Fond funciar. Decizia nr. 386/2014. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 386/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 1064/334/2013

Dosar nr._ Fond funciar

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 386

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 29.04.2014

PREȘEDINTE I. G.

JUDECĂTOR I. M.

GREFIER S. A.

Pe rol, judecarea apelului declarat de către petentul Taranu P., la Cabinet avocat Țiganetea A., com. Dorna Candrenilor, .. 766, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 761 din data de 3 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimate fiind C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. Orășenească de fond funciar Broșteni.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.

Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei, după care:

Instanța constată că prin întâmpinarea formulată, aflată la filele 11-14 dosar, intimata C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a solicitat judecarea cauzei în lipsă precum și recalificarea căii de atac din apel în recurs.

D. fiind faptul că intimata C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța respinge cererea de calificare a căii de atac din apel în recurs având în vedere data formulării cererii de chemare în judecată, 12.04.2013, și dispozițiile art. 7 al. 1 și 2 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Noului Cod de procedură civilă care prevăd că: „dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este „definitivă”, de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară. Dispozițiile alin. 1 se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este „supusă recursului” sau că „poate fi atacată cu recurs” ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară”.

Față de dispozițiile legale citate și data introducerii acțiunii, tribunalul constată că în mod corect hotărârea pronunțată de prima instanță este suspusă apelului și nu recursului cum eronat susține intimata C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și reține cauza spre soluționare.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatar Dornei la data de 12 aprilie 2013 sub nr._, petentul Ț. P. a chemat în judecată pe intimatele C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. orășenească de fond funciar Broșteni, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună desființarea, în parte, a Hotărârii nr.2 din 28.02.2013 a Comisiei Județene Suceava cu privire la anexa 48 poziția 111 și constituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5 ha. teren cu vegetație forestieră, în calitate de urmaș a autorului Ț. P., veteran de război.

În motivarea cererii de chemare în judecată petentul a arătat că prin Hotărârea nr.2 din 28.02.2013 a Comisiei Județene Suceava s-a invalidat propunerea Comisiei orășenești de fond funciar Broșteni, pe motiv că cererea depusă este tardivă, în condițiile în care Legea nr. 212/2008 nu prevede un termen de depunere a acestor cereri.

Astfel, C. Județeană a apreciat că în condițiile în care Legea nr.212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, atunci ar fi aplicabile dispozițiile Legii nr. 1/2000, adică 60 de zile de la publicare în Monitorul Oficial, însă atâta timp cât legiuitorul nu a prevăzut un termen în textul de lege consideră că nu este posibil ca o autoritate obligată să aplice legea să-i impună alte dispoziții decât cele prevăzute expres în textul de lege

Referitor la motivul tardivității s-a arătat că toate legile succesive ale fondului funciar au acordat noi termene de introducere a cererilor, cu excepția Legii nr.212/2008, astfel se poate considera că termenul este nelimitat și prin finalitatea urmărită pentru recompensarea veteranilor de război pentru contribuția acestora adusă la independența țării, iar listele de împroprietărire se obțin foarte greu, legislația fiind oscilantă, iar practica foarte diferită și neunitară.

S-a mai arătat că documentația cadastrală se va întocmi după validarea cererilor, iar împroprietărirea veteranilor de război, făcându-se din moșie, conform listei definitive a împroprietăriților din . din 1945, întocmită în baza Legii nr. 187/1945; s-a făcut dovada participării la război a autorului și dovada vocației succesorale.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 212/2008, Legii nr. 1/2000 și Legea nr. 187/1945.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform prevederilor art.42 din Legea nr. 247/2005.

Intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii petentului, arătând că a invalidat propunerea de constituire, întrucât cererea a fost formulată tardiv, iar potrivit art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate.

Intimata C. locală de fond funciar Broșteni, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezenta în instanță pentru a combate susținerile petentului.

Instanța a încuviințat petentului proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Prin sentința civilă nr. 761 din 03.07.2013, Judecătoria Vatra Dornei a respins plângerea petentului Ț. P., formulată în contradictoriu cu intimatele C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. orășenească de fond funciar Broșteni, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că defunctul Ț. P., născut la data de 23 august 1923, a efectuat stagiul militar la Batalionul 13 Vânători M., unitate operativă în perioada 23.08.1944 – 25.10.1944, fila nr. 45.

Defunctul Ț. P. a decedat la data de 28 aprilie 2011, fila nr. 43 dosar iar petentul este fiul defunctului, fila nr. 42 dosar.

