Obligaţie de a face. Hotărâre din 29-04-2014, Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 1292/206/2013
Dosar nr._ Obligație de a face
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 382
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 29 APRILIE 2014
PREȘEDINTE: A. I. M.
JUDECĂTOR: V. O. D.
GREFIER: S. A.- M.
Pe rol, judecarea apelului declarat de către reclamanta G. A., împotriva sentinței civile nr. 994 din data de 10 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc în dosar nr._, intimați fiind pârâtul G. I. V. și reclamantul G. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pârâtul intimat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța pune în discuție calificarea căii de atac.
Pârâtul intimat arată că lasă la aprecierea instanței calificarea căii de atac.
Instanța califică prezenta cale de atac ca fiind apel și nu recurs, față de disp. art. 466 al. 1 din noul Cod de procedură civilă.
Întrebat fiind, pârâtul intimat arată că nu deține dovezi cu privire la faptul că reclamantul intimat a decedat.
Instanța, din oficiu, invocă și pune în discuție excepția netimbrării apelului formulat în cauză.
Pârâtul intimat arată că este de acord cu excepția netimbrării apelului.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată la data de 22 mai 2013 reclamanții G. I. și G. A., au chemat în judecată pe pârâtul G. I. V., solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să-l oblige pe pârâtă să respecte contractul autentic de vânzare cumpărare cu uzufruct viager și întreținere autentificat sub numărul 260/14 martie 2011, de BNP Ț. L., în sensul de ai se respecta dreptul de uzufruct viager asupra imobilelor constând în suprafața de 700 m.p. identică cu . și casa aflată pe acest teren, din care au solicitat evacuarea pârâtului.
În motivarea acțiunii, întemeiată de disp. prev. de art. 1017 C.civil, 517-539 C.civil, reclamanții au arătat că deși au încheiat cu pârâtul contractul autentic de vânzare cumpărare cu uzufruct viager și întreținere autentificat sub numărul 250/14 martie 2011, privind suprafața de 700 m.p. teren și o casă, pârâtul nu A respectat contractul și nu le-a acordat îngrijirea asumată. Le-a făcut viața imposibilă, locuind cu ei în aceeași casă, deși și-au păstrat dreptul de uzufruct viager asupra tuturor imobilelor, motiv pentru care au solicitat respectarea acestui drept și evacuarea pârâtului.
La data de 29 mai 2013 reclamanții și-au precizat acțiunea arătând că imobilul ce face obiectul cauzei este situat în mun. Câmpulung Moldovenesc, ..15, jud. Suceava, unde locuiesc împreună cu pârâtul.
Deși printr-o cerere anterioară reclamanții au solicitat ca pârâtul G. I. V. și soția sa să le recunoască și să le respecte dreptul de uzufruct viager asupra imobilelor vândute urmând ca pârâtul și soția sa să fie evacuați, ulterior reclamanții au arătat că acțiunea a fost îndreptată doar împotriva pârâtului G. I. V., acesta nefiind căsătorit.
Prin sentința civilă nr. 994 din data de 10 octombrie 2013, Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc a respins acțiunea civilă având ca obiect „obligația de a face”, formulată de reclamanții G. I. și G. A., împotriva pârâtului G. I. V., ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin contractul de vânzare cumpărare cu uzufruct viager și întreținere autentificat sub nr.260/14 martie 2011 de BNP Ț. L., reclamanții au vândut pârâtului cu păstrarea dreptului de uzufruct viager în favoarea reclamanților, imobilul proprietatea lor constând din suprafața de 700 m.p. teren fânaț împreună cu o casă de locuit (extratabulară), imobile situate în intravilanul mun. Câmpulung Moldovenesc, ..15, jud. Suceava, identic cu ./10 fânaț de 700 m.p. (pe care se află edificată o casă de locuit), ce se va înscrie într-o carte funciară electronică a mun. Câmpulung Moldovenesc, provenite din conversia de pe hârtie a CF 10.542 Câmpulung Moldovenesc, prețul vânzării s-a stabilit la suma de 30.000 de lei, din care suma de 25.000 de lei s-a achitat la data încheierii contractului, iar suma de 5000 de lei rămân ca valoare a întreținerii.
