Acţiune în constatare. Decizia nr. 925/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 925/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 16-10-2014 în dosarul nr. 148/334/2014
Dosar nr._ - acțiune în constatare –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 925
Ședința publică din data de 16 OCTOMBRIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. F. F.
JUDECĂTOR: C. M. N.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea apelului având ca obiect „acțiune în constatare” formulat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, ..7, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 406 din data de 08.05.2014 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât C. N., domiciliat în mun. Vatra Dornei, ., județul Suceava și intimata reclamantă U. N., cu domiciliul ales la cabinet de avocat Serenela S. Timinschi, cu sediul în mun. Vatra Dornei, ..15, județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile, drept pentru care se dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a le da acestora posibilitatea prezentării în sala de judecată.
După reluarea cauzei la cel de-al doilea apel nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art.131 al. 1 Cod procedură civilă, constată că Tribunalul Suceava este competent din punct de vedere general, material, funcțional și teritorial să soluționeze apelul formulat în conformitate cu dispozițiile NCPCIV, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 482 din Noul Cod de procedură civilă.
Instanța constată că prezentul apel este scutit de la plata taxei judiciare de timbru potrivit disp. art. 17 din Legea nr. 146/1997 și că intimatul C. N. este decăzut din dreptul de a mai ridica excepții și de a solicita alte probe, în afara celor de ordine publică, ca urmare a faptului că nu a depus întâmpinarea în termenul procedural prevăzut de lege în conformitate cu disp. 208 raportat la art.482 NCPCIV.
Instanța având în vedere înscrisurile existente la dosarul cauzei, le admite ca fiind concludente, utile și pertinente în soluționarea apelului în considerarea disp. art.482 NCPCIV cu raportare la art.254 și art.258 NCPCIV.
Instanța constatând că în susținerea motivelor de apel sau în apărare nu mai au alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, că apelantul a solicitat în temeiul disp. art.411 pct.1 alin.2 NCPCIV judecarea cauzei și în lipsă, punând în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice în calitate de reprezentant al Statului R. invocată de D.G.F.P. Iași – A.N.A.F. Suceava prin motivele de apel.
Potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, instanța considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 30.05.2013 sub nr._, reclamanta U. N. a chemat în judecată pârâții Municipiul Vatra Dornei, prin primar, C. N., T.- M. C. D. și M. Ș.., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rectificarea CF_ a comunei cadastrale Vatra Dornei, in sensul înscrierii corecte a suprafeței de teren id. cu . 776 mp, în loc de 520 mp; să se constate că pârâtul C. N. a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de 776 mp teren identic cu parcelele nou formate 1CC și 2A din CF_ a ., împreună cu construcțiile C1 și să se dispună înscrierea în CF pe numele reclamantului a dreptului de proprietate astfel dobândit.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat în esență că suprafața de teren descrisă în petitul acțiunii, este înscrisă în CF_ a comunei cadastrale Vatra Dornei, ca fiind identică cu . în suprafață de 520 mp .In realitate, în urma măsurătorilor efectuate prin planul de situație vizat de OCPI sub nr. 508/2013 s-a stabilit că întinderea acestei parcele este de 776 mp, pentru care s-au configurat parcelele 1CC și 2A.
Astfel, față de această situație de fapt se impune rectificarea înscrierii din CF_ în sensul înscrierii corecte a întinderii 3793/3 de 776 în loc de 530 mp.
De asemenea, reclamanta a arătat că inițial în CF 1913 a comunei cadastrale Vatra Dornei, actuală_, dreptul de proprietate pentru toate parcelele era înscris pentru L. G. și pârâții T.- M. C. D. și M. Ș., în indiviziune, în cote egale de 1/3.
Prin sentințele civile 1020/2.11.2004 și 1155 din 21.10.2010 ale Judecătoriei Vatra Dornei, s-a constatat partajul voluntar si s-a dispus ieșirea din indiviziune intre cei 3 coproprietari tabulari,în sensul că pârâta T.- M. C. D. a preluat o numită suprafață de teren din CF 1913 iar pârâtul M. S. a preluat în lot, o altă suprafață de teren.
