Cerere de ajutor public judiciar. Decizia nr. 1164/2014. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 1164/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 25-11-2014 în dosarul nr. 1796/206/2013

DOSAR NR._ PARTAJ JUDICIAR RESTITUIRE AJUTOR PUBLIC

JUDICIAR

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR. 1164

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25 NOIEMBRIE 2014

COMPLETUL COMPUS DIN:

PREȘEDINTE D. D.

JUDECĂTOR L. F.

GREFIER C. D. I.

Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâtul Ț. I. F. împotriva sentinței civile nr. 357 din data de 28.03.2014 pronunțată de Judecătoria C-lung Moldovenesc în dosarul nr._, intimată fiind reclamanta Ț. I..

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av. A. N. pentru apelant (acesta fiind lipsă) și reclamanta intimată, asistată de av. M. F..

Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art.131 al. 1 Cod procedură civilă, constată că Tribunalul Suceava este competent din punct de vedere general, material, funcțional și teritorial să soluționeze apelul formulată în conformitate cu dispozițiile NCPCIV.

Instanța având în vedere înscrisurile existente la dosarul cauzei, le admite ca fiind concludente, utile și pertinente în soluționarea apelului în considerarea disp. art.482 NCPCIV cu raportare la art.254 și art.258 NCPCIV. Totodată, pune în discuția părților repunerea cererii de apel în termen.

Apărătoarea apelantului depune la dosar împuternicire avocațială și, arătând că pârâtul apelant se afla în străinătate, iar ea a avut probleme de sănătate, drept pentru care depune la dosar adeverință medicală eliberată la data de 03.06.2014 și considerând că sunt îndeplinite condițiile art. 186 C.pr.civ., solicită repunerea în termen a cererii de apel.

Apărătoarea reclamantei intimate, arătând că pârâtul apelant nu a făcut dovada că era plecat în străinătate, solicită respingerea cererii de repunere în termen, invocând art. 185 al. 1 N.C.pr.civ. Totodată, depune la dosar chitanța nr. 630/2014 reprezentând onorariu avocat în cuantum de 600 lei.

Instanța, respingând cererea de repunere în termen, invocă și pune în discuție excepția tardivității formulării apelului.

Apărătoarea pârâtului apelant solicită respingerea excepției.

Apărătoarea reclamantei intimate, considerând că este dată excepția tardivității formulării apelului, solicită admiterea excepției, cu cheltuieli de judecată.

Potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei C-lung Moldovenesc la data de 29 iulie 2013, reclamanta Ț. Iriana a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ț. I. F., partajul succesoral privind bunurile rămase după defunctul Ț. G., urmând să stabilească masa de împărțit, cotele ce li se cuvin, și lichidarea stării de indiviziune privind indiviziunea, atribuirea și predarea efectivă a bunurilor ce li se cuvin.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, defunctul Ț. G. a decedat la data de 13.05.2013 în mun. Câmpulung Moldovenesc, iar după decesul acestuia au rămas moștenitori reclamanta în calitate de soție supraviețuitoare și pârâtul în calitate de fiu.

A mai arătat reclamanta că, la decesul defunctului Ț. G. a rămas numai cota de ½ din bunurile mobile dobândite împreună în timpul căsătoriei, cealaltă cotă de ½ fiind contribuția ei proprie astfel: un cal în valoarea de 5000 de lei, una vacă în valoare de 1500 de lei, una vacă în valoarea de 1900 de lei, 45 oi în valoare de_ de lei, 5 miei, în valoare de 650 lei, 3 câini ciobănești în valoare de 1800 de lei, 3 căței în valoare de 300 de lei, una căruță în valoare de 1000 de lei, una călească pentru gunoi în valoare de 500 de lei, 1sănuiță pentru gunoi în valoare de 500 de lei, una drujbă în valoare de 500 de lei, una mașină de spălat în valoare de 1000 de lei, un frigider, în valoare de 400 de lei, una combină frigorifică în valoare de 400 de lei, un autoturism „ Dacia „ în valoare de 6000 de lei, toate au o valoare cotă de ½, total masă de partajat :_ de lei.

Acțiunea fost motivată în drept pe disp. art. 680 C. civil și art. 989 C. pr. civilă.

Acțiunea a fost legal timbrată, cu taxă de timbru în cuantum de 491 lei.

Pentru dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar, în copie, cartea de identitate, certificat de deces pentru Ț. G., certificat de căsătorie, contract de vânzare cumpărare pentru vehiculul folosit.

