Partaj judiciar. Decizia nr. 134/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 134/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 3899/86/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 134/2014
Ședința publică de la 25.06.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. D.
JUDECĂTOR I. M.
I. G.
GREFIER ILIUȚE C.
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea J. M., împotriva Deciziei civile nr.557 din data de 28.02.2014 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._, intimați fiind ȚUI E., intimat G. M., S. I., S. I., S. P. N., B. P., M. V., A. V., B. V., și B. D..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă contestatoarea, intimații S. N., M. V., intimatul B. D. asistat de avocat Z. D. ( cu împuternicire avocațială) și mandatar G. M. în calitate de mandatar pentru intimata A. V..
Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei, după care:
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată că s-au depus la dosar prin serviciul registratură completări la contestația în anulare formulată de către contestatorii G. M., M. V., S. I., A. V. și Țui E. prin care au arătat că își menține motivele invocate prin contestația în anulare inițială.
Contestatoarea depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei și a timbrului judiciar în valoare de 0,50 lei.
Instanța constată că contestatoarea a enumerat mai multe decizii care face obiectul contestației, decizia nr. 227 din 08.05.2014, decizia nr. 557/28.02.2014 a Tribunalului Suceava și sentința nr. 392 din 16.02.2011 a Judecătorie Fălticeni.
Interpelată, contestatoarea menționează că în prezenta cauză cât și în dosarul nr._ a contestat decizia nr. 557/28.02.2014 a Tribunalului Suceava pronunțată în dosarul nr._, nu și împotriva sentinței nr. 392 din 16.02.2011 a Judecătoriei Fălticeni..
Interpelată, G. M. susține că în prezenta cauză are calitate de contestator.
Instanța constată probatoriul epuizat, contestația în stare de judecată și acordă cuvântul la fond.
Contestatoarea solicită admiterea contestațiilor în anulare așa cum au fost formulate. Precizează că o eroare materială a instanței a fost că a preluat greșeala instanței de fond în sensul că nu s-a luat în considerare la partajare și suprafața de 1400 mp. Acea suprafață de 1400 mp face parte din suprafața de 6.050 mp din titlul de proprietate nr. 1828/1997 emis pe numele mamei sale S. E.. Menționează că tribunalul a repetat greșeala instanței de fond și a dispus partajarea unei suprafețe de 4650 mp omițând să partajeze și 1400 mp cuprins în titlul de proprietate nr. 1828/1997.
Contestatoarea învederează că acea suprafață de 1400 mp a fost solicitată și de intervenientul B. D. în temeiul titlului de proprietate nr. 507/1994 care a fost anulat conform sentinței civile nr. 1798/2012 dată de Judecătoria Fălticeni și în calea de atac, prin decizia nr. 1753/2013 a Tribunalului Suceava, deoarece documentul a fost falsificat de către intervenient.
Pentru toate aceste considerente solicită admiterea contestației în anulare, cu cheltuieli de judecată.
Contestatoarele prezente solicită admiterea contestațiilor în anulare astfel cum au fost formulate.
Avocat Z. D. pentru intimatul B. D. solicită respingerea contestațiilor în anulare susținând că nu sunt date motivele invocate. Susține apărătorul intimatului, că motivele contestației în anulare sunt reluate din motivele de recurs, iar toată această neînțelegere vizează modalitatea de lotizare a terenului. Acea suprafață de teren despre care se face vorbire nu a fost avută în vedere de către instanță de fond deoarece provenea de la S. E., considerând că nu sunt motive de admiterea a contestației în anulare, cu cheltuieli de judecată.
În replică, contestatoarea susține că ocuparea suprafeței de 6050 mp a fost abuzivă iar mama sa nu a făcut nicio înzestrare și nicio donație.
Declarând dezbaterile închise,
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele
Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni și înregistrată sub nr. 2849/2004 ( nr. nou_ din 26 august 2004), reclamanta Țui E. a chemat în judecată pe pârâții: G. M., J. M., A. V., S. I., S. I., M. V., S. N. și B. N., pentru lichidarea stării de indiviziune a averii succesorale rămasă după autoarea comună S. E. (decedată la data de 18.12.2002), constând din mai multe suprafețe de teren, respectiv:
- 1 ha 5800 m.p. teren evidențiat în T.P. nr. 1828/1997, din care: 6.300 m.p. intravilan – „Acasă” și 9.500 m.p. extravilan – „P.”;
- trei trupuri de teren de: 5.400 m.p. – „La Podiș”, 900 m.p.- „La șes” și 1.800 m.p.- „Pe deal”, pe care autoarea le-a primit în proprietate conform contractului de partaj nr. 243/23.01.1998 după autorul ei.
Reclamanta a propus un proiect de partaj – prin care ea să primească în proprietate suprafețele de 900 m.p. și 1.800 m.p. evidențiate în contractul de partaj mai sus menționat, iar suprafața de 5.400 m.p. evidențiată în același contract de partaj și cele evidențiate în titlul de proprietate, să fie partajate în cote egale pentru fiecare parte.
A precizat că în situația în care pârâții nu vor fi de acord cu acest proiect de partaj, înțelege să solicite raportarea la masa succesorală: terenurile primite de părți cu titlul de zestre, respectiv: B. P. – 62 de ari și S. N. – 40 de ari, precum și a pasivului succesoral, în sumă de 32.000.000 lei vechi, reprezentând cheltuieli ocazionate cu înmormântarea, praznicele și pomenile ulterioare făcute pentru autoarea comună.
La termenul din 29.10.2004, reclamanta și-a precizat acțiunea cu privire la valoarea terenurilor în litigiu (fila 25).
Prin înscrisurile depuse la filele 27 și 28 dosar, pârâtele J. M. și A. V., au arătat că sunt de acord cu acțiunea de partaj și cu proiectul propus de reclamantă și că doresc ca să primească în proprietate: J. M. - teren situată la locul „Acasă”, iar A. V. teren din suprafețele situate „Acasă” și „Pe podiș”.
Prin întâmpinarea depusă la filele 34-35 dosar, pârâta B. P. - a arătat că în principiu este în parte de acord cu acțiunea, în sensul că dorește partajarea terenurilor ce au rămas la decesul autoarei, dorind ca în lotul său să revină suprafața primită de ea ca zestre la căsătorie și pe care de altfel o și stăpânește, cu compensarea sultei și a cheltuielilor de judecată.
A precizat că suprafața de 0,03 ha teren curți – construcții situată la locul „Acasă” nu face parte din masa de partaj, aceasta fiind înstrăinată de autoare, numitei B. V., prin contract de vânzare-cumpărare autentic.
Ca modalitate de partaj, a solicitat ca fiecare suprafață de teren să fie împărțită, funcție de dorința părților.
A mai precizat că nu este de acord cu pasivul succesoral solicitat de reclamantă acesta nefiind suportat în totalitatea de aceasta ci împreună și cu G. M. și J. M. care, la data decesului defunctei, au beneficiat de mai multe sume de bani de la CAR și de la Direcția Muncii Suceava – cu titlu de ajutor de înmormântare.
Prin întâmpinarea depusă la fila 74 dosar, pârâtul S. N. a precizat că suprafața de 40 de ari din trupul „P.” nu face parte din masa succesorală a mamei sale, aceasta fiind achiziționată cu ajutorul tatălui său, în acea perioadă fiind minor și neputând achiziționa teren pe numele său, astfel încât doar cota care revine mamei sale poate fi inclusă în masă.
După apariția Legii 18/1991 acest teren a fost inclus în Registrul Agricol la poziția pârâtei B. P. (sora sa), el fiind de acord cu acest lucru, fără a-i cere acordul mamei sale.
Prin sentința civilă nr.392 din 16 februarie 2011 pronunțată de Judecătoria Fălticeni s-a admis în parte acțiunea cât și cererea reconvențională.