La data de 2 iulie 2010, defunctul a formulat cerere la C. locală de fond funciar Broșteni prin care a solicitat să i se constituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren, în baza Legii nr. 212/2008, fila nr. 38 dosar.

Prin hotărârea nr. 2/28.02.2013, intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea C. locală de fond funciar Broșteni, cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv, iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituiri dreptului de proprietate potrivit art. 61 alin. 2 din HGR 890/_, fila nr. 29, 30 dosar.

În termenul legal, petentul a formulat plângere împotriva hotărârii nr. 2/28.02.2013 la Judecătoria Vatra Dornei.

Potrivit art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008 „persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”

În cauza de față, cererea de constituire adresată Comisiei locale de fond funciar Broșteni a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 212/2008, astfel încât instanța va analiza materialul probator administrat în cauză prin prisma tezei introduse de Legea nr. 212/2008, respectiv situația persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.

Pentru a fi incidente dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, petentul trebuie să facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative, respectiv autorul său să fi luptat pe front, dovada în acest sens făcându-se cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării, precum și a faptului că îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.

Cu privire la prima condiție, respectiv ca autorul petentului să fi luptat pe front, instanța apreciază că petentul nu a făcut dovada acestei condiții întrucât din certificatul eliberat de UM_ Pitești reiese faptul că defunctul a efectuat stagiul militar la Batalionul 13 Vânători M. și nu că a luptat pe front.

În ceea ce privește a doua cerință, respectiv că autorul petentului îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit, instanța arată că petentul susține că autorul său îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit, întrucât acesta nu figura înscris în registrul agricol al . o suprafață de teren în anul 1945, depunând în acest sens o adeverință eliberată de Primăria Orașului Broșteni, fila nr. 73 dosar.

Contrar celor susținute de petent, instanța a apreciat că simplul fapt că defunctul nu deținea o suprafață de teren în anul 1945 nu îi conferea acestuia îndreptățirea la împroprietărire întrucât realizarea unor gospodării țărănești cu o suprafață minimă de 5 ha reprezenta un deziderat urmărit de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 187/1945 și nu o condiție sine qua non pentru a fi împroprietărit.

Așa cum rezultă din dispozițiile art. 9 din Legea nr. 184/1945, țăranii plugari din . sau care aveau până la 5 ha teren proprietate erau convocați în cadrul unei adunări generale care avea ca scop alegerea comitetului local de împroprietărire, compus din 7 – 15 membri.

Potrivit art. 11 din Legea nr. 187/1945 comitetele locale aveau ca atribuțiuni, printre altele, întocmirea tabelelor celor îndreptățiți la împroprietărire, legiuitorul prevăzând doar existența unor categorii care aveau prioritate la îndreptățire, potrivit art. 12 din același act normativ, respectiv ostașii care erau concentrați sau mobilizați și toți cei care au luptat împotriva Germaniei hitleriste.

Prin urmare, instanța a reținui că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietăriți doar persoanele care figurau înscrise în tabelele celor îndreptățiți la împroprietărire, întocmite de către comitetul local.

Împrejurarea că autorul petentului nu deține la nivelului anului 1945 nici o suprafață de teren nu îi conferea acestuia în mod automat îndrituirea la împroprietărire, ci îi conferea calitatea de membru al adunării generale care proceda la alegerea membrilor comisiei locale, care la rândul ei întocmea tabelul celor îndreptățiți la împroprietărire.

Instanța a arătat că modificarea adusă de Legea nr. 212/2008 nu este de esență deoarece, în toate cazurile, persoanele la care se referă art. 36 din Legea nr. 1/2000 trebuie să facă dovada că lor sau autorii lor li s-a stabilit dreptul de a fi împroprietărite în baza Legii nr. 187/1945 prin înscrierea în tabelul întocmit de comitetul local de împroprietărire, avizat de comisia de plasă, a unei suprafețe de teren.

Întrucât petentul nu a depus la dosar tabelul întocmit de către comisia locală prin care să i se fi stabilit autorului petentului dreptul la împroprietărire pentru o anumită suprafață de teren, instanța a apreciat că petentul nu a făcut dovada îndeplinirii nici celei de–a doua condiții prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000.

Distinct de acest aspect, instanța a reținut că Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737/30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008. Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor de constituire formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die. Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000.

Prin urmare, este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008.

Astfel fiind, constatând că cererea de constituire a dreptului de proprietate a fost depuse la data de 02.07.2010, în mod corect s-a respins ca fiind tardiv introdusă.