În schimbul obligației de întreținere viageră înscrisă în favoarea reclamanților pârâtul avea obligația să le asigure la domiciliul reclamanților prestarea întreținerii pe tot timpul vieții lor, obligație de a face executată zi cu zi, care consta în esență în procurarea și prepararea hranei, efectuarea menajului și îngrijirea igienică, procurarea de îmbrăcăminte, încălțăminte, medicamente, asigurarea asistenței medicale și spitalizare, înmormântarea după obiceiul locului, cât și plata utilităților.
Contractul de întreținere ca și contractul de rentă viageră, sunt contracte aleatorii, cu prestații succesive. În ambele cazuri, corelative obligației uneia dintre părți, debitor al prestațiilor succesive, poate exista, potrivit convenției intervenită între ele, obligația pentru creditorul acelor prestații de a transmite proprietatea unui bun în beneficiul debitorului prestațiilor.
Totuși cele două contracte nu sunt identice, iar ceea ce le deosebește este natura obligații debitorului prestațiilor succesive. Astfel, contractul de întreținere cuprinde o obligație de a face, esențialmente personală, pe când contractul de rentă viageră cuprinde obligație de a da.
În speță, reclamanții nu au făcut dovada susținerilor din acțiune în sensul că pârâtul locuiește împreună în imobilul ce a făcut obiectul contractului, reclamanții indicând ca domiciliu al pârâtului ..3 jud. Suceava, în condițiile în care contractul s-a referit la suprafața de 700 m.p. teren și o casă situate în mun. Câmpulung Mold. .. 15, jud. Suceava, adresă care a reprezintat locul unde reclamanții locuiesc în prezent și unde au solicitat să li se comunice toate actele acestui dosar și unde este adresa lor, cum a rezultat din cererea lor aflată la fila 25 din dosar.
Cum reclamanții nu au făcut dovada faptului că pârâtul nu a respectat condițiile din contractul nr.260/14 martie 2011, având în vedre considerentele arătate mai sus, instanța a respins acțiunea ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, calificat de către instanță ca fiind apel la termenul de judecată din data de 29 aprilie 2014, prin care a arătat următoarele:
Reclamanta a solicitat respectarea clauzelor contractuale din contractul autentic nr. 260/14.03.2011 sub aspectului uzufructului viager pe care îl are asupra imobilelor înstrăinate.
Acțiunea a fost respinsă nejustificat, pentru că n a cerut respectarea uzufructului pentru imobilele de pe o anumită stradă, ci pe imobilele cadastrale p.1752/10 și casa de pe teren.
A solicitat a se observa că, față de actele depuse și refuzul pârâtului de a se prezenta la interogatoriu, nu se mai impunea proba cu martori.
A solicitat respectarea uzufructului și evacuarea pârâtului.
G. I. a decedat, astfel că tot uzufructul este pentru ea.
Pârâtul și reclamantul G. I., deși legal citați, nu au formulat întâmpinare.
La termenul de astăzi tribunalul a invocat din oficiu excepția netimbrării apelului, pe care o constată întemeiată pentru următoarele motive:
Conform art. 20 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă taxa nu a fost plătită în cuantumul legal în momentul înregistrării acțiunii (...) instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. A.. 3 al art. 20 prevede că neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii.
De asemenea, art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar stabilește că în cazul nerespectării dispozițiilor acestui act normativ privind plata timbrului judiciar se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
Tribunalul reține că prezenta cale de atac nu face parte din categoria celor scutite prin lege de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar și că apelanta nu și-a îndeplinit obligația de plată a celor două sume (taxă judiciară de timbru – 4 lei, timbru judiciar – 0,3 lei), deși i s-a adus la cunoștință îndatorirea prin citația comunicată cu mai mult de 15 zile anterior termenului de judecată.(f. 19).
Față de aceste considerente, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995, tribunalul va anula apelul ca netimbrat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Anulează apelul declarat de către reclamanta G. A., domiciliată în Cîmpulung Moldovenesc, .. 15, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 994 din data de 10 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc în dosar nr._, intimați fiind pârâtul G. I. V., domiciliat în Cîmpulung Moldovenesc, nr. 15, jud. Suceava și reclamantul G. I., domiciliat în Cîmpulung Moldovenesc, nr. 15, jud. Suceava și în Cîmpulung Moldovensc, .. 3, jud. Suceava, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29.04.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
A. I. M. V. O. D. S. A.-M.
Red. V.O.D.
Judecător fond M. D.
Tehnored. S.A.M.
4 ex./12.05.2014
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 250/2014. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Decizia nr. 154/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
