Grăniţuire. Decizia nr. 1488/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1488/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 16-10-2014 în dosarul nr. 6694/285/2007**
Dosar nr._ - grănițuire –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1488
Ședința publică din data de 16 OCTOMBRIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: F. L.
JUDECĂTOR: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanta M. R., domiciliată în . împotriva sentinței civile nr.1705 din data de 22 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți L. O., domiciliată în localitatea Dornești, nr. 479, județul Suceava, L. ALEXIA, domiciliat în localitatea Dornești, județul Suceava, L. M., domiciliată în mun. Rădăuți, ..35, scara A, ., B. V., domiciliată în oraș Siret, ., . și C. L. AL COMUNEI DORNEȘTI – prin primar, cu sediul în ..
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile drept pentru care instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a le da acestora posibilitatea prezentării în sala de judecată.
După reluarea cauzei la cel de-al doilea apel nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, învederându-se faptul că prin serviciul de arhivă al instanței s-a depus la dosar un înscris emanând de la recurentă care a precizat faptul că nu înțelege să achite taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina sa motivat de faptul că a achitat-o o dată în primul recurs, precum și faptul că înțelege să își retragă recursul promovat în cauză (fila 12).
Instanța constatând că recurenta reclamantă nu a achitat taxa judiciară de timbru și timbru judiciar stabilită în sarcina sa în conformitate cu recursul promovat în cauză, precum și faptul că prin înscrisul înaintat la dosar acesta a arătat că înțelege să își retragă recursul promovat, invocă din oficiu excepția netimbrării recursului și rămâne în pronunțare cu privire la excepția netimbrării recursului.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 14.12.2007, reclamanta M. R. a chemat-o în judecată pe pârâta L. O., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să stabilească linia de hotar care delimitează suprafața de 1300 m.p. teren intravilan proprietatea ei, identificată din punct de vedere cadastral cu p.v. 62/2 și p.f. 238/1 din C.F. nr.1653, respectiv C.F. nr. 857 a comunei cadastrale Dornești, de terenul proprietatea pârâtei ;
- să oblige pârâta să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 200 m.p. parte din p.v. nr.62/2 și parte din p.f. nr. 238/1 ;
- să oblige pârâta să ridice gardul ce împrejmuiește suprafața de 200 m.p. mai sus indicată ;
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este proprietara suprafeței de 1300 m.p. teren intravilan indicată în pititul acțiunii, suprafață pe care a dobândit-o de la părinții săi prin contractul de donație din anul 1970, precum și prin moștenire, reconstituindu-i-se în baza Lg. nr. 18/1991 dreptul de proprietate pentru suprafața de 608 m.p., identică cu parte din p.f. 238/1.
A precizat că prin contractul de vânzare cumpărare din data de 26 iulie 1958, părinții săi au cumpărat suprafața mai sus indicată de la Comitetul executiv al Sfatului Popular al raionului Rădăuți.
Pârâta, în continuarea acțiunilor abuzive ale mamei sale, profitând de împrejurarea că în timpul C.A.P.-ului părinții săi au primit lot în folosință în parte și din terenul părinților săi și ea, reclamanta, nu deținea titlu de proprietate conform Lg. nr. 18/1991, i-a ocupat în mod abuziv o fâșie de circa 2,5 m lățime pe întreaga lungime a celor două parcele de 682 m.p., respectiv 608 m.p., deci circa 200 m.p., depășind în acest mod hotarul vechi pe care se află fântâna, în interiorul proprietății sale stabilind hotarul chiar lângă construcțiile proprietatea sa exclusivă, încât în prezent nu are nici măcar distanța necesară efectuării unor lucrări de reparații și construcții prevăzute de lege.
În drept au fost invocate disp. art. 585, 480 C.civ.
Pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.
A motivat că suprafața de 200 m.p. revendicată nu este în perimetrul construibil al locuinței sale, fiind deținută de reclamantă și împrejmuită de aceasta, cu un gard de plasă și stâlpi de metal, de mai mulți ani, după cum rezultă și din schița întocmită de Comisia locală de fondu funciar cu ocazia unei măsurători solicitate tot de aceasta, ocazie cu care au constatat că reclamanta deține, în fapt, o suprafață totală de 1414 m.p., și nu de 1300 m.p., cum este menționată în prezenta acțiune și care-i revine de drept.