S-a constatat că după defunctă a rămas o masă succesorală compusă din următoarele bunuri imobile:
- suprafața de 4000 mp situați în trupul ,,P. II” în valoare de 800 lei;
- suprafața de 9500 mp situați în trupul ,,P. I” în valoare de 1900 lei:
- suprafața de 9750 mp situați în trupul ,,Acasă(Drumul vechi)” în valoare de 5850 lei;
- suprafața de 2500 m.p. situați în trupul ,,Telente” în valoare de 750 lei ;
- suprafața de 5400 mp situați în trupul ,,Podiș ” în valoare de 1620 lei;
- suprafața de 900 m.p. situați în trupul ,,Șeș” în valoare de 360 lei ;
- suprafața de 1800 m.p. situați în trupul ,,Pe deal” în valoare de 180 lei - acestea regăsindu-se pe titlul de proprietate nr 1828/97 emis pe numele defunctei, contractul de partaj, autentificat sub nr.243/98, titlul de proprietate nr.2583/2009 emis pe numele părților și titlul de proprietate nr,507/94 emis pe numele intervenientului B. D., fiind evaluate și prețuite de către expert L. P. prin raportul de expertiză întocmit în cauză(filele 103-110;218-238; 521-555;632-638).
Valoarea totală a activului succesoral fiind în suprafață de_ m.p. teren, în valoare de_ lei, cota ideală fiind de 3761 m.p, iar valoric de_ pentru fiecare parte.
S-a constatat că după defunctă au vocație succesorală reclamanta și pârâții, în calitate de fii ai acesteia, cu o cotă de 1/9.
S-a lichidat starea de indiviziune existentă între părți prin atribuire de loturi în natură după cum urmează:
S-a atribuit reclamantei Țui E. - suprafața de 3347 m.p. teren, în valoare totală de 8620 lei, din care:
- 864 m.p. situați în . de 5184 lei;
- 1583 situați în . valoare de 3166 lei;
- 900 m.p. situați în . de 2700 lei.
S-a atribuit pârâtei G. M. suprafața de 3264 m.p. teren, în valoare totală de11184 lei, din care:
- 864 m.p. situați în . de 5184 lei;
- 1800 m.p. situați în . de 5400 lei;
- 600 m.p. . situați în . valoare de 600 lei.
S-a atribuit pârâtului S. I. suprafața de 3297 m.p. teren, în valoare totală de_ lei, din care:
- 864 m.p. situați în . de 5184 lei;
- 1983 situați în . valoare de3966 lei;
- 450 m.p. situați în . de 1800 lei.
S-a atribuit pârâtului S. I. suprafața de 3249 m.p. teren, în valoare totală de 9362 lei, din care:
- 866 m.p. situați în . de 5196 lei;
- 1783 situați în . valoare de 3566 lei;
- 600 m.p. situați în . valoare de 600 lei.
S-a atribuit pârâtului S. N. suprafața de 4000 mp situați în trupul ,,P. II” în valoare de 8000 lei.
S-a atribuit pârâtei M. V. suprafața de 3348 m.p. teren, în valoare totală de11052 lei, din care:
- 864 m.p. situați în . de 5184 lei;
- 1584 situați în . valoare de 3168 lei;
- 900 m.p. situați în . de 2700 lei.
S-a atribuit pârâtei J. M. suprafața de 3348 m.p. teren, în valoare totală de11052 lei, din care:
- 864 m.p. situați în . de5184 lei;
- 1584 situați în . valoare de 3168 lei;
- 900 m.p. situați în . de 2700 lei.
S-a atribuit pârâtei A. V. suprafața de 3347 m.p. teren, în valoare totală de11050 lei, din care: -
- 864 m.p. situați în . de 5184 lei;
- 983 situați în . valoare de 1966 lei;
- 900 m.p. situați în . de 2700 lei;
- 600 m.p. situați în . valoare de 600 lei.
S-a atribuit pârâtei B. P. suprafața de 5250 m.p. teren, în valoare totală de_ lei, din care:
- 2300 m.p. situați în . de_ lei;
- 450 situați în . de 1800 lei
- 2500 m.p. situați în . de 750 lei.
Pârâta B. P. a fost obligată să plătească pârâtului S. I. suma de 1484 lei, pârâtului S. N. suma de 2846 lei și reclamantei Țui E. suma de 1173 lei cu titlu de sultă.
Pârâții au fost obligați: A. V. să plătească suma de 203 lei, pârâtele M. V. și J. M. câte 205 lei fiecare, pârâta G. M. suma de 337 lei, S. I. suma de 103 lei cu același titlu(sultă), toți către reclamanta Țui E..
Pârâții au fost obligați: A. V. la plata sumei de 421 lei, M. V. la plata sumei de 421 lei, B. P. la plata sumei de 401 lei și pârâtul Samsom I. la plata sumei de 346 lei, toți către pârâta G. M., iar pe pârâtul S. I. la plata sumei de 76 lei, iar pârâtul S. I. la plata sumei de 305 lei, ambii către pârâta J. M., iar pe pârâtul S. I. la plata sumei de 116 lei și pârâtul S. N. la plata sumei de 421 lei, ambii către reclamanta Țui E., reprezentând cotă parte din cheltuielile de judecată, respectiv taxe timbru, timbre judiciare, onorariu expert și avocat .
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
La data de 18 decembrie 2002 s-a deschis succesiunea după defuncta S. I. cu ultimul domiciliu în ..
Potrivit actelor de stare civilă justificative, vocație succesorală după aceasta au: reclamanta și pârâții în calitate de fii ai defunctei.
Așa cum rezultă din cererea introductivă, s-a solicitat de către reclamantă, suportarea de către pârâți a pasivului succesoral în sumă totală de 3.200 lei, ulterior, conform propriei declarații date de aceasta, a înțeles să renunțe la acest pasiv, astfel încât instanța nu a mai făcut verificări cu privire la existența și întinderea acestuia.
Cu toate că pârâtul S. N. a solicitat excluderea parțială (fără a arăta întinderea) a suprafeței de 40 de ari din trupul „P.”, această susținere nu a putut fi reținută, motivat de faptul că, terenul a fost folosit după cumpărare, de autorii pârâtului (defuncții S. I. și I.), după apariția Legii 18/1991 acesta a fost în posesia mamei sale defuncta S. I., iar după decesul acesteia, terenul a fost lucrat de către pârâta B. P..
De altfel, prin declarația dată în fața instanței (fila 97 dosar), martorul T. G. a confirmat susținerile reclamantei, respectiv faptul că acest teren a fost achiziționat cu contribuția exclusivă a autorului comun al părților și nu de pârâtul S. N..
Această stare de fapt a fost stabilită cu putere de lucru judecat prin sentința civilă 1301/23.05.2008 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă și irevocabilă la data de 25.09.2008 prin decizia civilă nr. 1936/2008 pronunțată de Tribunalul Suceava (filele 339-343 dosar), prin care, plângerea formulată de către Țui E. ș.a. a fost admisă, respectiv s-a reconstituit în indiviziune, tuturor moștenitorilor defunctei S. I., dreptul de proprietate pentru suprafața de 40 de ari teren situat în . satului A., ..
Între părți, au mai existat litigii cu privire la suprafețele de teren susmenționate, soluționate irevocabil prin hotărâri judecătorești.
Astfel, prin sentința civilă 425/15 februarie 2008 a Judecătoriei Fălticeni menținută prin decizia civilă nr.1221/25 mai 2008 a Tribunalului Suceava, acțiunea privind anularea titlului de proprietate nr. 507/01.08.1994 emis pe numele intervenientului B. D. (soțul pârâtei B. P.) cu privire la excluderea suprafeței de 10 ari teren arabil intravilan . a suprafeței de 4 ari curți-construcții situate în același loc, a fost respinsă - cu motivarea că aceste imobile sunt înscrise și în titlul de proprietate nr. 1828/1997 emis după defuncta S. I..
