lege nu se corelează sub acest aspect cu prevederile art. 33 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și că față de caracterul completator și clarificator al Legii nr. 212/2008, în raport cu reglementarea cuprinsă în Legea nr. 193/2007, printr-o interpretare logico-juridică, urmează a se constata că termenul de 60 de zile prevăzut la art. II din Legea nr. 193/2007 se aplică și cererilor de constituire formulate de persoanele fizice introduse ca beneficiari prin Legea nr. 212/2008, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 2 noiembrie 2008, având în vedere că drepturile și obligațiile prevăzute de lege nu pot fi exigibile înainte ca subiecții de drept să poată afla conținutul acestora iar dezlegarea dată chestiunilor de drept prin hotărârea prealabilă de către ÎCCJ este obligatorie pentru instanțe, după cum rezultă din dispozițiile art. 521 al. 3 Cod pr. civilă.

Or, cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren în calitate de moștenitor după defunctul B. M. formulată de către petentul intimat a fost depusă la data de 09.09.2010 la comisia locală de fond funciar, fiind înregistrată sub nr. 127 din data de 09.09.2010 pe rolul Comisiei orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate Broșteni, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 2 noiembrie 2008, cererea de constituire fiind tardivă.

Prin urmare, prima instanță reținând că cererea formulată de pertent nu este supusă termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 nu a făcut o corectă interpretare a dispozițiilor legale menționate mai sus, astfel că acest motiv de apel este întemeiat.

După cum s-a arătat în doctrina și practica judiciară, natura juridică a termenelor prevăzute de art. 9 al. 3 din Legea nr. 18/1991 și de art. II din Legea nr. 193/2007 este aceea a unor termene de decădere iar termenul de depunere a cererii de constituire de către petent are o natură juridică mixtă, atât de drept substanțial, cât și de drept procesual, iar ca termen de drept procesual, nerespectarea lui atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.

Or, ca efect a depunerii tardive a cererii sale de constituire, petentul este decăzut din dreptul procesual, de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire .

Prin urmare nu se mai impune analiza pe fond a cererii de constituire a petentului asupra suprafeței de 5 ha și implicit a criticilor formulate de apelantă sub acest aspect.

Constatând că în mod corect a invalidat C. județeană Suceava propunerea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha în favoarea petentului prin actul administrativ-jurisdicțional contestat în prezenta cauză, ca efect al depunerii tardive a cererii de constituire, tribunalul în temeiul art.480 (2) Cod de procedură civilă va admite apelul, va schimba în totalitate sentința civilă. nr.1031/24.10.2013 a Judecătoriei Vatra Dornei în sensul respingerii plângerii ca nefondată .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de către apelanta C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA- Suceava, Ș. cel M., nr.766, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.1031/24.10.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații B. G. domiciliat în Broșteni, Cotîrgași, jud Suceava și C. ORAȘULUI DE FOND FUNCIAR BROȘTENI-Broșteni, jud Suceava.

Schimbă în totalitate sentința civilă. nr.1031/24.10.2013 a Judecătoriei Vatra Dornei în sensul că:

Respinge plângerea ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 28 Martie 2014

Președinte, Judecător, Grefier,

G. D. L. A. L. A.

Red G.D.

Jud.fond F. M.

5 ex./ 30.04.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 308/2014. Tribunalul SUCEAVA