Pretenţii. Decizia nr. 1262/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1262/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 26-06-2014 în dosarul nr. 6001/86/2012
Dosar nr._ - pretenții -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1262
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26 IUNIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: F. L.
JUDECĂTOR: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantele H. O., prin mandatar H. Ș., domiciliată în mun. Rădăuți, ., județul Suceava și H. Ș., domiciliată în mun. Rădăuți, ., județul Suceava împotriva sentinței civile nr.3321 din data de 03 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr. _, în contradictoriu cu pârâtul N. C., domiciliat în mun. Rădăuți, . 16, scara B, ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat oficiu A. D. pentru reclamantă, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se faptul că la data de 13 iunie 2014 apărătorul desemnat din oficiu pentru reclamanta H. O., avocat D. A. a formulat o cerere de repunere a cauzei pe rol ( fila 35), atașând în copie decizia nr. 11 din 29.04.2014 a Baroului Suceava prin care face dovada desemnării sale ca apărător din oficiu de către Baroul Suceava (fila 36) ca urmare a pronunțării Încheierii nr. 246 din 10.04.2014 a Tribunalului Suceava – Secția Civilă prin care s-a admis cererea formulată de reclamanta sus menționată de acordare a ajutorului public judiciar sub forma desemnări unui apărător din oficiu.
Instanța văzând că nu mai sunt alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea cauzei pe fond
A. D. A. pentru reclamata H. O. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței civile nr. 3321 din data de 03 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr. _ și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
De asemenea solicită acordarea onorariului de avocat conform deciziei nr. 1 din 29.04.2014 a U.N.B.R. – Baroul Suceava – Serviciul de asistență Judiciară ( fila 33 dosar).
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
P. cererea adresată Tribunalului Suceava, reclamantele H. O. prin mandatar H. Ș. și H. Ș. au chemat în judecată pe pârâtul N. C. pentru daune civile ca urmare a soluționării dosarului penal nr. 83/P/2003 a Parchetului de pe lângă Tribunalului Suceava, în sumă de 130.000 lei și menționarea acestor sume pe numele pârâtului la Cartea Funciară a municipiului Rădăuți.
P. sentința civilă nr. 2017/25.09.2012 a Tribunalului Suceava s-a declinat competența judecării cererii în favoarea Judecătoriei Rădăuți .
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 15.04.2013.
Instanța a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune cu motivarea că faptele ce ar fi fost săvârșite de către pârât datează din perioada 1999 – 2001, fiind astfel împlinit termenul de prescripție de trei ani prev. de art. 3 alin.1 din Decretul 167/1958 .
Reclamanta a solicitat respingerea excepției arătând că termenul de prescripție a început să curgă de la data când hotărârea a rămas definitivă și irevocabilă, respectiv de la data pronunțării deciziei penale 220 din 08.05.2009 a Tribunalului Suceava și nu de la data sancționării cu amenda administrativă întrucât acea ordonanță a fost atacată de ambele părți și ulterior a fost modificată.
Astfel, prin Ordonanța din 24.07.2007 dată în dosarul nr. 753/II/2/2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava s-a respins plângerea părților împotriva ordonanței din 29.06.2007, iar ulterior prin decizia penală nr. 220 din 08.05.2009 a Tribunalului Suceava s-a desființat Ordonanța 83/P/2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava și în totalitate Ordonanța nr. 753/II/2/2007 și Ordonanța nr. 801/II/2/2007, în sensul că s-a schimbat temeiul de scoatere de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 271 pct.2 din legea nr. 31/_ din art. 10 lit. „b” /1 în art. 10 lit. „d” C.pr.civ.
P. sentința civilă nr. 3321 din data de 03 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ , s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, și în consecință s-a respins acțiunea civilă, având ca obiect „pretenții”, formulată de reclamantele H. O. – prin mandatar H. Ș. și H. Ș. – ambele domiciliate în mun. Rădăuți, ., jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâtul N. C. – mun. Rădăuți, ..16, ., jud. Suceava ,ca fiind prescrisă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
P. sentința civilă nr. 1862/16.05.2011 a Judecătoriei Rădăuți, definitivă și irevocabilă, s-a admis excepția prescripției extinctive a acțiunii și s-a dispus respingerea acțiunii civile având ca obiect „daune contractuale” formulată de reclamanta H. O. – prin mandatar H. Ș. în contradictoriu cu pârâtul N. C. .
În acest dosar reclamanta H. O. l-a chemat în judecată pe pârâtul N. C., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 50.000 lei și 17.500 USD, cu titlu de daune.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat – în esență – că părțile au avut calitatea de asociați ai ., iar pârâtul, fiind și administrator al societății, „ a folosit cu rea – credință bunurile, lichiditățile societății în interes propriu și într-un scop contrar intereselor acesteia „ cauzându-i astfel prejudiciul sus - menționat .
Trebuie reținut că în ambele cauze reclamanta a invocat același temei de drept și aceeași cauză .
Numai faptul că nu s-au solicitat aceleași sume de bani a făcut ca instanța să nu rețină excepția autorității de lucru judecat față de sentința civilă nr. 1862/16.05.2011.
În condițiile în care acțiunea de față a fost înregistrată la Tribunalul Suceava la data de 10.05.2012, este evident că s-a împlinit termenul de prescripție de 3 ani prev. de Decretul 167/1958.