Reclamanta, în mod abuziv, a construit o magazie lipită de casa acesteia, depășind limitele terenului său, intrând cu o parte din construcție în curtea sa, construcția fiind făcută pe locul uneia mai vechi care era în limite normale ( construcția bunicii lor ), pe care a demolat-o și a construit alta mult mai mare.
Terenul aferent locuinței părinților săi ( actualmente decedați ) nu-l deține în calitate de unică moștenitoare, moștenitor fiind și fratele său, L. A., după cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 25/108 din 09.03.1998, fapt știut de reclamantă, care este mătușa lor, și cu care au trăit în bună vecinătate până în prezent.
Terenul pe care l-a moștenit de la părinți, împreună cu fratele său L. A., în suprafață de 800 m.p., aferent locuinței, a fost dobândit de părinții lor în baza deciziei nr. 35/1956 a Sfatului Popular Dornești.
A menționat că de la data dobândirii până în prezent atât părinții cât și reclamanta, cu fratele său L. A., în calitate de moștenitori, au deținut acest teren în mod continuu și nu a tulburat cu nimic posesia reclamantei, dimpotrivă, aceasta a intra abuziv pe terenul lor.
F. a fost construită de mai mulți ani, în timpul vieții mamei lor, și s-au respectat limitele prevăzute de Codul Civil, neafectând cu nimic proprietatea reclamantei.
La termenul de judecată din data de 22.04.2008, reclamanta a solicitat și instanța a încuviințat introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a numiților L. A., L. M. și B. V., în calitate de moștenitori ai defunctului L. D., conform certificatului de moștenitor nr. 25/1998, iar la termenul de judecată din 26.01.2011 a fost introdus în cauză, în calitate de pârât, C. local Dornești, având în vedere că pârâții sunt proprietarii doar a unei părți din imobil, iar proprietar al terenului este Statul Român, pârâți care, legal citați, nu au depus întâmpinare.
În vederea soluționării cauzei, instanța a avut în vedere înscrisurile depuse de părți la dosar, precum și expertiza ce a fost efectuată în cauză de către inginer C. L. – expert tehnic judiciar.
Prin sentința civilă nr. 1881/2010 a Judecătoriei Rădăuți, acțiunea a fost admisă, în parte, iar pârâta L. O. a fost obligată să-i lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafețele de teren materializate în anexa II a raportului de expertiză, fiind obligată să ridice și gardul amplasat pe terenul proprietatea reclamantei, fiind stabilită și linia de hotar conform anexei nr. II din același raport.
Prin decizia nr. 404/2011, Tribunal Suceava a admis recursul declarat de părți, iar sentința civilă nr. 1881/2010 a fost casată, cauza fiind trimisă spre rejudecare la Judecătoria Rădăuți.
S-a reținut că expertul a întocmit raportul de expertiză fără a ține cont de procesul verbal de reconstituire în baza Legii 18/1991, care trebuia suprapus planului de situație al contractul de vânzare-cumpărare și cu harta cadastrală veche a amplasamentului inițial.
În rejudecare, s-a întocmit un supliment la raportul de expertiză.
Prin sentința civilă nr. 3680/3.10.2012, în rejudecare, prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local Dornești, a admis acțiunea, în parte, a obligat pe pârâta L. O. să predea reclamantei în deplină proprietate și posesie suprafața de 5,41 m.p. teren materializată în schița anexa 1 la suplimentul raportului de expertiză întocmit de expert C. L. pe punctele de contur 13,17,16,15,14,13, a stabilit linia de hotar pe aliniamentele punctelor 17,13,10,9,8,7 redat în același supliment al raportului de expertiză și a obligat pe pârâtă să ridice gardul amplasat pe acest aliniament.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Expertul a ținut cont de planul de situație întocmit la data de 25.02.1999, de procesul verbal de punere în posesie din 17.07.2007 pentru suprafața de 692 m.p., identică cu p.v. 62/2 și p.f. 238/1, dobândite de reclamantă în baza contractului de donație din 23.03.1970.
S-a avut în vedere și suprafața de 800 m.p. din CF 1164 asupra căreia L. D. a avut drept de folosință veșnică, identică cu p.v. 63 și 239/1.