Chiar dacă s-a constatat în mod irevocabil legalitatea și temeinicia titlului atacat, aceste suprafețe de teren urmează a fi incluse în masa partajabilă deoarece anterior apariției Legii 18/1991, respectiv în timpul cooperativizării, toate înzestrările s-au operat scriptic prin înscrierea în registrul agricol al înzestrărilor (situație recunoscută de către B. D. și B. P.), aceste transmisiuni, neavând valoarea unor înzestrări legale ci a doar a transmiterii unui drept de folosință, proprietatea rămânând asupra înzestrătorului (defuncta S. I.).
Emiterea titlului de proprietate nr. 504/1994, s-a datorat admiterii plângerii formulată în temeiul Legii 18/1991 de către intervenientul B. D., potrivit sentinței civile 5191/01.07.1992 dată în dosarul nr. 4105/1992 al Judecătoriei Suceava, în motivarea plângerii arătându-se că terenurile au fost zestre primite de pârâta B. P. (soția intervenientului).
De altfel, aceasta este și poziția pârâtei (prin apărător) prin care, aceasta arată că dorește să rămână cu terenurile primite ca zestre de la autorii săi (fila 57 dosar).
De reținut că, în timpul vieții, defuncta S. I. a transmis prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de uzufruct viager și de întreținere nr. 35/31.01.1997 autentificat la B.N.P. I. L. din Fălticeni, către B. V. (fiica pârâtei B. P.) – fila 113 dosar, imobilul constând în casă de locuit și anexe gospodărești împreună cu suprafața de 250 m.p. teren curți-construcții situat în intravilanul satului A., ..
Părțile din prezenta cauză au solicitat rezoluțiunea contractului susmenționat pe considerentul că nu s-au respectat de către pârâta B. V., obligațiile asumate.
Prin sentința civilă 605/29.04.2004 a Judecătoriei Fălticeni, acțiunea a fost respinsă ca nefondată, soluția fiind menținută prin decizia civilă nr.2576/07.10.2004 a Curții de Apel Suceava, respectiv decizia civilă nr. 4148/19.05.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (filele 39-44 dosar).
De asemenea, părțile au încheiat la data de 27 iulie 1996 (fila 182) o convenție potrivit căreia sunt de acord cu înstrăinarea suprafeței de 600 m.p, intravilan . - către intervenientul B. V., astfel încât, această suprafață nu va fi inclusă în masa succesorală.
În atare situație, instanța a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta S. I. se compune din bunuri imobile: - suprafața de 4000 mp situați în trupul ,,P. II” în valoare de 800 lei;- suprafața de 9500 mp situați în trupul ,,P. I” în valoare de 1900 lei;- suprafața de 9750 mp situați în trupul ,,Acasă(Drumul vechi)” în valoare de 5850 lei; -suprafața de 2500 m.p. situați în trupul ,,Telente” în valoare de 750 lei ; - suprafața de 5400 mp situați în trupul ,,Podiș ” în valoare de 1620 lei; -suprafața de 900 m.p. situați în trupul ,,Șeș” în valoare de 360 lei ; -suprafața de 1800 m.p. situați în trupul ,,Pe deal” în valoare de 180 lei - acestea regăsindu-se pe titlul de proprietate nr 1828/97 emis pe numele defunctei, contractul de partaj, autentificat sub nr.243/98, titlul de proprietate nr.2583/2009 emis pe numele părților și titlul de proprietate nr.507/94 emis pe numele intervenientului B. D., fiind evaluate și prețuite de către expert L. P. prin raportul de expertiză întocmit în cauză(filele 103-110;218-238; 521-555;632-638).
S-a constatat valoarea totală a activului succesoral fiind în suprafață totală de_ m.p. teren, în valoare de_ lei, cu o cotă ideală de 3761 m.p, iar valoric de_ pentru fiecare parte.
S-a constatat de asemenea că după defunctă au vocație succesorală reclamanta și pârâții, în calitate de fii ai acesteia, cu o cotă de câte 1/9 fiecare.
Potrivit dispozițiilor art. 728 Cod civil: „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii.”.
Cu privire la modalitatea de împărțire, prin dispozițiile art. 741 Cod civil, s-a instituit principiul potrivit căruia, la formarea loturilor, trebuie să se dea fiecărei părți, pe cât posibil, aceeași cantitate de bunuri, de drepturi sau de creanță de aceeași natură și valoare. Numai astfel se poate asigura deplina egalitate între moștenitori, știut fiind faptul că prin împărțire fiecare trebuie să primească în natura partea de bunuri la care este îndreptățit, cu respectarea pe cât posibil a posesiilor și opțiunilor părților.
În raport de cele mai sus arătate, aprecierile făcute de expert prin raportul de expertiză topo întocmit în cauză și suplimentele la acesta (filele103-120, 218-238, 521-563, 632 -638 dosar) - omologat de instanță, s-a apreciat că varianta III expusă în detaliu (fila 635), reprezintă modalitatea optimă soluționării definitive a fondului cauzei, astfel încât, atât acțiunea principală cât și cererea de intervenție, au fost admise în parte, starea de indiviziune a părților sistată, cu consecința formării și atribuirii loturilor.
Cum valoric, loturile primite sunt inegale, în temeiul art. 742 Cod civil, pentru echilibrarea valorică a acestora, instanța a obligat: pe pârâta B. P. să plătească pârâtului S. I. suma de 1484 lei, pârâtului S. N. suma de 2846 lei și reclamantei Țui E. suma de 1173 lei cu titlu de sultă; pârâții A. V. să plătească suma de 203 lei, pârâtele M. V. și J. M. câte 205 lei fiecare, pârâta G. M. suma de 337 lei, S. I. suma de 103 lei cu același titlu(sultă), toți către reclamanta Țui E.. De asemeni, va obliga pe pârâții A. V. la plata sumei de 421 lei, pe M. V. la plata sumei de 421 lei, pe B. P. la plata sumei de 401 lei și pe pârâtul Samsom I. la plata sumei de 346 lei, toți către pârâta G. M., iar pe pârâtul S. I. la plata sumei de 76 lei, iar pârâtul S. I. la plata sumei de 305 lei, ambii către pârâta J. M..
În procesele de partaj soluția este deopotrivă în interesul tuturor părților, astfel încât în temeiul art. 276 raportat la art. 274 Cod procedură civilă, se impune compensarea cheltuielilor de judecată astfel încât a obligat pe pârâtul S. I. la plata sumei de 116 lei și pârâtul S. N. la plata sumei de 421 lei, ambii către reclamanta Țui E., reprezentând cotă parte din cheltuielile de judecată, respectiv taxe timbru, timbre judiciare, onorariu expert și avocat.
Împotriva sentinței civile sus-menționate au declarat recurs: recurenta L. Aspazia, reclamanta Țui E. și pârâții S. N., S. I., G. M., M. V., J. M., A. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin memoriul de recurs depus la fil.3-9 dosar, reclamanta Țui E., a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței și ieșirea din indiviziune după varianta I care este efectuată în Suplimentul de expertiză în baza partajului voluntar, care asigură legalitate, stabilitate și înțelegere pentru că fiecare parte primește loturile conform voinței sale, delimitate în schițe cu amplasamente și vecini, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului a arătat că, în fapt, prin cererea de chemare în judecată, înregistrată sub nr. 2849/2004, număr nou_, din 26 august 2004, a solicitat Judecătoriei Fălticeni lichidarea stării de indiviziune a averii succesorale rămasă după autoarea comună, S. E., (decedată la data de 18 dec. 2002), din Titlul de proprietate nr.1828/1997 cu suprafața de 1,58 ha, Titlul de proprietate nr. 2583/2009 cu suprafața de 0,40 ha și din Contractul de partaj nr. 243/1998, cu suprafața de 0,81 ha și a înzestrărilor pârâtei B. P.: . ha și În lan - în grădină 0,37 ha, declarate de soții B. și semnate pe fila 672 (verso), reconstituită prin plângere la Judecătoria Suceava, în dosarul nr. 4105/1992 în care s-a emis sentința civilă nr. 5191/1992.