Deși legal citat cu mențiunea obligației de a depune la dosar întâmpinare, pârâtul nu s-a conformat acestei obligații.

În cauză, s-a încuviințat și administrat, la solicitarea reclamantei, proba cu înscrisurile menționate mai sus și proba testimonială, fiind audiați martorii B. N. și H. I..

La termenul din data de 20 noiembrie 2013, pârâtul a depus la dosar un memoriu și cerere reconvențională, prin care a solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunța instanța să dispună partajarea averii rămase după defunctul Ț. G., să se stabilească masa bunurilor de împărțit, cotele ce li se cuvin și lichidarea stării de indiviziune.

Pârâtul a arătat că masa succesorală se compune din bunurile indicate de reclamantă, dar acestea nu reprezintă bunuri comune a soților ci, acestea sunt bunuri proprii, dobândite de către defunctul Ț. G. prin cumpărare, cu banii proveniți prin vânzarea unui teren situat în mun. Câmpulung Moldovenesc, . a fost dobândit de acesta prin moștenire de la părinții lui, ce era bun propriu al acestuia.

Totodată, pârâtul a solicitat să-i fie atribuite următoarele bunuri: una vacă în valoare de 1400 de lei, 5 miei în valoare de 650 de lei, 3 căței, în valoare de 300 de lei, drujbă în valoare de 500 de lei, mașina în valoare de 6.000 de lei.

Cererea a fost motivată în drept pe disp. art. 205-208 art.209-201, art. 979 995, C.pr. civilă, art. 953 983 C.civil, art. 1100 -1163.

Pentru susținerea cererii reconvenționale, pârâtul a depus, în copie, următoarele: sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale, certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului de stat; sentința civilă nr. 648/25 mai 2005, pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.

La data de 04.12 2013 pârâtul a formulat cerere de ajutor public judiciar, solicitând scutirea de plata taxei de timbru pentru cererea reconvențională.

Cererea a fost respinsă ca tardiv formulată, potrivit încheierii ședinței camerei de consiliu din data de 10.01.2014.

La termenul din data de 06.12.2013, reclamanta a depus la dosar întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a invocat excepția tardivității depunerii acesteia, raportat la disp. art. 209, alin.4 C. pr. civ.

În cauză, s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile menționate mai sus și proba testimonială, fiind audiați martorii H. I. și B. N., la solicitarea reclamantei.

Prin sentința civilă nr. 357/28.03.2014, Judecătoria C-lung Mol.dovenesc a admis acțiunea având ca obiect „partaj succesoral”, formulată de reclamanta Ț. I., în contradictoriu cu pârâtul Ț. I. F., și în consecință: a constatat că masa de împărțit după defunctul Ț. G., decedat la data de 13.05.2013 se compune din cota de ½ din următoarele bunuri mobile: 1 cal; 2 vaci ;45 oi;5 miei;3 câini ciobănești;3 căței;1 căruță;1 caleașcă pentru gunoi;1 săniuță pentru gunoi; 1 drujbă; 1 mașină de spălat; 1 frigider; 1 combină frigorifică; 1 autoturism marca Dacia, valoarea masei de partajat fiind de 16.350lei; cealaltă cotă, de ½, în valoare de 16.350 lei, aparținând reclamantei; La această masă de partajat concură reclamanta Ț. I., în calitate de soție supraviețuitoare, cu cota de ¼ din ½, în valoare de 4087 lei și pârâtul Ț. I. F., în calitate de fiu, cu o cotă indiviză de ¾ din 1/2, în valoare de_,5 lei; a dispus ieșirea părților din indiviziune, după cum urmează: a atribuit reclamantei Ț. I. următoarele bunuri: 1 vacă, în valoare de 1500 lei; 45 de oi, în valoare de_ lei; 3 câini ciobănești, în valoare de 1800 lei; 1 mașină de spălat, în valoare de 1000 lei; 1 frigider, în valoare de 400 lei; 1 combină frigorifică, în valoare de 400 lei, ; 1 căruță, în valoare de 1000 lei; 1 caleașcă pentru gunoi, în valoare de 500 lei; 1 săniuță pentru gunoi, în valoare de 500 lei; valoarea totală a bunurilor fiind de_ lei; a atribuit pârâtului Ț. I. F. următoarele bunuri: 1 cal, în valoare de 5000 lei; 1 vacă, în valoare de 1900 lei;5 miei, în valoare de 650 lei; 3 căței, în valoare de 300 lei; 1 drujbă, în valoare de 500 lei; un autoturism marca Dacia, în valoare de 6000 lei, valoarea totală a bunurilor fiind de 14.350 lei; a obligat pârâtul să-i plătească reclamantei suma de 2087,5 lei, pentru compensarea loturilor; a obligat părțile să-și predea reciproc bunurile și a obligat pârâtul să-i plătească reclamantei suma de 743,25 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut din actele de stare civilă coroborate cu Anexa 24, că, la data de 13.05.2013, a decedat Ț. G., iar la decesul acestuia au rămas ca moștenitori reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare și pârâtul, în calitate de fiu.