S-a delimitat terenul reclamantei, constatându-se că aceasta deține o suprafață de 680,31 m.p. teren, cu categoria de folosință curți-construcții precum și suprafața de 816,97 m.p. identică cu p.f. 238/1 din CF 857 Dornești, fiind identificat, delimitat și măsurat și terenul aflat în proprietatea pârâtei L. O., constatându-se că p.f. 63 din CF 1164 are o suprafață de 322,23 m.p. iar p.f. 239/1 are o suprafață reală în teren de 551 ,27 m.p.
S-a constatat, conform documentelor cadastrale, că linia de hotar dintre proprietățile părților se situează pe aliniamentul punctelor 17,13,10,9,8,7 din anexa II a suplimentului la raportul de expertiză.
În atare situație, s-a reținut că pârâta deține din terenul proprietatea reclamantei suprafața de 5,41 m.p., delimitată prin punctele de contur 13,17,16,15,14,13, obligând pârâta să predea acest teren reclamantei.
Linia de hotar a fost stabilită pe aliniamentul punctelor 17,13,10,9,8,7 redat în același supliment al raportului de expertiză și a obligat pârâta să ridice gardul amplasat pe acest aliniament.
Prima instanță a admis excepția lipsa calității procesuale pasive a Consiliului local Dornești, având în vedere că terenul învecinat cu cel al reclamantei pentru care se solicită grănițuirea, este stăpânit de pârâta L. O., aceasta fiind moștenitoare a defunctului L. D., conform certificatului de moștenitor_ .
În baza art. 274 C.p.c. a obligat pârâta să plătească reclamantei 672,8 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, taxă timbru și jumătate din suma din suma de 850 lei reprezentând onorar expert și statului 275 lei reprezentând ½ din ajutorul public judiciar acordat reclamantei, constând în plata de către stat a sumei de 550 lei reprezentând onorariu expert.
Prin decizia civilă nr.676/8.03.2013, Tribunalul Suceava a admis recursul declarat de reclamantă, casat sentința civilă menționată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
A reținut instanța de control judiciar că reclamanta justifică dreptul său de proprietate cu contractul de donație nr.657/1970 (f.7, judecătorie, prima judecată), pentru suprafața de 692 mp, respectiv titlul de proprietate nr.1586/2007( f.8, judecătorie, prima instanță), pentru suprafața de 608 mp. Este vorba de . 1653 Dornești, respectiv 238/1, CF 857 Dornești ( f.9,10, judecătorie, prima judecată).
Prin întâmpinare (f.37, judecătorie, prima judecată), pârâta a justificat dreptul său de proprietate pentru suprafața de 800 mp, conform deciziei nr.35/56 a Sfatului Popular Dornești (f.39, judecătorie, prima judecată), parcelele 63 și 239/1 CF 1164 Dornești ( f.40, judecătorie, prima judecată).
Cu ocazia judecății primul recurs, formulat de ambele părți, prin decizia civilă nr.404/2011, a Tribunalului Suceava s-a concluzionat că expertiza a fost greșit întocmită, nerespectându-se identificarea terenurilor conform hărților vechi, conform amplasamentelor inițiale.
În rejudecare, s-a efectuat un supliment la expertiza topo ( f.17 și urm., judecătorie), care însă nu respectă exigențele deciziei de casare și reia, aproape în totalitate, concluziile lucrării inițiale, fără a identifica corect terenurile părților.
Expertul a arătat că linia de hotar între punctele 7-8-9 nu este contestată de părți, aspect confirmat de recurentă. Rezultă că, în privința acesteia se va verifica doar terenul din contractul de donație.
Greșit a indicat expertul doar 680,31 mp pentru p.f 62/2 CF 1653 Dornești, în loc de 692 mp, cât apare în contractul de donație, deci mai puțin. În schimb, a identificat pentru pârâtă o suprafață mai mare decât cea pentru care justifică dreptul de proprietate :322,23 mp+551,27 mp, deci 873,50 mp, în loc de 800 mp. Practic există suficient teren în materialitate și nu ar rezulta suprapuneri din punctul de vedere ale dovezilor de proprietate.
Cu toate acestea, expertul topo a indicat nejustificat, deci, o suprafață mai mică pentru reclamantă și o suprafață prea mare pentru pârâtă.
Din analiza planului cadastral vechi ( f.22, judecătorie) rezultă că linia despărțitoare este relativ dreaptă, nu frântă.