Astfel, suprafața actuală rămasă din . 776 mp i se cuvenea în lot, conform cotei de ½ proprietarei L. G., însă deși pârâții T.- M. C. D. și M. Ș. și-au înscris în alte cărți funciare dreptul de proprietate asupra suprafețelor de teren corespunzătoare cotelor lor de 1/3, în CF 1913 actual_ nu s-a operat radierea înscrierii pe numele lor.
Coindivizara L. G. a decedat la 18.01.1979 iar pârâtul C. N., a stăpânit terenul în suprafață de 776 mp teren împreună cu construcțiile amplasate pe acesta, de peste 20 de ani de la moartea proprietarei tabulare, în mod public și nestingherit de nimeni ca adevărat proprietar sens în care l-a înscris la rolul agricol și a plătit impozit pe toată durata posesiei.
Concluzioonând, reclamanta a arătat că sunt îndeplinite condițiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea extratabulară reglementată de Decretul Lege 115/1938
În drept reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 24,28 din Decretul-Lege nr. 115/, 1938.
Acțiunea a fost legal timbrată conform dispozițiilor Legii nr. 80/2013.
La cerere, atașată întreaga documentație reglementată de art. 1050 alin., 3 cod procedură civilă, respectiv dovada decesului proprietarului înscris în CF,sentințele civile nr. 1020/2004 și 1155/2010 ale Judecătoriei Vatra Dornei, adeverință și certificat de rol fiscal, documentație tehnică și cadastrală a terenului în litigiu, extras CF, din care rezultă că imobilul nu este grevat de sarcini, eliberat de Biroul de BCPI Vatra Dornei, lista cuprinzând numele și prenumele a doi martori.
Prin încheierea din 23 ianuarie 2014 Judecătoria Vatra Dornei, în baza art. 210 cod procedură civilă,a dispus disjungereacapetelor de cerere prin care s-a solicitat dobândirea dreptului de proprietate, prin aluviune și validare vânzare, sens în care s-a format dosarul nr._ având ca obiect „ acțiune în constatare ”, privind pe reclamanta U. N. și pârâții Municipiul Vatra Dornei, prin primar și C. N., sens în care s-a format prezentul dosar nr._ .
Prin întâmpinarea formulată în cauză la 19.06.2014, pârâtul Municipiul Vatra Dornei prin primar a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pentru petitul prin care s-a solicitat validare vânzare întrucât în Cf sunt înscrise persoane fizice.
În ceea ce privește petitul prin care s-a solicitat dobândirea dreptului de proprietate, prin aluviune, asupra suprafeței de 344 mp teren pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale, iar pe fond, respingerea ca inadmisibilă a acțiunii cu motivarea că reclamantul trebuie să fie proprietarul riveran al suprafeței de 344 mp teren, conform prev. art. 495-496 Cod civil, ori în Cf proprietar riveran este S. român, tabula țării.
A mai arătat pârâtul că în conformitate cu disp. art. 1 din Anexa 1 a Legii 215/1998 domeniul public al statului este alcătuit și din apele de suprafață, cu albiile minore, malurile și cuvetele lacurilor, apele subterane, iar regimul juridic al acestor bunuri este expres menționat în cuprinsul art. I.1 din Legea 213/1998 în sensul că se exclude posibilitatea de a fi dobândite prin uzucapiune de către alte persoane decât titularul domeniului public din care fac parte.
Având în vedere aceste dispoziții legale, terenul din litigiu este parte din proprietatea publică a statului prin efectul Legii nr. 107/1996-legea apelor, motiv pentru care solicită și respingerea capătului de cerere prin care s-a solicitat înscrierea în CF cu dreptul de proprietate
S-au administrat probe, fiind audiați la propunerea reclamantei martorii Kertez I., P. P..