Acțiunea de partaj succesoral este un drept constituțional cerut de ea și alți 5 frați: V., I., V., G. M. și J. M. pentru că au dreptul moral, legal și justificat de a folosi o parte de teren din ., în suprafață de 6300 mp., din T.P. 1828/1997 certificat și de adresa Prefecturii Suceava nr. 1224/P/324 din 8 mai 2002 (fila 364) pentru că timp de peste 50 ani l-a lucrat împreună cu părinții și este în apropierea locuinței sale (aprox. 200 m), situată pe o suprafață de 250 mp.
Familia B. D.tru și P. a intrat în posesia parcelelor de 1000 mp+400 mp numai după decesul mamei, S. E.. Aceste suprafețe de teren nu sunt declarate niciodată, iar Raportul de expertiză (filele 573-782) dovedește că nu se găsește nici în Registrul agricol din 1959-1962 și nici în sentința civilă din dosarul nr. 4105/1992 al Judecătoriei Suceava.
B. P. dorește să-și păstreze zestrea (Telete 0,25 ha și În lan - în grădină 0,37 ha), parcele recunoscute la fila 672 verso, semnată de soții B., și nu dorește teren din titlul autoarei (fila 57), situație perfect legală, necontestată de ea și ceilalți moștenitori, pe amplasamentul vechi pe care îl are în proprietate de peste 50 de ani, limitat, fixat și determinat de expertizele efectuate (filele 103-120; 218238; 521-563; Variantele I și II din 26 noi. 2010, întocmite după Partajul voluntar din 9 martie 2010 (filele 466-467) și filele 573-582 din Raportul de expertiză judiciară din 30 mai 2006), cu vecinii: sud - S. E., nord - Petianu I. (Nicușor), est - Dăniloaia D.tru, vest - A. A..
În fapt și în drept: Raportul de expertiză (filele 103-120), Suplimentul de expertiză (filele 218-138), Partajul voluntar din 09.03.2010 (filele 466-467) negociat între 8 moștenitori asistați de soțul pârâtei P. și de d-nul avocat P. S., semnat și de pârâta B. P. în fața instanței de judecată, Suplimentul de expertiză (filele 521-563) executat la cererea pârâtei B. P. și Raportul de expertiză judiciară din 30 mai 2006 (filele573-582) s-au efectuat cu acordul tuturor părților din dosar și au fost efectuate în baza posesiilor și a actelor de intrare in circuitul civil al terenurilor.
Expertizele enumerate mai sus limitează, fixează și determină zestrea pârâtei B. P. din . grădină 0,37 ha teren arabil, la socri I. S." (fila 370) pe același amplasament, cu vecinii: S- S. E., E- Dăniloaia D., N- Petianu I. (Nicușor), V-A. A., în baza declarațiilor a doi martori (filele 375-376) și a contestației (fila 369), plângere la Judecătoria Suceava, Legea 18/1991.
B. P. și D. au depus la dosar Titlul de proprietate nr. 507/1992 (fila 56) în care este determinată și fixată numai o singură parcelă, Telente 0,25 ha, teren arabil.
Pârâta B. P. și intervenientul-soțul ei s-au sustras prin declarații mincinoase în instanța de judecată precizând "că nu deține titlu de proprietate pentru suprafețele de teren din sentință" (nr. 5191/1992 fila 428 verso), după ce în aceeași ședință (din 13 ian. 2011) "susține că prin sentința sus-indicată i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru mai multe suprafețe de teren reprezentând zestrea soției, respectiv: suprafața de 0,09ha (din cea totală de 0,36 ha) situată la locul numit În lan-grădină, ... "
Pârâții B. P. și S. N. au negociat în numele moștenitorului S. I. toate parcelele si suprafețele de teren rămase de la autoarea sa, S. E. și au semnat în fața instanței de judecată, alături de ceilalți 6 frați, tranzacția din 09 martie 2010 (filele 466-467), iar S. I. a refuzat să semneze partajul voluntar invocând doar greșeli de tehnoredactare (fila 490).
În baza acestei tranzacții pârâta B. P. a cerut efectuarea unui supliment de expertiză pentru parcelarea terenurilor cu evidențierea vecinilor (fila 498), susținută de d-nul avocat Z. D. (fila 499) și instanța de judecată (fila 501).
Suplimentul de expertiză tehnică s-a efectuat la data de 16 august 2010 (filele 521-5-63), expertul îndeplinind necondiționat dorința pârâtei B. P. (fila 498), precizările avocatului ce o asista (fila 499) și obiectivele instanței de judecată, aîÎnfăptuit și executat două variante (I și II) în baza partajului voluntar și a actelor de intrare in circuitul civil al terenurilor. Prezenți la discuții au refuzat să facă observații și propuneri la variantele expertului și au plecat.
Pârâta B. P., prin avocat, a depus obiecțiuni la suplimentul de expertiză și a cerut varianta nelegală și netemeinică, Varianta III pentru intervenienti (fila 611).
Instanța de judecată, în ședința publică din 26 oct. 2010 a hotărât varianta ilegală pentru intervenienți prin metode de intimidare și abuz de putere [amendă pentru expertul L. P. (fila 611), amenințare cu amendă (fila 639), amenințarea cu amendă și expulzarea din ședința publică privind persoana ei și a celor trei surori, V. M., M. J. și M. G. care ne susțineam cauza și făceam apel la studierea actelor depuse de noi în dosar (a se vedea înregistrările)[.
În concluzie, ei, 6 frați, au denunțat imediat Varianta III a intervenienților că este nelegală, imposibilă, nesusținută cu acte legale și corecte, iar intervenienții s-au autoexclus din partajul succesoral privind . (fila 672 față-verso) pentru că parcelele nu corespund posesiei anterioare și nici actelor din circuitul civil al terenurilor (filele 689-690, 686-688, 696-697,699-700, 707-708).
Parcelele de 1000 mp teren arabil și 400 mp teren curți -construcții sunt eronat trecute în T.P. nr. 507/1994 (fila 582) conform raportului de expertiză judiciară din 30 mai 2006 (filele 573-582) punctul 7, care în concluzii probează: "Conform obiectivelor solicitate de instanță, expertiza demonstrează că acțiunea reclamantelor este întemeiată". Acest raport a fost efectuat la cererea instanței de judecată din dosarul nr. 125/2005 de chemare în judecată a numitului B. D.tru pentru anularea celor două parcele de teren (l000mp+400 mp) din T.P. nr. 507/1994. Expertiza fixează și limitează indubitabil că temeiul cererii din dosar a fost întemeiat, fondat și justificat.
Hotărârile instanțelor de judecată l-au eliminat cu bună știință și rea credință, au menținut două titluri de proprietate care se suprapun în limita suprafeței de 1400 mp și au trimis natura juridică a terenului să se clarifice în dosarul de partaj și parcelările să se facă după posesia terenului și actele de intrare În circuitul civil al terenurilor.
Dosarul nr. 2849/2004 ( număr nou_ ) a fost suspendat din data de 01 noi. 2005 (fila 254) până pe data de 05 mai 2009 (fila 328) în temeiul art. 244, pct. 1 Cod procedură civilă pentru a se clarifica moștenitorii și natura juridică a parcelelor din T.P. nr. 507/1994 pe numele lui B. D. și T.P. nr.1828/1997 a numitei Samsoni E..
A considerat și consideră, pe baze fundamentate, că hotărârile instanțelor de judecată sunt nefondate, netemeinice, nelegale și părtinitoare în sentința civilă nr. 425/2008 din dosarul_ al Judecătoriei Fălticeni, menținută de decizia nr. 1221 din 22 mai 2008 a Tribunalului Suceava. Hotărârile au fost atacate în dosarul nr._/2008 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, privind încălcarea drepturilor constituționale.