Față de considerentele arătate, instanța a constatat că hotărârea atacată este legală și a respins plângerea ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței a formulat apel petentul Ț. P. solicitând schimbarea în tot a acesteia, și, rejudecând cauza pe fond, admiterea plângerii formulate împotriva Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013, emisă de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenului Suceava, și desființarea în parte a acesteia, cu privire la Anexa nr. 48, poziția nr. 111 și, pe cale de consecință, constituirea dreptului de proprietate în favoarea petenului, in calitate de urmaș al autorului Ț. P., veteran de război, asupra suprafeței de 5,00 ha teren vegetație forestiera, în baza Legii nr. 212/2008, Legii nr. 1/2000 și Legii nr. 187/1945.

În motivare a arătat că prin sentința civilă apelată s-a respins plângerea formulată cu motivarea că autorul lor nu se regăsește pe Lista definitivă a împroprietăriților din ., astfel că el nu îndeplinește condițiile de împroprietărire reglementate de Legea nr. 187/1945, însă Legea nr. 212/2008 prevede exact situația în care veteranii de război nu se regăsesc pe aceste liste, dar îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/45, adică au participat la război și nu aveau teren în proprietate la nivelul anului 1945, aspect pe care apelantul susține că l-a dovedit prin adeverința emisă de Primăria Broșteni, din care rezultă că autorul său nu avea teren și adeverința emisă de UM Pitești din care rezultă că autorul său a participat la război.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de respingere a acțiunii, cel al tardivității depunerii cererii de constituire a dreptului de proprietate la C. locală Broșteni, respectiv faptul că au depus cererea la data de 02.07.2010, iar conform Legii nr. 212/2008, depunerea cererilor nu era condiționată de vreun termen, instanța considerând că ar fi aplicabil prin analogie termenul de 60 de zile care a fost aplicabil în cazul cererilor depuse în baza Legii nr. 1/2000, astfel că cererea depusă la comisia locală nu poate fi considerată tardivă, întrucât Legea nr. 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, astfel unde legea nu distinge nu se poate aplica prin analogie un termen de introducere prevăzut de alt act normativ întrucât s-ar adaugă la lege, prin urmare termenul invocat de intimată, respectiv de 02..01.2009, nu poate fi reținut ca termen de decădere.

De asemenea, referitor la apărarea intimatei că terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, temeiul legal al acestei prevederi este anterior Legii nr. 212/2008, care prevede în mod expres ca pot fi primite în proprietate atât terenuri agricole cât și forestiere.

Referitor la apărarea intimatei, că la nivelul județului Suceava există un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestiere, solicită a fi înlăturată ca nefondată, întrucât nu s-a făcut dovada acestui fapt, și așa cum s-a arătat și în plângere, doar pe raza localității Broșteni sunt_ ha teren vegetație forestieră, proprietatea Statului Român, lucru dovedit cu Tabelul terenurilor proprietatea statului aflate pe raza localității Broșteni, depus la dosarul cauzei.

Pentru toate aceste motive solicită admiterea apelului formulat, schimbarea în tot a sentinței civile nr. 763/03.07.2013 și rejudecând cauza pe fond admiterea plângerii astfel cum a fost formulată inițial, el făcând dovada îndeplinirii de către autorul său a condițiilor prevăzute de Legea nr. 212/2008 și Legea nr. 147/1945, respectiv participarea la război și lipsa terenului în proprietate la nivelul anului 1945, conform adeverinței de rol agricol emisă de Primăria Broșteni din care rezultă că la nivelul anului 1948 autorul său figura înscris la rolul agricol cu suprafața de 3,04 ha teren, astfel că este de acord și cu admiterea în parte a plângerii pentru diferența de 1,96 ha, precum și dovada vocației succesorale a lor, după autorul Ț. P., veteran de război.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 466-482 Cod procedură civilă, L 212/2008, L 187/1945.

Prin întâmpinarea depusă la dosar (fil.11-14) intimata C. Județeană de Fond Funciar Suceava a solicitat suspendarea judecății cauzei până la soluționarea sesizării adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosar nr._ al Tribunalului Suceava, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept „cum se interpretează și se aplică prevederile art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr._, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.212/2008, în corelare cu prevederile art. 33 din Legea nr.1/2000", conform disp.art.519 și art.520 din Noul Cod de procedură civilă.

Pe fondul cauzei, intimata C. Județeană de Fond Funciar Suceava a solicitat respingerea apelului ca nefondat, motivat de faptul că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Domei sub nr._ petentul a solicitat instanței să dispună anularea parțială a Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și pe cale de consecință să se constituie dreptul de proprietate în favoarea petentului, asupra suprafeței de 5,00 ha teren vegetație forestieră.