Din susținerile reclamantei, necontestate de pârât și confirmate de martorii audiați în cauză s-a reținut că masa succesorală este formată din următoarele bunuri: un cal în valoarea de 5000 de lei, una vacă în valoare de 1500 de lei, una vacă în valoarea de 1900 de lei, 45 oi în valoare de_ de lei, 5 miei, în valoare de 650 lei, 3 câini ciobănești în valoare de 1800 de lei, 3 căței în valoare de 300 de lei, una căruță în valoare de 1000 de lei, una călească pentru gunoi în valoare de 500 de lei, 1sănuiță pentru gunoi în valoare de 500 de lei, una drujbă în valoare de 500 de lei, una mașină de spălat în valoare de 1000 de lei, un frigider, în valoare de 400 de lei, una combină frigorifică în valoare de 400 de lei, un autoturism „ Dacia „ în valoare de 6000 de lei, toate au o valoare cotă de ½, total masă de partajat :_ de lei.

Disputa dintre părți purtându-se asupra calității de bun comun a foștilor soți Astfel, în timp ce reclamanta a susținut că masa succesorală se compune din cota de ½ din bunurile menționate mai sus, cealaltă cotă de ½ aparținându-i acesteia, pârâtul a susținut că masa succesorală se compune din cota de 1/1 din aceleași bunuri. În acest sens, acesta a arătat că bunurile menționate mai sus au fost bunuri proprii ale defunctului, fiind dobândite de către acesta prin cumpărare, cu banii primiți din vânzarea unui teren-bun propriu al acestuia.

Având în vedere faptul că pârâtul nu a făcut dovada susținerilor sale, întâmpinarea și cererea reconvențională fiind depuse tardiv, instanța de fond a reținut că masa succesorală rămasă după Ț. G. se compune din cota de ½ din bunurile menționate mai sus,în valoare de 16,350 lei cealaltă cotă de ½ aparținând reclamantei.

La această masă de partajat concură reclamanta Ț. I., în calitate de soție supraviețuitoare, cu cota de ¼ din ½, în valoare de 4087 lei și pârâtul Ț. I. F., în calitate de fiu, cu o cotă indiviză de ¾ din 1/2, în valoare de_,5 lei.

La formarea și atribuirea loturilor, instanța a avut în vedere, în conformitate cu disp. art. 987 C. proc. civ.,memoriul depus la dosar de către pârât(fila 39), în cuprinsul căruia a solicitat atribuirea în lot a următoarelor bunuri: 1 vacă, 5 miei,3 căței, drujbă și mașină. De asemenea, a avut în vedere mărimea cotei părți ce se cuvine fiecărei părți.

În raport de aceste criterii, instanța de fond a dispus ieșirea părților din indiviziune, după cum urmează:

A atribuit reclamantei Ț. I. următoarele bunuri:1 vacă, în valoare de 1500 lei, ;45 de oi, în valoare de_ lei;3 câini ciobănești, în valoare de 1800 lei;1 mașină de spălat, în valoare de 1000 lei; 1 frigider, în valoare de 400 lei;1 combină frigorifică, în valoare de 400 lei, ; 1 căruță, în valoare de 1000 lei;1 caleașcă pentru gunoi, în valoare de 500 nlei; 1 săniuță pentru gunoi, în valoare de 500 lei;valoarea totală a bunurilor fiind de_ lei.

A atribuit pârâtului Ț. I. F. următoarele bunuri:1 cal, în valoare de 5000 lei; 1 vacă, în valoare de 1900 lei;5 miei, în valoare de 650 lei;3 căței, în valoare de 300 lei;1 drujbă, în valoare de 500 lei; un autoturism marca Dacia, în valoare de 6000 lei, valoarea totală a bunurilor fiind de 14.350 lei.

Pentru egalizarea loturilor, a dispus obligarea pârâtului să-i plătească reclamantei suma de 2087,5 lei, cu titlu de sultă.