La termenul din 3.04.2014 instanța a stabilit cadrul procesual al prezentei cauze, pârâți fiind S. român prin Ministerul Finanțelor și C. N., care au fost citați pentru termenul de astăzi cu copia acțiunii pentru studiu și exprimare poziție procesuală, și pe cale de consecință a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Vatra Dornei prin primar, ca fiind rămasă fără obiect.
Prin sentința civilă nr. 406 din data de 08.05.2014 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ ,
Pentru a hotărî astfel, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
În Cartea Funciară_ a ., cota de 4/96 părți din dreptul de proprietate asupra imobilelor teren și construcții descrise în acțiune este înscrisă pentru Haja D..
Din certificatul de moștenitor nr.1/1998 al notarului public H. I. S. rezultă că proprietarul tabular Haja D. a decedat la data de 9.10.1997, iar moștenirea a fost acceptată de către soția supraviețuitoare, Haja A. și fiul, Haja D..
După Haja A., decedată la 12.04.2003 a rămas ca unic moștenitor acceptant al succesiunii, în calitate de fiu Haja D., care a decedat la 13.06.2012, iar din actele de stare civilă depuse la dosar, ca și din documentația de sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale rezultă că pârâții sunt succesibili în calitate de soție supraviețuitoare și fii.
Din analiza înscrisului sub semnătură privată datat 15 februarie 2013 rezultă că pârâții, în calitate de succesori în viață după proprietarul tabular Haja D., înscris în CF_ a ., au înstrăinat reclamantului terenul și construcțiile pentru care au convenit și încasat prețul de 10.000 lei.
De asemenea, promitenții vânzători și promitentul cumpărător, s-au obligat să încheie actul autentic fără a stipula vreun termen, după ce își vor înscrie dreptul de proprietate în cartea funciară.
Pârâții, deși legal citați, nu s-au prezentat în instanță, însă așa cum, rezultă din acordul de mediere depus la termenul de azi la dosar, aceștia împreună cu reclamantul s-au prezentat la biroul de mediator L. L. – Bucovina, unde au arătat că sunt întru totul de acord cu admiterea acțiunii reclamantului.
În drept, în Cartea Funciară II a ., pentru parc. 4518/1 râul Dorna apare înscris S. român- tabula țării.
Din planul de situație depus la dosar vizat de OCPI sub nr. 508/2013 rezultă că parc. nou formată 3 C C în suprafață de 344 mp este divizată din parc. 4518/1 din CF II Tabula țării și face corp comun cu suprafața de 776 mp teren identic cu parc. nou formate 1 CC, 2 A, teren asupra căruia prin încheierea din 23.01.2014 a acestei instanțe pronunțată în dosarul nr._ s-a constatat că pârâtul C. N. a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune.
De asemenea, din planul de situație depus la dosar, menționat mai sus, rezultă că parc. nou formată 3 CC divizată din parc. 3793/3 din CF II Tabula țării se învecinează pe o latură cu râul Dorna, iar din depozițiile martorilor audiați rezultă că de-a lungul itmpului cursul râului Dorna s-a modificat astfel încât suprafața de 344 mp teren s-a alipit la terneul stăpânit de către C. N. și pe care se află și construcțiile casă cu anexe.
Conform prev. art. 569 Cod civil, adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului fondului riveran numai dacă el se formează treptat.
Față de situația de fapt reținută mai sus, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 569 cod civil sens în care va constata că pârâtul C. N. a dobândit prin aluviune dreptul de proprietate asupra suprafeței de 344 mp teren identic cu parc. nou formată 3 CC divizată din parc. 4518/1 din CF II a UAT Vatra Dornei.
Din analiza înscrisului sub semnătură privată intitulat „ convenție de vânzare cumpărare ” din 15.08.2011 și a poziției pârâtului C. N. rezultă că aceasta a înstrăinat reclamantei terenul în suprafață de 1120 mp teren identic cu parcele nou formate nr. 1CC, 2A, 3 CC, împreună cu construcția casă din lemn și anexe, situate în . Vatra Dornei, iar prestațiile anticipatorii specifice vânzării, de plată a prețului și de predare a posesiei au fost executate încă de la momentul tranzacționării fără a se stipula însă un termen înlăuntrul căruia părțile ar fi trebuit să se prezinte la notar.