Aceste greșeli au fost invocate de reclamantă în fața primei instanțe (f.40, judecătorie, a doua judecată) prin obiecțiuni care, în mod greșit, nu au fost admise de aceasta. Nu se justifica pentru reclamantă plata unor noi sume expertului cu titlu de onorariu, din moment ce acesta nu a efectuat lucrarea corespunzător.
Neverificarea acestor aspecte valorează necercetarea fondului cauzei, văzând și încălcarea îndrumărilor deciziei de casare.
În rejudecare, se va efectua un nou supliment la expertiza topo, fără a se impune noi cheltuieli reclamantei sau eventual o nouă expertiză topo pentru identificarea corectă, conform vechilor hărți cadastrale a parcelei 62/2 respectiv a parcelelor 63 și 239/1, linia de hotar între punctele 7-8-9 nefiind contestată.
Conform art.315 alin.3 Vechiul Cod de procedură civilă ”după casare, instanța de fond va judeca din nou, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată”.
Asupra cheltuielilor de judecată se va pronunța prima instanță, în rejudecare, în funcție de soluția dată fondului cauzei.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 3.04.2013.
În rejudecare, după depunerea suplimentului la raportul de expertiză și constatându-se că deși s-a solicitat expertului în cele două cicluri procesuale să delimiteze proprietățile părților în funcție de titlurile cu care justifică acestea un drept de proprietate la locul în litigiu, expertul a trasat, în ultimul supliment depus, o linie de hotar diferită, pe un alt amplasament decât în raportul de expertiză inițial, fără a justifica în vreun fel această nouă delimitare, s-a administrat proba cu o nouă expertiză.
Prin sentința civilă nr. 1705 din data de 22 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ , s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de reclamanta M. R. în contradictoriu cu pârâții L. O., L. A., L. M., B. V. și C. L. al Comunei Dornești (prin primar), și în consecință:
S-a stabilit linia de hotar între terenul reclamantei în suprafață de 1300 m.p., identic cu p.v.62/2 din C.F. nr.1653 Dornești și cu parte din p.f. 238/1, și terenul pârâților în suprafață de 800 m.p., identic cu p.v.63 și p.f. 239/1 din C.F. 1164 Dornești, pe aliniamentul 23-8-9-E-D-C, redat în anexa grafică la raportul de expertiză întocmit de expert N. C. N. (fila 84 dosar_/2007**).
Pârâții L. O., B. V., L. A. și L. M. au fost obligați să predea reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de 9 m.p. teren, poziționată pe anexa grafică mai sus menționată între punctele E-F-D și C-A-B-D.
Pârâții L. O., B. V., L. A. și L. M. au fost obligați să ridice gardul de lemn amplasat pe aliniamentul A-B redat în anexa grafică mai sus menționată.
Pârâții, în solidar, au fost obligați să plătească reclamantei suma de 389,4802 lei, cheltuieli de judecată.
Reclamanta a fost obligată să plătească pârâților L. O., B. V., L. A. și L. M. suma de 845,46 lei, cheltuieli de judecată.
Pârâții au fost obligați în solidar, să plătească statului suma de 283,23 lei, reprezentând parte din ajutorul public judiciar acordat reclamantei prin încheierea din 3 martie 2009 a Judecătoriei Rădăuți.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând actele și lucrările dosarului, a constatat că acțiunea civilă promovată este întemeiată, în parte, pentru următoarele considerente:
Reclamanta este proprietara suprafeței de 1300 m.p., identic cu p.v.62/2 din C.F. nr.1653 Dornești și cu parte din p.f. 238/1, drept de proprietate dobândit prin contractul de donație autentificat sub nr.657/23.03.1970 de notariatul de Stat L. Rădăuți (p.v.62/2, în suprafață de 692 mp din C.F. nr.1653 Dornești), respectiv prin reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii fondului funciar, potrivit titlului de proprietate nr.1586/2007 (608 mp identică cu parte din p.f. 238/1 înscrisă în CF857 Dornești).
Pârâta L. (fostă E.) O. este proprietara casei și anexelor gospodărești amplasate pe p.v. 63 din CF nr.1164 Dornești, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2196/22.05.1998 de notar C. Ș., iar terenul aferent în suprafață de 800 mp, identic cu p.v. 63 și p.f.239/1 înscrise în CF 1164 Dornești, proprietatea Statului Român, a fost atribuit în folosință veșnică lui L. D. (decedat la data de 28.04.1997, după care pârâții L. O., L. A., L. M. și B. V. au vocație succesorală concretă, în calitate de descendenți de gradul I, conform certificatului de moștenitor nr.25/108/9.03.1998 eliberat de notar C. Ș.), prin decizia nr.357/30.01.1960 a Sfatului Popular al comunei Dornești.