Prin Hotărârea nr. 2 din 28.02.2013 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat poz.27 din anexa 48, având în vedere că cererea formulată a fost depusă tardiv; persoanele înscrise la poziția 27 au fost împroprietărite; în conformitate cu prevederile art. 61 alin (2) din HGR nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare „terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate”, iar la nivelul județului Suceava există un deficit de 4.050 ha teren cu vegetație forestieră pentru executarea hotărârilor judecătorești, definitive și irevocabile.

Potrivit Legii nr. 212 din 24 octombrie 2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30 octombrie 2008, în art.36, se arată că „persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr._ pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”

Referitor la tardivitatea depunerii cererii, arată intimata că prin Legea nr. 212/2008 nu s-a prevăzut un termen pentru depunerea cererilor de către persoanele beneficia reintroduse prin această lege, aceasta nu poate fi mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile anterioare.

Astfel, conform art. 10 alin. l din Legea fondului funciar nr.18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 de zile, acest termen a fost prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin.3 din Legea nr. 169/1997 și cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000, iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului.

Potrivit prevederilor art.3 din O.U.G. nr.127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente „persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv."

Având în vedere că termenul stabilit de Legea nr._ privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente nu permite tuturor persoanelor îndreptățite să depună cererile de retrocedare, însoțite de actele doveditoare, la comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar s-a creat o situație extraordinară, prin O.U.G. nr._ s-a stabilit un nou termen care să permită tuturor cetățenilor valorificarea dreptului lor fundamental la reconstituirea dreptului de proprietate.

Având în vedere că legiuitorul a prevăzut sancțiunea decăderii din termen pentru nerespectarea lui, rezultă că depunerea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu depășirea datei de 30 noiembrie 2005 are ca efect pierderea dreptului subiectiv însuși, în contextul în care acest termen nu poate fi suspendat sau întrerupt și nici nu se poate opera repunerea, modificarea termenului de depunere a cererilor în baza legilor fondului funciar se poate face numai prin lege și nu prin comisia județeană sau instanța de judecată.

C. locală a analizat cererile prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea, iar C. Județeană a respins solicitarea ca tardivă.

Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.

Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die.

Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Prin urmare este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008, ultim termen de depunere a cererilor este 27.01.2009), or, cererea formulată de Ț. P. și Ț. P. I. are număr de înregistrare 116 din 02.11.2010.

Prin urmare această cerere depusă la data de 02.11.2010 este în afara termenului prevăzut de legile fondului funciar și termenul de 30 noiembrie 2005 inclusiv și termenul de 27.01.2009 inclusiv.

Pentru a fi incidente prevederile dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, trebuie să se facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front precum și a faptului că acesta îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.

În mod corect a fost invalidată propunerea comisiei locale de fond funciar Broșteni privind poziția 27 din anexa 48, întrucât autorul petentului nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute în mod expres de art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, care prevede că „persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri. "

În raport de motivele invocate, de susținerile și de înscrisurile ce se află la dosarul de fond, a solicitat intimata menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 761 pronunțată la data de 03.07.2013 de Judecătoria Vatra Dornei, în dosarul nr._ .

A mai solicitat intimata și judecarea cauzei în lipsă.

Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține că prin cererea adresată Judecătoriei Vatra Dornei, petentul Ț. P. a formulat, în baza Legii nr. 212/2008, plângere împotriva Hotărârii nr. 2 din data de 28 februarie 2013 emisă de C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care i s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră, ca tardiv formulată, solicitând desființarea în parte a acestei hotărâri cu privire la Anexa nr. 48, poziția 27 și, pe cale de consecință, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul susmenționat.

Prin Hotărârea nr. 2 din data de 28 februarie 2013, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea petentului Ț. P. din anexa nr. 48, poziția nr. 27, cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv, iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate potrivit art. 61 al. 2 din H.G. nr. 890/2005.

După cum rezultă din dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.

Referitor la susținerea apelantului că este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren, tribunalul constată că prin hotărârea apelată, Judecătoria Vatra Dornei a reținut că cererea are caracterul unei cereri de constituire, iar această chestiune de drept nouă a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 2 din data de 17 februarie 2014 dată în dosarul nr._ /H.P care a admis sesizarea formulată de Tribunalul Suceava, Secția civilă, în dosarul nr._ privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că modificarea adusă prin Legea nr. 212/2008 dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, reglementează un caz de constituire a dreptului de proprietate.