Din adeverința de rol agricol nr. 2266 emisă de Primăria Vatra Dornei la data de 8.02.2013 rezultă că pârâtul C. N. figurează înscris cu imobilele teren și construcții în . Vatra Dornei, în perioada 1974-2013 și a achitat la zi taxele și impozitele aferente acestor imobile.
În drept, potrivit art.76, 102 din Legea 71/2011, instituțiile referitoare la înscrierile în Cartea Funciară, rectificarea înscrierilor în Cartea Funciară și contracte sunt supuse dispozițiilor legilor în vigoare la data când au avut loc actele și faptele juridice încheiate, sau după caz săvârșite, respectiv la data încheierii contractului.
În speță, data încheierii contractului a avut loc înainte de . noului cod civil respectiv la 15.08.2011 astfel încât în speță sunt incidente prevederile art. 969, 1294, 1295 Cod civil de la 1864.
Conform prevederilor legale susmenționate convențiile legal făcute au putere de lege între părți și trebuie executate cu bună credință iar vinderea este perfectă de îndată ce părțile au convenit asupra prețului.
Având în vedere prevederile texului de lege mai sus menționat este important de stabilit faptul că prin prezenta hotărâre judecătorească se urmărește suplinirea consimțământului debitorului la încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, hotărâre care va avea astfel un caracter constitutiv de drept ( operează transferul dreptului de proprietate).
Pentru admisibilitatea unei atare acțiuni, trebuie îndeplinite mai multe condiții, respectiv să existe un antecontract valabil încheiat, ceea ce presupune îndeplinirea condițiilor de valabilitate sub aspectul consimțământului valabil, capacitate, obiect (bunul vândut) și cauza (prețul), calitatea de proprietar a promitentului vânzător și existența în patrimoniul acestuia a bunului înstrăinat precum și condiția refuzului de a se prezenta la notar în vederea încheierii contractului autentic.
Așa cum s-a reținut mai sus, analiza antecontractului de vânzare cumpărare datat 15.08.2011 a reliefat faptul că a existat un acord de voință valabil al părților care a avut ca obiect o promisiune bilaterală de înstrăinare a suprafeței de 1120 mp teren împreună cu construcțiile casă și anexă situat în . Vatra Dornei, consimțământul părților a fost valabil exprimat, iar prestațiile anticipatorii specifice vânzării de plată a prețului și predare a bunului s-au executat încă de la momentul încheierii tranzacției.
De asemenea, s-a dovedit că promitentul vânzător, pârât în prezenta cauză este proprietarul bunurilor ce au făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare (dobândit prin uzucapiune conform încheierii din 23 ianuarie 2014 a Judecătoriei Vatra Dornei dată în dosarul nr._ ) și nu a înstrăinat, ulterior încheierii convenției cu reclamanta, aceste bunuri (situație în care aceasta ar fi avut dreptul doar la daune interese), însă nu și-a reglementat situația juridică a imobilelor, astfel încât nu a fost posibilă încheierea unui contract autentic de vânzare-cumpărare.
Așa fiind, instanța a constatat că sunt îndeplinite toate condițiile pentru admisibilitatea acțiunii de validare a convenției sub semnătură privată datată 15 august 2011, sens în care în conformitate cu prev. art. 1294, 1295, 1073 - 1077 Cod civil, a admis acțiunea și a constatat că reclamanta a dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1120 mp teren identic cu parcele nou formate nr. 1CC, 2A, 3 CC, și construcțiile casă cu anexă, identificate prin planul de situație vizate de OCPI sub nr. 508/2013. .
Prezenta hotărâre va ține loc de act autentic de vânzare cumpărare.
În conformitate cu prevederile art. 52 din Legea 7/1996 instanța a dispus înscrierea în CF pe numele reclamantei a dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren și construcții descrise mai sus.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a promovat apel pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SUCEAVA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, apreciind că a fost dată cu greșita interpretare a dispozițiilor legale.