În raportul de expertiză în specialitatea topografie-cadastru întocmit de expertul N. C., în raport de titlurile părților, vechile hărți cadastrale ale parcelelor 62/2, 238, 63 și 239/1, planul de situație întocmit în anul 1968 pentru parcelele 62/2 și 238/1, prima expertiză în care linia de hotar până la vecinătatea cu construcțiile nu a fost contestată, au fost identificate parcelele proprietatea părților, s-au măsurat suprafețe de teren pe care le au în posesie reclamanta și prim-pârâții, s-a constatat că din ./2, proprietatea reclamantei, prim-pârâții ocupă 9 mp, liberă de construcții, fiind propusă linia de hotar pe aliniamentul 23-8-9-E-D-C, expertul având în vedere că între punctele 23-8-9 linia nu este contestată, punctul D reprezintă colțul de N-E al anexei noi, proprietatea reclamantei, iar punctul C se află la o distanță de 1,94 m de colțul gardului din lemn existent în prezent între părți pe limita în litigiu, totodată s-a constatat că pe terenul proprietatea reclamantei prim-pârâții au construit un gard, pe aliniamentul notat A-B.
Având în vedere că terenurile părților au fost regăsite în aceeași mărime ca și în titlurile de care se prevalează, hotarul fiind trasat în linie relativ dreaptă așa cum figurează și în planul cadastral vechi, cum în urma delimitării terenurilor a rezultat că dreptul de proprietate al reclamantei, în limita a 9 mp, este afectat de posesia nelegitimă a prim-pârâților, iar gardul de pe aliniamentul notat A-B nu respectă linia de hotar, ci a fost amplasat de prim-pârâți în perimetrul proprietății reclamantei, în temeiul art. 584 și 480 cod civil din anul 1864, instanța de fond a admis, în parte, acțiunea.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, având în vedere și dispozițiile art. 584 teza a II-a Cod civil din anul 1864, potrivit cărora cheltuielilor grănițuirii se vor face pe jumătate, precum și faptul că pretențiile reclamantei au fost încuviințate în parte, cum atât reclamanta, cât și prim-pârâții au făcut cheltuieli cu administrarea probatoriului, pârâții au fost obligați să plătească reclamantei suma de 389,4802 lei, cheltuieli de judecată constând în taxele judiciare de timbru, timbrele judiciare, onorariile avocatului și experților din toate cele trei cicluri procesuale, iar reclamanta va fi obligată să plătească pârâților L. O., B. V., L. A. și L. M. suma de 845,46 lei, cheltuieli de judecată constând în taxele judiciare de timbru, timbrele judiciare, onorariile avocatului și experților din toate cele trei cicluri procesuale.
În temeiul art.18 din OUG nr.51/2008, pârâții au fost obligați să plătească statului suma de 283,23 lei, reprezentând parte din ajutorul public judiciar acordat reclamantei prin încheierea din 3 martie 2009 a Judecătoriei Rădăuți, având în vedere dispozițiile art. 584 teza a II-a Cod civil din anul 1864, potrivit cărora cheltuielilor grănițuirii se vor face pe jumătate, precum și faptul că pretențiile reclamantei au fost încuviințate în parte.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs reclamanta M. R., arătând că instanța de fond i-a admis cererea în parte privind cele 3 capete de cerere, respectiv: stabilirea liniei de hotar, revendicare și obligarea pârâților de a-și ridica gardul împrejmuitor,stabilind greșit linia de hotar, pârâta fiind obligată la predarea terenului în suprafață de 9 m.p. și ridicarea gardului existent.
Reclamanta a apreciat că sentința civilă pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică din următoarele considerente:
În cauză s-a dispus efectuarea unui nou raport de expertiză, fiind desemnată experta N. C..
Datorită stării de sănătate reclamanta a precizat că nu s-a putut prezenta în instanță la termenul fixat, sens în care a formulat la data de 15 mai 2014 o cerere de acordare a unui nou termen de judecată, motivându-și cererea cu acte medicale, însă instanța de fond nu a acordat termenul solicitat.