Instanța de judecată cunoștea că B. D. este cercetat penal pentru cele două parcele de teren de 1000 mp teren arabil și 400 mp teren curți-construcții din T.P. nr. 507/1994 pentru că în dosar (filele 365 si 583) sunt Rezoluțiile Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni și Decizia Penală nr. 244 din 21 mai 2010, dosar nr._ a Tribunalului Suceava (filele 510-512) care a desființat rezoluțiile Parchetului Fălticeni de NUP și a trimis cauza pentru Începerea urmăririi penale.
B. D. este cercetat penal pentru uz de fals, prevăzut de art. 291 Cod penal, în dosarul nr. 17 967/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni. Urmărirea a fost începută în dosarul 1422/2010 de Poliția Fălticeni pentru soluționarea pagubelor civile privind nulitatea absolută prevăzută de Legea fondului funciar nr. 18/1991 completată și modificată prin legile proprietății nr. 169/1997 și 247/2005 a celor două parcele de 1000 mp teren arabil și 400 mp teren curți-construcții din T.P. nr. 507/1994, subsecvent fișei proces-verbal de punere în posesie (fila 377) fără ștampila și semnăturile persoanelor abilitate de lege, cu o singură semnătură indescifrabilă a agentului agricol, așadar T.P. nr. 507/1994 a fost eliberat cu încălcarea totală a prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Raportul de expertiză judiciară din 30 mai 2006 (filele 573-582) întocmit în dosarul nr. 125/2005 probează fără drept de tăgadă că cele două parcele trebuiesc anulate pentru că au fost trecute nejustificat în T.P. 507/1994 (fila 575, alin. 1); se găsesc pe alt amplasament în intravilan . pe cel al litigiului (alin. 2); suprafața de 1400 mp nu se găsește pe rolul agricol 1959-1962 și nu se regăsește nici în sentința civilă nr. 5191/1992, plângere la Legea fondului funciar nr.18/1991 emisă în dosarul nr. 4105/1992 a Judecătoriei Suceava, dosar care a fost studiat de expert (alin 7). În concluzii, la punctul 7 este precizat: "Conform obiectivelor solicitate de instanță, expertiza demonstrează că acțiunea reclamantelor este întemeiată" .
În baza actelor analizate mai sus, existente în dosar, a apreciat că în mod nejustificat Judecătoria Fălticeni a hotărât și omologat Varianta III propusă de intervenienți care este nelegală, netemeinică și nefondată excluzând Varianta I, efectuată în baza negocierilor din Partajul voluntar din 9 martie 2010, semnată de 8 dintre cei 9 frați legitimi.
Critică sentința civilă nr. 392 din 16 februarie 2011 pentru că: varianta III aleasă de instanța de judecată este varianta discordiei, a violenței, a numeroase procese civile și penale între frații nedreptățiți și excluși din singura parcelă din intravilan rămasă în proprietatea părinților.
Nu este de înțeles de ce instanța a ales varianta III a intervenienților, singura variantă contestată de 6 moștenitori încă de la hotărârea acesteia, în ședința din 26 oct. 2010. La efectuarea suplimentului de expertiză din 26 noi. 2010 intervenienții au înmânat o schiță scrisă de mână (fila 672) cerând vehement să li se respecte întocmai, dar care nu are acte de intrare în circuitul civil al terenurilor pentru parcelele propuse. Din această cauză ei, cei 6 moștenitori legali, au denunțat faptul că intervenienții s-au autoexclus din partajul succesoral.
Este nelegală, netemeinică, nefondată, încurcată și încâlcită, încalcă proprietatea și dreptul la moștenire și drepturile constituționale, morale și bănești obligă persoane să plătească sultă fără a fi vinovate. Este părtinitoare și imposibil de a fi înțeleasă și aplicată (nu are schițe cu parcelări și vecinătăți).
De fapt, varianta III a intervenienților (fila 672) trebuia să aibă numai ., dar pentru faptul că expertul a fost sancționat (fila 611) și amenințat cu amendă (fila 639) a introdus din oficiu în virtute a dispozițiilor date de instanță celelalte parcele de teren.
Hotărârea va fi pentru scurt timp valabilă deoarece în viitorul foarte apropiat, în baza cercetărilor penale ce se efectuează, se vor anula suprafețele de 1000 mp+400 mp din T.P. nr. 507/1994 pentru că "În mod corect s-a apreciat că făptuitorul B. D. a săvârșit fapta prevăzută de art. 291 Cod Penal ( ... )" și "În litigiile civile dintre părți a fost efectuată și o expertiză tehnică judiciară care confirmă susținerile persoanelor vătămate" (fila 583, Rezoluția Parchetului).
Varianta III a intervenienților, hotărâtă și omologată de instanța de judecată, nu este și nu poate fi nici acum și nici pentru viitor "o variantă optimă" pentru că este nelegală, a schimbat posesiile terenurilor și nu respectă actele de intrare în circuitul civil al terenurilor.
Familia Bejenanu a intrat pentru prima dată în posesia suprafețelor de 1000 mp+400 mp, teren din T.P. nr. 507/1997, peste gospodăria părinților în toamna anului 2003, un an după decesul mamei (n-a avut timp din 1994) și a vândut în febr. 2004, a pus stăpânire cu parul și toporul și a refuzat toate chemările lor la dialog pentru că, probabil, avocatul ei i-a promis că-i apără interesele indiferent de valabilitatea actelor.
Varianta III propusă de intervenienți încalcă legea dreptului de moștenire prin imixtiunea peroanelor străine, ( B. V.) cu suprafața de 1400 mp în ., fără calitate de moștenitor.
În fapt, hotărârea este total în favoarea intervenienților (1650 mp) și în parte pentru moștenitorii legali (_ mp).
Varianta III este arbitrară pentru că a fost impusă și părtinitoare prin excluderea variantelor I și II executate pe baza negocierilor moștenitorilor, a posesiilor anterioare ale terenurilor și ale actelor de intrare în circuitul civil a terenurilor.
Este nemotivată: nu are motive legale pentru că cele două expertize și cele trei suplimente de expertiză determină și limitează înzestrarea pârâtei B. P. cu suprafața de 0,37 ha, din suprafața de 1,00 ha, din . pe același amplasament cu vecinii: S-S. E.; N-Petianu I. (Nicușor); E-Dăniloaia D.; V -A. A..
Este nejustificată pentru că pârâta B. P. și soțul său D. (fila 672 verso) declară în fața expertului și semnează parcelele Telente 0,25 ha, Drumul vechi 0,37 ha și Ș. 0,09 ha. Parcelele de 2300 mp și 1400 mp nu au fost niciodată declarate ca avându-le în posesie și ei nu pot dovedi că le au în proprietate nici acum.
Este instigatoare: prin hotărâre a dată instigă și provoacă la violență și fraticid, dându-i puteri totalitare familiei B. de stăpânire ilegală a parcelei de 1,00 ha Acasă-Drumul vechi nejustificat, pentru că familia B. are deja are în proprietate cea mai mare suprafață de teren de peste 50 ani (6650 mp) și tot terenul productiv al defunctei S. E..
Expulzează și exclude 6 frați din terenul intravilan, . și-i trimite la distanță de 2-3 lan pe stânci, dealuri și râpi încălcând drepturi constituționale și legea partaj ului succesoral.
Este încâlcită și greu de deslușit din cauza:
- calculele valorice sunt făcute în lei din anii 1989 sau 2011 (???);
- moștenitorii S. I., M. V., lora M. și A. V. sunt obligați să plătească sultă subsemnatei-reclamant, Țui E. care are aceleași suprafețe valorice ca și ei, tot prin greșeli de calcul;
- subevaluează parcelele pârâtei B. P.;
- supraevaluează parcelele de teren ale celorlalți moștenitori; varianta III a intervenienților a fost omologată În baza unui simplu tabel (fila 635) fără schițele parcelelor de teren care să fi fost negociate Între moștenitori pentru stabilirea vecinilor, etc.