Astfel, a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Potrivit dispozițiilor art. 3, alin. 1, pct. 81 din H.G. 34/2009 privind organizarea si funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, acesta reprezintă statul, ca subiect de drepturi si obligații, in fata instanțelor, precum si in price alte situații in care acesta participa nemijlocit, în nume propriu, in raporturi juridice, daca legea nu stabilește in acest scop un alt organ.
S. R. nu poate fi reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice întrucât nu participa nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligații. Luând in considerare faptul ca legea stabilește in acest scop un alt organ, dispozițiile art. 25 din decretul 31/1954 preluate din H.G. 34/2009 privind organizarea si funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, care prevăd reprezentarea statului prin MFP, sunt inaplicabile.
Luând in considerare faptul ca legea stabilește un alt organ cu calitate procesuala pasiva, sa solicitat admiterea excepției invocate și respingerea acțiunii față de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Având in vedere efectul devolutiv al apelului care permite transmiterea cauzei și a dreptului de a o judeca, în principiu integral, sub toate aspectele de fapt și de drept, de la instanța inferioară la instanța de grad superior, instanța de apel avea posibilitatea sa procedeze la o analizare a excepției invocate de instituția noastră, prin prisma motivelor invocate prin cererea de apel.
Excepția invocată de Direcția Generala a Finanțelor Publice a Județului Suceava, in calitate de mandatar al Ministerului Finanțelor Publice vizează exclusiv reprezentarea Statului R. în prezenta cauza de către MFP. Astfel, a considerat ca in prezenta cauza S. R., ca și proprietar tabular are calitate procesuală în prezenta cauza, dar este reprezentat de o alta instituție și nu de Ministerul Finanțelor Publice.
Dispozițiile legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia conferă Consiliului Local ca reprezentant al Statului R., deplina calitate procesuala pasivă în cauzele având ca obiect acțiuni în constatare, prestații tabulare sau revendicări de imobile în temeiul legilor speciale sau a dreptului comun.
Potrivit art. 3 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, prin autonomie locala se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa si de a gestiona, in numele si in interesul colectivității care le reprezintă, treburile publice in interesul legii.
Acest drept se exercita de consiliile locale si primari (...). Așadar, consiliile locale au inițiativa in tot ceea ce privește administrarea intereselor publice locale. Ca persoane juridice civile au în proprietate bunuri din domeniul privat, iar ca persoane juridice de drept public, sunt proprietare ale bunurilor domeniului public de interes local potrivit legii.
În situația în care bunurile imobile ce fac obiectul prezentei acțiuni in constatare fac parte din domeniul public al Municipiului Vatra Dornei sau daca bunurile aparțin domeniului privat al acestuia, calitate procesuală pasiva are tot Consiliul local al Municipiului Vatra Dornei.
În prezenta cauză, S. R. nu poate fi reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice întrucât nu participa nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligații. Având in vedere faptul ca legea stabilește in acest scop un alt organ, dispozițiile art. 3, pct. 81 din HG 34/2009 privind organizarea si funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, care prevăd reprezentarea statului prin MFP, sunt inaplicabile.
Având in vedere cele de mai sus, a solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței nr. 406/08.05.2014 in sensul admiterii excepției invocate si respingerea acțiunii față de Ministerul Finanțelor Publice.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Conform prevederilor art.495-496 din vechiul cod civil, pentru a dobândi prin aluviune dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren situate pe malul apei, reclamantul trebuie sa fie proprietarul riveran al suprafeței de 344 mp.
Din extrasul de carte funciara aflat la dosarul cauzei rezulta ca proprietar al parcelei identificata sub nr. Cadastral 4518/1 este S. R. - tabula țării.
Având in vedere cele arătate mai sus, a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței civile nr. 406/08.05.2014, iar in rejudecare a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În temeiul art. 411, pct. 1, alin. 2 cod de procedura civila, a solicitat judecarea si în lipsa, iar în drept, apelul a fost întemeiat pe disp. art. 466 si urm. din noul cod de procedura civilă
Intimata U. N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului pentru motivele prezentate în înscrisul olograf depus la dosar, filele 16-19.