Cât privește cheltuielile de judecată efectuate în proces, instanța a reținut că procesul de partaj satisface interese concordante ale părților, neputându-se reține că una dintre părți a pierdut procesul(art. 453 C pr. civ), astfel încât cheltuielile trebuie suportate în in funcție de cota fiecărei parți, indiferent cine le-a suportat.

În acest sens, instanța de fond a reținut că, cheltuielile efectuate pentru plata taxei de timbru aferentă partajului (490,5 lei) și a onorariului de avocat (500 lei) au fost efectuate de către reclamantă, astfel că a dispus obligarea pârâtului să-i plătească reclamantei suma de 743,25 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, în funcție de cota acestuia din bunurile supuse împărțelii.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Tîmpău I. F., care a solicitat și repunerea în termenul de apel, conform art.186 C..

A susținut că a angajat un avocat pentru a-i declara apel împotriva S.C. nr.357/2014 și a plecat la lucru în străinătate. Apărătoarea sa a avut niște probleme de sănătate și din acest motiv nu a reușit să depună în termen apelul. Perioada cât avocata nu a putut lucra datorită bolii a fost 03.06._14.

În ceea ce privește motivele de apel, a arătat că masa de partajat după defunctul său tată nu constituia bun comun cu reclamanta ci era bun propriu al defunctului, însă nu i s-a permis să propună probe, deoarece s-a admis excepția de tardivitate atât a întâmpinării cât și a cererii reconvenționale.

Actele care ar fi putut dovedi aceste susțineri se aflau în posesia reclamantei care nu avea nici un interes să le prezinte.

Din înscrisurile depuse rezultă că tatăl său a fost moștenitorul unei suprafețe identică cu . din CF 5316 convertită în CF_, care a fost înstrăinată printr-o convenție sub semnătură privată pentru suma de 20.000 euro, bani care au fost folosiți atât pentru cumpărarea bunurilor incluse în masa de partajat cât și pentru renovarea unei alte locuințe.

În aceste condiții se impune casarea sentinței cu privire la modalitatea de partajare cât și a cheltuielilor de judecată care au fost calculate greșit.

Prin întâmpinare (fila 11) reclamanta a solicitat respingerea cererii de repunere în termenul de apel deoarece pârâtul nu a făcut dovada plecării în străinătate, apelul fiind declarat la data de 18.06.2014 iar sentința a rămas definitivă la data de 10.06.2014.

Referitor la motivele de apel, pârâta a solicitat respingerea acestora ca nefondate, sentința fiind legală și temeinică sub toate aspectele.

Tribunalul, analizând cererea de repunere în termenul de apel constată următoarele:

Astfel, conform art.186 C. partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

Ori, în cauză s-a invocat faptul că apărătorul angajat pentru exercitarea căii de atac s-a îmbolnăvit iar el a plecat în străinătate.

Însă, la dosar nu există nici o dovadă a plecării pârâtului în străinătate, mai mult delegația apărătorului ales este datată 21.11.2014 iar pentru redactarea apelului nu există o astfel de delegație.

Deosebit de aceasta, adeverința medicală de care se prevalează în cauză atestă faptul că avocata apelantului are nevoie de repaus, aceasta nefiind internată în spital, pentru a se prezuma că a fost în imposibilitate de a declara în termen apelul. De menționat este și faptul că adeverința este pentru perioada 03.06._14 iar apelul a fost declarat abia la data de 18.06.2014, astfel încât și din acest punct de vedere împiedicarea la depunerea cererii pentru motivul invocat este discutabilă.

Ca atare, tribunalul constată că în cauză nu s-a dovedit faptul că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, astfel că cererea de repunere în termen va fi respinsă ca nefondată, cu consecința respingerii cererii de apel ca tardiv formulat conform art.185 C., în condițiile în care hotărârea instanței de fond a fost comunicată la data de 07.05.2014 iar apelul a fost declarat la data de 18.06.2014, cu încălcarea prevederilor art.468 C..

În baza art. 19 alin.2 din O.U.G. 51/2008, apelantul va fi obligat să restituie statului ajutorul public de care a beneficiat conform încheierii din data de 09.10.2014, având în vedere că prin comportamentul nediligent a cauzat pierderea procesului, în sensul că a formulat tardiv cererea de apel

În baza art.453 C. apelantul va fi obligat și la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că a căzut în pretenții.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE :

Respinge cererea de repunere în termen ca nefondată.