În drept, a invocat art. 299-316 și celelalte din Codul de Procedură Civilă.
În recursul declarat, pârâtul S. N. (fil.9-10 dosar), a arătat că optează pentru varianta nr.1 întocmită în luna august 2010, nefiind de acord cu varianta nr.2.
Prin recursul declarat, pârâții S. I., G. M., M. V., J. M. și A. V. (fil.12-14 dosar), au solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul de a se face ieșirea din indiviziune după varianta nr.2 din suplimentul la raportul de expertiză, cu cheltuieli de judecată.
Arată pârâții, că, în fapt, au fost chemați în judecată pentru ieșire din indiviziune, la această acțiune formulând cerere de intervenție B. V. și B. D..
Consideră că sentința pronunțată de Judecătoria Fălticeni este nelegală și netemeinică. Instanța de judecată, la alegerea variantei de partajare nu a ținut cont de opțiunea părților în sensul că ei, în calitate de pârâți au solicitat instanței de judecată, la pronunțarea hotărârii să aleagă varianta nr. 2 de lotizare, pe care o consideră ca fiind varianta care atribuie fiecăruia aceeași cantitate de bunuri, sub aspectul întinderilor suprafețelor de teren cât și sub aspectul valorilor acestor loturi.
In varianta nr. 2 de lotizare era asigurată o egalitate deplină între toți moștenitorii, indiferent de calitatea pe care au avut-o în dosar reclamant, pârâți sau intervenienți.
Mai mult decât atât, la dosarul cauzei a fost depusă o tranzacție în care au fost împărțite loturile de teren conform voinței tuturor părților din dosar, iar expertul a întocmit varianta nr. 2 de lotizare ținând cont de această tranzacție.
In varianta nr.3 apreciată de instanță ca fiind cea care se încadrează în articolul 741 Cod civil, consideră că este greșită deoarece aceasta nu ține cont de opțiunea părților și nici de posesia actuală. Numai varianta nr. 2 este cea care ține cont de voința părților și de posesia suprafețelor de teren așa cum au fost ele partajate voluntar.
Au precizat faptul că în varianta nr.3 aleasă de către instanța de judecată nu se ține cont nici de posesia lui B. P., respectiv suprafața de teren cu care aceasta a fost înzestrată înainte de anul 1962. In variata nr. 3 prin care s-a făcut ieșirea din indiviziune se schimbă suprafața de teren cu care aceasta a fost înzestrată și lotul acesteia este împărțit în mod haotic celorlalți moștenitori. De asemenea în varianta nr. 3 nu se face o partajare a suprafețelor de teren în cotele ce li se cuvin fiecărui moștenitor, în sensul că nu sunt delimitate suprafețele de teren din intravilan la locul "Acasă", fără a avea schițele acestor suprafețe și nici vecinătățile.
In varianta nr.2 solicitată de către ei la locul "Acasă" această suprafață este delimitată, are întocmite schițele și sunt trecute vecinătățile, fiecare moștenitor știind cu precizie ce suprafață de teren a primit.
In drept, au invocat dispozițiile art. 299-316 C.proc.civ.
În recursul formulat împotriva încheierii de îndreptare eroare materială a primei instanțe din data de 23.03.2011 a Judecătoriei Fălticeni, recurenta L. Aspazia, a criticat faptul că în mod eronat părțile din prezentul litigiu nu au fost obligate la plata diferenței de decont justificativ în sumă de 1086 lei pentru suplimentul raportului de expertiză efectuat în dosar de ing.L..
Intimații deși au fost legal citați nu au depus la dosar întâmpinare pentru a-și preciza poziția cu privire la recurs.
Prin decizia civilă nr. 557/28.02.2014, Tribunalul Suceava a respins ca nefondate recursurile declarate de reclamanta Țui E., și pârâții S. N., S. I., G. M., M. V., J. M., A. V., împotriva sentinței civile nr. 392 din 16 februarie 2011 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimați fiind pârâții S. I., B. P. și intervenienții B. V., și B. D..
A admis recursul recurentei L. Aspazia, declarat împotriva încheierii de ședință din data de 23.03.2011 a Judecătoriei Fălticeni, a modificat în totalitate încheierea, și în consecință a admis cererea și a obligat pârâta B. P. să plătească recurentei L. Aspazia suma de 1086,08 lei cu titlu de decont al suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert L. P. în dosarul de fond.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Verificând criticile recurenților, respectiv ale reclamantei și pârâților, s-a constatat că acestea vizează numai aspecte legate de modalitatea de lotizare aleasă de instanța de fond, astfel că tribunalul urmează a răspunde tuturor acestora prin considerente comune.
Necontestat că, în ceea ce privește modalitatea de împărțeală, prin art.741 cod civil s-a instituit principiul potrivit căruia la formarea loturilor trebuie să se de-a fiecărei părți pe cât posibil, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare; numai astfel se poate asigura deplina egalitate între moștenitori, urmărindu-se ca prin împărțeală fiecare să primească în natură partea de bunuri la care este îndreptățit.
În aprecierea sa, instanța a trebuiet să țină seama de împrejurările de fapt și în primul rând de disproporția existentă între cotele părți cuvenite copărtașilor, apoi de natura bunurilor și posibilitatea de a fi valorificate în cât mai bune condiții din punct de vedere economic, de ocupația copărtașilor, de faptul că unul dintre ei a folosit bunul timp îndelungat precum și de alte criterii similare.
Contrar susținerilor recurenților, este a se observa că instanța de prim grad a realizat o judicioasă interpretare și aplicare a dispozițiilor sus-citate, dispunând întemeiat, ca lotizarea masei de partajat rămasă după defuncta S. I. să se realizeze potrivit variantei III din suplimentul la raportul de expertiză L., întrucât această variantă reprezintă modalitatea optimă de soluționare a fondului cauzei.
Tribunalul a reținut în acest sens, că această variantă răspunde tuturor criteriilor enumerate exemplificativ mai sus, reglementate de dispozițiile art.741 Cod civil și de prevederile art.673 ind.9 Cod procedură civilă, fiind în concordanță cu înscrisurile atașate pricinii și cu poziția procesuală a părților.
De altfel, în ceea ce o privește pe reclamanta Țui E., deși a solicitat în recursul formulat ca lotizarea masei succesorale să se realizeze potrivit variantei I, astfel cum rezultă din suplimentul la raportul de expertiză depus la fil.632-636 dosar, varianta I și varianta III propuse de expert sunt identice, reclamanta primind în lot, în ambele variante, 864 mp Acasă, 1583 mp la P. și 900 mp la Podiș, astfel că e nejustificată și de neînțeles această critică și solicitare.
Aceeași situație, respectiv a identității de terenuri atribuite în lot pe ambele variante de lotizare II și III, reiese cu prisosință și în ceea ce-i privește pe pârâții recurenți G. M., S. I., J. M. și M. V., și în ceea ce-l privește pe pârâtul S. N. pentru varianta I și II.
În ceea ce o privește pe recurenta A. V., și pentru aceasta ambele propuneri de loturi II și III sunt aproximativ egale, cu singura diferență că în varianta II solicitată de această recurentă, ar fi primit cu aproximativ 6 ari mai puțin în trupul P. II.
Față de cele arătate, se apreciază că toate criticile aduse sentinței civile recurate pe varianta de lotizare aleasă de prima instanță sunt nejustificat formulate, acestea urmând a fi înlăturate de instanța de recurs.