Examinând cu prioritate excepția invocată de către apelanta-pârâtă, în condițiile disp. art. 248 C.pr.civ., tribunalul reține că aceasta nu este dată în speță.
Astfel, apelanta susține că în speță ea are calitate de mandatar doar al Ministerului Finanțelor Publice nu și a Statului R. care a re calitate procesuală pasivă însă trebuie să fie reprezentat de o altă instituție - Consiliul Local respectiv cel al Mun. Vatra Dornei și nu de Ministerul Finanțelor Publice, potrivit art.3 lin Legea nr. 215/2001.
Referitor la acest aspect tribunalul reține că potrivit art. 155 din C.pr.civ., statul este citat prin Ministerul finanțelor Publice, la sediul acestuia din urmă.
În principiu, statul își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile procesuale în fața organelor de jurisdicție, prin Ministerul Finanțelor.
Aceasta înseamnă că parte și deci calitate procesuală pasivă sau activă în litigiile decurgând din raporturile civile în care statul participă în nume propriu va avea, în toate cazurile, statul însuși, dar exercițiul drepturilor și executarea obligațiilor procesuale se face prin Ministerul Finanțelor Publice.
Prin urmare actele procedurale făcute de reprezentatul legal al statului vor fi valabile sau după caz, nule sau inopozabile față de statul însuși după cum au fost încheiate cu sau fără respectarea dispozițiilor legale existente în materie.
Cu privire la criticile aduse fondului cauzei, tribunalul urmează să le respingă ca nefondate pentru următoarele argumente:
Astfel, susține pârâta-apelantă că acțiunea formulată de reclamantă prin care solicita validarea unei convenții sub semnătură privată, este inadmisibilă întrucât potrivit prev. art. 495-496 din vechiul cod civil, pentru a dobândi prin aluviune dreptul proprietate asupra unei suprafețe de teren situate pe malul apei, reclamanta trebuia să dovedească că este proprietarul riveran al suprafeței de 344 mp teren.
Ori, din extrasul de CF aflat la dosar rezultă că proprietar al parcelei cadastrale nr. 4581/1 este S. R. – tabula țării.
Această apărare nu poate fi primită însă întrucât prin probatoriul administrat complet în fața instanței de fond s-a dovedit fără putință de tăgadă de către reclamantă faptul că vânzătorul său, C. N. a avut în proprietate o suprafață de teren amplasată pe malul râului Dorna, iar de-a lungul timpului cursul acestui râu s-a schimbat astfel încât acesta s-a aflat în situația proprietarului țărmului de pe care apa s-a retras și profită de aluviune, conf. Prev. art. 496 C.Civ.
s-a dovedit de asemenea, de către reclamantă că numitul C. N. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu atât prin uzucapiune cât și prin aluviune, astfel încât vânzarea-cumpărarea terenului în litigiu este perfect valabilă din punct de vedere juridic.
Prin urmare, soluția ce se impune cu privire la apelul declarat de către apelantă este cea de respingere ca nefondat, în temeiul disp. art. 480 C.pr.civ., sentința instanței de fond urmând a fi menținută ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge, ca nefondată, excepția lipsei calității de reprezentant a M.F.P. pentru S. R., invocată de pârât.
Respinge apelul având ca obiect „acțiune în constatare” formulat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, ..7, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 406 din data de 08.05.2014 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât C. N., domiciliat în mun. Vatra Dornei, ., județul Suceava și intimata reclamantă U. N., cu domiciliul ales la cabinet de avocat Serenela S. Timinschi, cu sediul în mun. Vatra Dornei, ..15, județul Suceava, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 OCTOMBRIE 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
G. F. C. M.
F. N.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. C.M.N.
Jud. M. F.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.7./17.12.2014.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1260/2014. Tribunalul SUCEAVA | Uzucapiune. Decizia nr. 556/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