Reclamanta a mai arătat faptul că nu a luat la cunoștință de expertiza efectuată, instanța de fond procedând la judecarea cauzei pe fond, acesta intrând în posesia expertizei după data de 22 mai 2014, data pronunțării sentinței instanței de fond.
Astfel, reclamanta recurentă a apreciat că i-a fot încălcat dreptul procesual de a depune obiecțiuni, deoarece concluziile se contrazic în totalitate cu celelalte expertize efectuate, fiind vorba de diferențe mari de teren.
Astfel, a arătat că în expertiza întocmită de expertul C. L. pârâta era obligată să-i predea suprafața de 65,41 m.p. formată din suprafața de 58,39 m.p, 2,61 m.p și 5,41 m.p., pentru ca în expertiza întocmită de expert N. C. să apară suprafața de 9 m.p. pentru a-i fi predată.
De asemenea, a mai arătat că linia ultimei expertize are o cu totul altă configurație decât celelalte, astfel încât din punctul său de vedere apreciază că nu se cunoaște linia de hotar corectă, având în vedere că expertiza a fost făcută de o persoană autorizată, respectiv un inginer topo cadastral.
Intimații pârâți deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au formulat întâmpinare la recursul promovat în cauză.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 137 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi, asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Prin urmare, instanța se va pronunța cu privire la excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu la termenul de judecată din 16 octombrie 2014.
Reține instanța de control judiciar, că prin rezoluția dispusă la data de 18 august 2014, s-a pus în sarcina recurenta M. R., obligația achitării taxei judiciare de timbru de 23 lei și a timbrului judiciar de 0,15 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat.
La fila 9 dosar recurs se regăsește dovada citării recurentei, cu mențiunea achitării acestei taxe, dovada de îndeplinire a procedurii de citare fiind di data de 27 august 2014, citația fiind primită de recurentă.
Mai mult, prin memoriul depus la data de 8.10.2014, recurenta arată în mod expres, că nu înțelege să achite taxa judiciară de timbru aferentă soluționării căii de atac declanșată de ea, motivând că a mai achitat o astfel de taxă cu prilejul judecării primului recurs promovat tot de ea.
Potrivit art. 1 din Legea 146/1997 republicată, cu modificările și completările ulterioare, aplicabilă în prezenta speță aflată în al doilea ciclu procesual, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepțiile prevăzute de lege.
De asemenea, art. 11 din aceeași lege stabilește că cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea soluționată de prima instanță.
Este de observat că art. 15, 17 și 17 ind. 1 cuprinde categoriile de acțiuni și cereri, inclusiv căile de atac care sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
Prezenta acțiune are ca obiect grănițuire și revendicare, fiind o acțiune evaluabilă în bani, supusă plății taxei judiciare de timbru.
Este evident că acest tip de acțiune nu face parte din categoria celor scutite de la plata taxelor judiciare de timbru, iar pe de altă parte, nu există nicio prevedere legală din care să rezulte că sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru căile de atac formulate în următoarele cicluri procesuale.
Conform art. 20 alin. 1 din Legea 146/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, ia potrivit alineatului3 din același articol, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Față de faptul că prezenta cerere este supusă timbrajului în contextul legislativ sus – arătat; față de faptul că aceste taxe se plătesc anticipat, în condițiile în care recurenta a fost citată cu mențiunea achitării acestei taxe, și față de poziția expres manifestată de către recurentă, în sensul că nu înțelege să achite taxa judiciară de timbru, tribunalul constată că în speță este dată excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu de către instanță, și în consecință, va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu de către instanță.
Anulează recursul reclamanta M. R., domiciliată în . împotriva sentinței civile nr.1705 din data de 22 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți L. O., domiciliată în localitatea Dornești, nr. 479, județul Suceava, L. ALEXIA, domiciliat în localitatea Dornești, județul Suceava, L. M., domiciliată în mun. Rădăuți, ..35, scara A, ., B. V., domiciliată în oraș Siret, ., . și C. L. AL COMUNEI DORNEȘTI – prin primar, cu sediul în ., ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 OCTOMBRIE 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. L. C. M. G. F.
N. F.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. G.F.F.
Jud. P. G./ Tehnored. Ș.L.G./ Ex.2./12.11.2014.
| ← Cereri. Decizia nr. 1448/2014. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 1379/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