Cum dezlegarea dată chestiunilor de drept prin hotărârea prealabilă de către Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanțe, după cum rezultă din dispozițiile art. 521 al. 3 Cod procedură civilă, înseamnă că cererea petentului înregistrată sub nr. 116 din data de 12 iulie 2010 pe rolul Comisiei orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate Broșteni, jud. Suceava, este o cerere de constituire și nu de reconstituire, după cum susține petentul-apelant, calificarea juridică dată de prima instanță acestei cereri fiind una corectă.

În ceea ce privește motivul de apel referitor la tardivitatea cererii de constituire, reținută de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava prin Hotărârea nr. 2 din 28 februarie 2013 și de către prima instanță, tribunalul reține că și această chestiune de drept nouă a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 2 din data de 17 februarie 2014 dată în dosarul nr._ /H.P care a admis sesizarea formulată de Tribunalul Suceava, Secția civilă, în dosarul nr._ privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că în acest caz, cererile de constituire sunt supuse termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 02.11.2008, iar dezlegarea dată chestiunilor de drept prin hotărârea prealabilă de către Î.C.C.J. este obligatorie pentru instanțe, după cum rezultă din dispozițiile art. 521 al. 3 Cod procedură civilă.

Cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha a fost depusă la data de 17.07.2010 la comisia locală de fond funciar, fiind înregistrată sub nr. 116 din data de 17.07.2010 pe rolul Comisiei orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate Broșteni, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 02.11.2008, cererea de constituire fiind tardivă, atât C. județeană Suceava, cât și prima instanță făcând o corectă interpretare a dispozițiilor legale menționate, astfel că acest motiv de apel este neîntemeiat.

După cum s-a arătat în doctrina și practica judiciară, natura juridică a termenelor prevăzute de art. 9 al. 3 din Legea nr. 18/1991 și de art. II din Legea nr. 193/2007 este aceea a unor termene de decădere iar termenul de depunere a cererii de constituire de către petent are o natură juridică mixtă, atât de drept substanțial, cât și de drept procesual, întrucât, ca termen de drept civil, nesocotirea lui atrage decăderea, adică stingerea dreptului subiectiv civil, concret, de constituire, în condițiile legii, a dreptului de proprietate privată, iar ca termen de drept procesual, nerespectarea lui atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.

Ca efect al depunerii tardive a cererii sale de constituire, petentul este decăzut din dreptul de mai obține constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha, precum și din dreptul procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.

Prin urmare, în mod corect a invalidat C. județeană Suceava propunerea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha în favoarea petentului prin actul administrativ-jurisdicțional contestat în prezenta cauză, ca efect al depunerii tardive a cererii de constituire, iar soluția de respingere a plângerii dată de prima instanță este legală, motivul de apel invocat cu privire la acest aspect fiind neîntemeiat.

Contrar susținerilor petentului, reținerea excepției de tardivitate a cererii de constituire de către prima instanță în judecarea plângerii petentului îndreptată împotriva hotărârii comisiei județene, nu constituie o înrăutățire a situației părții în propria cale de atac, având în vedere că prin hotărârea contestată, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea comisiei locale de fond funciar tocmai cu argumentul că cererea de constituire este tardivă iar cum prin plângerea îndreptată împotriva Hotărârii nr. 2 din data de 28 februarie 2013, petentul a criticat soluția de invalidare a propunerii de constituire a dreptului de proprietate pe numele său, prima instanță era obligată să analizeze temeinicia și legalitatea actului administrativ-jurisdicțional și argumentele de fapt și de drept invocate de C. județeană Suceava în sprijinul soluției sale, astfel că motivul de apel invocat de către petent în acest sens, este neîntemeiat.

Cum soluția dată de C. județeană Suceava în hotărârea atacată de invalidare a propunerii de constituire a dreptului de proprietate pe numele petentului ca urmare a faptului că cererea de constituire este tardivă, este legală și temeinică, plângerea formulată de către petent este neîntemeiată, după cum a reținut prima instanță, examinarea celorlalte motive de apel referitoare la condițiile de fond prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru a verifica dacă petentul apelant este îndreptățit sau nu la constituire, a devenit de prisos, ca efect al depunerii tardive a cererii de constituire, astfel încât, în temeiul art. 480 al.1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

Pentru aceste motive

În numele Legii,

DECIDE

Respinge apelul declarat de către petentul Taranu P., la Cabinet avocat Țiganetea A., com. Dorna Candrenilor, .. 766, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 761 din data de 3 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimate fiind C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. Orășenească de fond funciar Broșteni, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 29.04.2014.

Președinte, Judecător, Grefier,

I. G. I. M. S. A.

Red. I.M.

Tehnored. SA./6ex/ 13.05.2014/Judecător fond U. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 386/2014. Tribunalul SUCEAVA