Respinge, ca tardiv formulat, apelul formulat de pârâtul Ț. I. F., domiciliat în mun. C-lung. Mold. ., nr. 36, Jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 357 din data de 28.03.2014 pronunțată de Judecătoria C-lung Moldovenesc în dosarul nr._, intimată fiind reclamanta Ț. I., domiciliat în mun. C-lung. Mold. ., nr. 36, Jud. Suceava.

În baza art. 19 al. 2 din OUG nr. 51/2008 obligă apelantul Ț. I. F., să plătească statului suma de 245 lei de care a beneficiat cu titlu de ajutor public.

Obligă apelantul Ț. I. F.,să plătească intimatei Ț. I. suma de 600 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 25.11.2014.

Președinte,

D. D.

Judecător,

L. F.

Grefier,

C. D. I.

RED. D.D.

JUD. L.V.

TEHNORED. I..C.D.

4 EX. -14.01.2015

.>

Dosar nr._

Vezi hotărârea

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Tîmpău I. F. care a solicitat și repunerea în termenul de apel, conform art.186CPC.

A susținut că a angajat un avocat pentru a-i declara apel împotriva S.C. nr.357/2014 și a plecat la lucru în străinătate. Apărătoarea sa a avut niște probleme de sănătate și din acest motiv nu a reușit să depună în termen apelul. Perioada cât avocata nu a putut lucra datorită bolii a fost 03.06._14.

În ceea ce privește motivele de apel, a arătat că masa de partajat după defunctul său tată nu constituia bun comun cu reclamanta ci era bun propriu al defunctului, însă nu i s-a permis să propună probe, deoarece s-a admis excepția de tardivitate atât a întâmpinării cât și a cererii reconvenționale.

Actele care ar fi putut dovedi aceste susțineri se aflau în posesia reclamantei care nu avea nici un interes să le prezinte.

Din înscrisurile depuse rezultă că tatăl său a fost moștenitorul unei suprafețe identică cu . din CF 5316 convertită în CF_, care a fost înstrăinată printr-o convenție sub semnătură privată pentru suma de 20.000 euro, bani care au fost folosiți atât pentru cumpărarea bunurilor incluse în masa de partajat cât și pentru renovarea unei alte locuințe.

În aceste condiții se impune casarea sentinței cu privire la modalitatea de partajare cât și a cheltuielilor de judecată care au fost calculate greșit.

Prin întâmpinare (fila 11) reclamanta a solicitat respingerea cererii de repunere în termenul de apel deoarece pârâtul nu a făcut dovada plecării în străinătate, apelul fiind declarat la data de 18.06.2014 iar sentința a rămas definitivă la data de 10.06.2014.

Referitor la motivele de apel, pârâta a solicitat respingerea acestora ca nefondate, sentința fiind legală și temeinică sub toate aspectele.

Tribunalul, analizând cererea de repunere în termenul de apel constată următoarele:

Astfel, conform art.186 C. partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

Ori, în cauză s-a invocat faptul că apărătorul angajat pentru exercitarea căii de atac s-a îmbolnăvit iar el a plecat în străinătate.

Însă la dosar nu există nici o dovadă a plecării pârâtului în străinătate, mai mult delegația apărătorului ales este datată 21.11.2014 iar pentru redactarea apelului nu există o astfel de delegație.

Deosebit de aceasta, adeverința medicală de care se prevalează în cauză atestă faptul că avocata apelantului are nevoie de repaus, aceasta nefiind internată în spital, pentru a se prezuma că a fost în imposibilitate de a declara în termen apelul. De menționat este și faptul că adeverința este pentru perioada 03.06._14 iar apelul a fost declarat abia la data de 18.06.2014, astfel încât și din acest punct de vedere împiedicarea la depunerea cererii pentru motivul invocat este discutabilă.

Ca atare, tribunalul constată că în cauză nu s-a dovedit faptul că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, astfel că cererea de repunere în termen va fi respinsă ca nefondată, cu consecința respingerii cererii de apel ca tardiv formulat conform art.185 C., în condițiile în care hotărârea instanței de fond a fost comunicată la data de 07.05.2014 iar apelul a fost declarat la data de 18.06.2014, cu încălcarea prevederilor art.468 C..

În baza art. 19 alin.2 din O.U.G. 51/2008, apelantul va fi obligat să restituie statului ajutorul public de care a beneficiat conform încheierii din data de 09.10.2014, având în vedere că prin comportamentul nediligent a cauzat pierderea procesului, în sensul că a formulat tardiv cererea de apel

În baza art.453 C. apelantul va fi obligat și la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că a căzut în pretenții.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de ajutor public judiciar. Decizia nr. 1164/2014. Tribunalul SUCEAVA