Pârâtul S. N. a mai invocat în recursul său faptul că ar fi fost omise de la împărțeală mai multe bunuri mobile ce ar fi aparținut defunctei S. I., respectiv o sumă de bani consemnată în depozite CEC, cereale, animale, perne, plapume, etc. Nici aceste susțineri nu pot fi reținute în contextul în care pârâtul recurent nu a înțeles să formuleze în cauză cerere reconvențională prin care să solicite includerea bunurilor sus-menționate în masa partajabilă, instanța de fond nefiind investită în acest sens nici de ceilalți moștenitori. Cum solicitarea recurentului privind partajarea altor bunuri decât cele ce au format obiectul judecății în primă instanță reprezintă o cerere nouă formulată pentru prima dată în recurs, cerere care este inadmisibilă față de dispozițiile art.316 rap.la art.294 Cod procedură civilă, și această critică urmează a se înlătura.
A mai înțeles pârâtul S. N. să critice sentința recurată și sub aspectul includerii în masa partajabilă și în lotul atribuit lui a suprafeței de 4000 mp teren extravilan de la locul numit „P. II”, susținând că această suprafață nu figurează în titlul de proprietate al autoarei comune și că nu este de acord ca să fie inclusă în lotul său.
Și aceste critici au fost neîntemeiate deoarece în ceea ce privește suprafața de 4000 mp teren de la locul numit „P. II”, a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea tuturor moștenitorilor defunctei S. I., potrivit titlului de proprietate nr.2583/2009, emis în temeiul sentinței civile nr.1301/2008 a Judecătoriei Fălticeni, considerentele acestei sentințe confirmând proveniența terenului în discuție de la autoarea comună și justificând apartenența acestui teren la masa succesorală supusă partajului.
Sub aspectul modalității de lotizare, soluția de includere a suprafeței de 4000 mp teren de la locul numit „P. II”, în lotul pârâtului recurent este pe deplin justificată din perspectiva modalității de exercitare a posesiei atât în perioada anterioară cooperativizării cât și în prezent. Se reține astfel că, potrivit susținerilor din întâmpinare și răspunsului său la interogator, pârâtul S. N. a fost cel care a exercitat posesia asupra terenului individualizat anterior atât anului 1962, cât și după . Legii nr.18/1991, acesta pretinzând că respectivul teren este bunul său propriu, dobândit prin cumpărare. Cum însă în cauza de față a fost dovedită apartenența suprafeței de 4000 mp teren de la locul numit „P. ”, la masa succesorală rămasă după autoarea comună și cum criteriul posesiei este relevant în adoptarea soluției de lotizare, se apreciază că în mod corect a fost inclusă suprafața sus-menționată în lotul pârâtului recurent.
Date fiind dispozițiile art.303 coroborate cu disp.art.306 Cod procedură civilă, este a se reține, apoi, că, motivele de recurs indicate la pct.III (fil.155) a concluziilor scrise, depuse de recurentul S. N., nu au constituit obiect al recursurilor declarate de părți împotriva sentinței civile recurate, situație în care, față de textele enumerate, instanța de recurs nu va proceda la analizarea și verificarea acestora.
Tribunalul a găsit întemeiat recursul formulat în cauză de numita L. Aspazia soția defunctului expert L. P., împotriva încheierii de îndreptare eroare materială din data de 23.03.2011 a Judecătoriei Fălticeni.
Astfel cum a rezultat din toate înscrisurile cauzei, prin încheierea de ședință din data de 29.11.2010 (fil.626 dosar fond) s-a dispus ca suplimentul la raportul de expertiză L. P. să fie achitat de pârâta B. P..
Cum la fil.683-684 dosar fond, se regăsește decontul justificativ al expertului în sumă de 1086,08 lei, iar instanța de fond a omis să dispună obligarea pârâtei B. P. să procedeze la achitarea lui, găsind că în cauză sunt incidente dispozițiile art.281 Cod procedură civilă, tribunalul urmează să admită acest recurs și să dispună obligarea pârâtei B. P. să plătească recurentei L. Aspazia suma de 1086,08 lei cu titlu de decont al suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert L. P. în dosarul de fond.
În contextul tuturor celor arătate, având în vedere disp.art.312 Cod procedură civilă, tribunalul a respins ca nefondate recursurile declarate de reclamanta Țui E. și pârâții S. N., S. I., G. M., M. V., J. M. și A. V..
Împotriva acestei decizii, la data de 16.05.2014 a formulat contestație în anulare contestatoarea J. M., înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr._ din aceeași dată, solicitând desființarea hotărârii atacate și „ repararea” greșelii materiale cu privire la . în suprafață de 9750 mp conform Variantei I ( 7634) și schița nr.1 a parcelei de la f.543, privind includerea în dispozitiv a pârâtei B. P., cu suprafața totală de 6650 mp din care 3700 mp în . nr. 1.
În motivare a arătat că prin decizia nr. 557/2014 a Tribunalului Suceava prin care s-a respins recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 392/16.02.2011 a Judecătorie Fălticeni, instanța nu a observat faptul că pârâta B. P. a solicitat . denumiri „ Acasă” sau „ Drumul vechi” sau „ În Lan” din titlul de proprietate nr. 1827/1997, aceeași suprafață de 3700 mp teren care a constituit înzestrarea primită de la defuncții S. P. și E..
În considerentele sentinței se menționează că . de 8350 mp iar dispozitivul se referă la suprafața de 9750 mp, cu 1400 mp mai puțin, care de fapt și de drept îi aparțin pârâtei B. P..
Greșeala materială vizează .” în suprafață de 1 ha care nu a fost partajată în funcție de posesia terenului și titlurile de proprietate emise, greșeală ce poate fi remediată într-un singur mod, respectiv prin includerea pârâtei B. P. în dispozitivul hotărârii cu suprafața de 6650 mp teren având ca bază legală cele două titluri de proprietate și tranzacția încheiată la data de 09.03.2010, caz în care aceasta va primi suprafața de 2500 mp în . de proprietate nr. 507/94, suprafața de 3700 mp în . „ din titlul de proprietate nr. 1827/97, suprafață reconstituită prin sentința civilă nr. 5191/92 și suprafața de 450 mp în . din 09.03.2010.
Solicită partajarea terenurilor conform proiectului de partaj realizat în Schița nr. 1 reprodusă după schița aflată la fila 543 dosar fond, cu unele modificări, privind lotizarea parcelei „Acasă” susținând că în această modalitate de partaj s-ar stinge definitiv toate conflictele existente între părți.
Mai arată că instanța a omis să partajeze suprafața de 1400 mp teren.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă.
Prin contestația în anulare formulată la data de 21.05.2014, înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr._, contestatorii G. M., M. V., S. I., A. V. și Țui E. au solicitat anularea deciziei civile nr. 557/28.02.2014 a Tribunalului Suceava pronunțată în dosarul nr._ și admiterea recursului declarat de ei împotriva sentinței civile nr. 392/16.02.2011 a Judecătoriei Fălticeni.
În motivare au arătat că decizia instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale în sensul art. 318 Cod procedură civilă, instanța omițând să constate nulitatea titlului de proprietate nr. 507/94 emis în fals pe numele intervenientului B. I. D. și care a fost anulat prin decizia nr. 1735/02.07.2013 a Tribunalului Suceava, sentința civilă nr. 1798/16.02.2012a Judecătoriei Fălticeni și Ordonanța nr. 617/II/2 / noiembrie 2011 emisă de P. de pe lângă Judecătoria Fălticeni.
Împotriva intervenientului B. I. D., s-a început urmărirea penală la data de 06.01.2011 sub aspectul infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 291 Cod penal, pronunțându-se în acest sens sentința civilă nr. 392 /2011 a Judecătoriei Fălticeni.
Prin Ordonanța nr. 617/II/2/ noiembrie 2011 P. de pe lângă Judecătoria Fălticeni a reținut că din probele administrate în cauză s-a stabilit faptul că fișa – procesul – verbal de punere în posesie din anul 1994, emis pe numele intervenientului B. I. D., conținea date necorespunzătoare realității cu privire la cei 1400 mp teren situat în intravilanul satului A., teren care de fapt aparținea autoarei peroanelor vătămate S. E.. Pe cale de consecință și titlu de proprietate nr. 507 din 01.08.1994 a fost falsificat prin includerea nelegală a suprafeței menționate, iar contractul de vânzare – cumpărare subsecvent încheiat ( nr. 144) încheiat în anul 2004 urmând a fi anulate.
Au susținut că decizia instanței de recurs are la bază înscrisuri false, care nu au fost cercetate dându-se câștig de cauză intervenientului B. I. D., pe baza următoarelor acte false, necercetate: titlul de proprietate nr. 507/1994 care a stat la baza Variantei III de partaj judiciar și a fost luat în considerare ca „ legal” de către prima instanța de judecată; cererea de intervenție accesorie a intervenienților care are la bază tot titlul de proprietate falsificat nr. 507/1994, fila 147; varianta III de partaj care este impusă expertului judiciar sub sancțiunea unei amenzi judiciare de către prima instanță în baza titlului de proprietate nr. 507/1994 falsificat de intervenientul B. I. D. și emis în nume propriu.
Eroarea materială a instanței de recurs este fundamentată în sensul art. 318 Cod procedură civilă deoarece aceasta trebuia să se autosesizeze în legătură cu contractul de vânzare – cumpărare nr. 144/2004 încheiat în baza T.P. nr. 507/1994 care este fals, și astfel contractul este nelegal, imoral și lovit de nulitate întrucât obiectul contractului are la baza titlul de proprietate 507/1994, falsificat de intervenientul B. I. D., acesta fiind parte în contract ca vânzător.
Totodată mai susține că instanța de recurs nu a luat în considerare înzestrarea lui B. D. care trebuia adusă la masa succesorală.
În drept au invocat dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă.
La termenul de 25.06.2014 contestatorii au completat motivele contestației în anulare formulate inițial precizând că își mențin motivele invocate prin aceasta.
Învederează că instanța de recurs a preluat o eroare materială a instanței de fond în sensul că nu a luat în considerare la partajare și suprafața de 1400 mp.
Acea suprafață de teren de 1400 mp face parte din suprafața de 6050 mp „ Acasă – Drum Vechi „ din titlul de proprietate nr. 1828/1997 pe numele mamei lor S. E..
Tribunalul a repetat greșeala instanței de fond și a dispus partajarea unei suprafețe de 4650 mp, omițând să partajeze și cei 1400 mp cuprinși în titlul de proprietate nr. 1828/1997.
Suprafața de 1400 mp a fost solicitată și de intervenientul B. I. D. în temeiul titlului de proprietate nr. 507/1994, care a fost anulat conform sentinței civile nr. 1798/2012 de către Judecătoria Fălticeni și în calea de atac, prin decizia nr. 1753/iulie 2013 a Tribunalului Suceava, deoarece documentul a fost falsificat de intervenient.
Au susținut că instanța de recurs trebuia să caseze în parte sentința civilă nr. 392/ februarie 2011 a Judecătorie Fălticeni și să trimită spre rejudecare dosarul nr._, deoarece suprafața de 1400 mp face parte din suprafața de 6050 mp din titlul de proprietate nr. 1828/1997 emis pe numele mamei lor așa cum reiese din expertiza judiciară.
Au mai deschis și o acțiune de partaj pentru suprafața de 10.000 mp, din care 250 mp au fost vânduți de autoare unei nepoate, rămânând 9750 mp de partajat, iar prin sentința pronunțată de Tribunalul Suceava au mai rămas de partajat numai 8350 mp.
În concluzie au solicitat admiterea contestației, anularea hotărârii atacate și admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
În vederea soluționării cauzei, instanța a dispus atașarea spre consultare a dosarului nr._ al Tribunalului Suceava.
Prin încheierea de ședință din 25.06.2014 pronunțată în dosarul nr._, instanța având în vedere că obiectul celor două contestații în anulare este identic, în sensul că vizează aceeași decizie civilă nr. 557/28.02.2014 a Tribunalului Suceava pronunțată în dosarul nr._, în temeiul art. 164 Cod procedură civilă a dispus conexarea dosarului nr._ la dosarul nr._ .
Examinând contestațiile în anulare în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Invocând dispozițiile art. 318 alin. 1 teza 1 Cod procedură civilă, contestatorii au criticat decizia pronunțată în recurs, sub aspectul legalității și temeiniciei, susținând că decizia instanței de recurs are la bază înscrisuri false, că titlul de proprietate nr. 507/1994 emis în favoarea intervenientului B. I. D. a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească și Ordonanța nr. 617/II/2.11.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni, acte ignorate de instanța de recurs care în plus nu a luat în considerare înzestrarea pârâtei B. P. .
Deosebit, instanța de recurs trebuia să se autosesizeze în privința contractului de vânzare – cumpărare nr. 144/2004, contractul fiind ilegal, imoral și lovit de nulitate absolută.
La rândul său, contestatoarea J. M. a criticat decizia instanței de recurs sub aspectul stabilirii situației de fapt, a înzestrării pârâtei B. P. și modului de partajare a terenului, formulând noi propuneri de lotizare, susținând totodată că instanța ar fi omis să partajeze suprafața de 1400 mp de teren din titlul de proprietate nr. 1828/1997.
Criticile formulate vizează așadar greșeli de judecată, de apreciere a probelor și de interpretare a dispozițiilor art. 6739 Cod procedură civilă și art. 741 Cod procedură civilă privind partajul judiciar.
Potrivit art. 318 alin. 1 Cod procedură civilă „ Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.
Textul de lege sus citat ( teza I) vizează erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecății recursului, greșeli pe care instanța le comite prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale, greșeli de fapt involuntare și nu greșeli de judecată.
Fiind o cale extraordinară de atac de retractare și nu de cenzură judiciară, pe calea contestației în anulare, nu pot fi invocate greșeli de judecată, de apreciere a situației de fapt, a probelor, ori de interpretare a unor dispoziții de drept substanțiale sau procedural, cum este în cazul în speță.
A admite contrariul și a da posibilitatea părților de a se plânge aceleiași instanțe care a dat hotărârea în recurs cu privire la modul în care a apreciat probele, ori a interpretat dispozițiile legale – cum este cazul în speță – înseamnă a deschide calea recursului la recurs, lucru ce nu este posibil.
Pentru aceste considerente, Tribunalul în baza art. 320 Cod procedură civilă va respinge ambele contestații în anulare ca nefondate.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, cererea intimaților B. P., B. D. și B. V. privind obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată, va fi respinsă ca neîntemeiată, având în vedere că nu s-a făcut în niciun fel dovada acestor cheltuieli .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge contestațiile în anulare formulate de contestatorii J. M., domiciliată în Piatra N., Mariței II, .. 14, ., jud. N., ȚUI E., domiciliată în com. Preutești, ., G. M., domiciliată în mun.Suceava, ., nr.6, ., S. I., domiciliat în mun.București, ., ., ., domiciliată în mun.Suceava, ., ..28, jud.Suceava, A. V.,domiciliată în mun.B., ., ., ., împotriva Deciziei civile nr.557 din data de 28.02.2014 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. _ , intimați, fiind S. I. domiciliat în mun.Timișoara, Zona D., . 5, ., jud.T., S. P. N., domiciliat în mun.Rădăuți, ., ., . B. P., domiciliată în ., B. V., domiciliat în . și B. D. domiciliat în ., ca nefondate.
Respinge cererea intimaților B. P., B. D. și B. V. privind obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 25.06.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
G. D. I. M. I. G.
pt. jud. plecat în C.O.
semnează președintele instanței
Grefier,
Iliuțe C.
red. I.G.
tehnored. I.C. ex.2./ 15.07.2014
| ← Pretenţii. Decizia nr. 66/2014. Tribunalul SUCEAVA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1621/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|