Fiind vorba despre un prejudiciu pe care pârâtul l-ar fi propus în calitatea sa de administrator al Societății ..R.L. în perioada 1999 – 2001, deși în cauză s-au solicitat sume de bani într-un cuantum diferit, aceasta nu prezintă relevanță sub aspectul împlinirii termenului de prescripție .
Mai trebuie arătat că în ceea ce privește data la care a început să curgă termenul de prescripție, susținerile reclamantei cum că aceasta este 08.05.2009 la care s-a pronunțat sentința penală nr.220 a Tribunalului Suceava, aceasta a fost invocată și analizată și în cauza în care s-a pronunțat sentința penală nr. 1862/16.05.2011 a Judecătoriei Rădăuți .
Admițând excepția, instanța de fond a respins acțiunea ca fiind prescrisă .
Împotriva acestei sentințe au promovat recurs reclamantele H. O., prin mandatar H. Ș. și H. Ș., criticând sentința civilă pronunțată de instanța de fond ca fiind nelegală și netemeinică, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivare au arătat că în mod greșit Judecătoria Rădăuți a admis excepția prescripției întrucât a calculat în mod greșit termenul de 3 ani de la data la care puteau solicita daune civile rezultate din procesul penal pe care l-au avut pe rolul instanțelor de judecată.
Față de excepția prescripției invocată din oficiu se poate constata că s-a făcut referire un alt dosar de daune civile, fără a se pune în discuția părților autoritatea de lucru judecat, arătând că excepția prescripției a fost invocată și analizată și în cauza în care s-a pronunțat sentința nr. 1862/16.035.2011 a Judecătoriei Rădăuți, astfel că nu mai putea fi analizat termenul de 08.05.2009, ca termen de început al prescripției.
În drept reclamantele au invocat disp. art.304 alin.8, 9 și următoarele Cod Procedură Civilă.
Intimatul pârât deși legal citat nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare.
Examinând sentința civilă recurată, tribunalul constată următoarele:
Prescripția extinctivă reprezintă stingerea după caz, fie a acelei componente a dreptului la acțiune care este posibilitatea titularului dreptului de creanță de a obține obligarea subiectului pasiv la executarea obligației corelative sau la recunoașterea dreptului subiectiv contestat, fie a însuși dreptului real principal sau în situațiile prevăzute expres de lege a dreptului nepatrimonial, din pricina neexercitării in termenul prevăzut de lege.
Art. 1 alin 1 din Decretul nr.167/1958 definește prescripția extinctivă ca fiind stingerea dreptului la acțiune neexercitat în termenul prevăzut de lege, termenul de 3 ani pentru acțiunile patrimoniale fiind prevăzut de art.3 din același decret.
Termenul general de prescripție pentru prejudiciul invocat curge de la data când cel păgubit a cunoscut paguba și pe cel care răspunde de ea, conform art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958.
Acțiunea formulată de reclamante are ca obiect plata unor despăgubiri care derivă din soluționarea unei cauze penale, respectiv dosarul penal nr. 83/P/2003 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, pentru fapte comise de pârâtul N. C. în calitate de administrator al S.C.”ROXI EXPRES” S.R.L., în perioada 1999-2001, prin folosirea cu rea credință a bunurilor și lichidităților societății în interes propriu și într-un scop contrar intereselor acesteia.
În raport de dispozițiile art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 și motivarea acțiunii introductive, termenul de prescripție a dreptului la acțiune în cauză s-a împlinit, ceea ce a împiedicat prima instanță să mai analizeze pe fond pretențiile reclamantelor.
P. urmare, criticile formulate de reclamante, referitoare la faptul că instanța a calculat greșit termenul de 3 ani de la data la care puteau să solicite daune civile dintr-un dosar penal, nu sunt întemeiate.
În consecință, corect instanța de fond, admițând excepția prescripției dreptului material la acțiune, a respins acțiunea în pretenții ca fiind prescrisă, prin raportare la data formulării acestei acțiuni, 10 mai 2012 și prin raportare la termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de decret 167/1958..
Al doilea motiv de recurs invocat este acela conform căruia instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la excepția autorității de lucru judecat, invocată prin raportare la sentința civilă nr. 1862 din 16 mai 2011, pronunțată în dosar nr._ .
P. sentința sus – menționată, s-a admis excepția prescripției extinctive a acțiunii, și s-a respins acțiunea având ca obiect „daune contractuale”.
După cum rezultă din analiza acestei hotărâri, obiectul acțiunii din dosar_ îl constituie daune contractuale, reclamantă fiind H. O., prin mandatar H. Ș., în contradictoriu cu pârâtul N. C..
De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului, la plata sumei de 50.000 lei și 17.500 USD cu titlu de daune, cu motivarea că ambele părți au avut calitatea de asociați ai S.C. „ROTI – EXPRES” S.R.L., pârâtul fiind și administrator al societății; că în această calitate, pârâtul a folosit cu rea – credință bunurile, lichiditățile societății în interes personal și în scop contrar intereselor acesteia, cauzând prejudiciul menționat.
Se precizează că aceste fapte ar fi fost comise în perioada 1999 – 2001.
În prezenta cauză, au calitatea de reclamante, atât H. Ș. cât și H. O., pârât fiind N. C..
În plus, prin prezentul litigiu, cele două reclamante solicită obligarea pârâtului la plata daunelor civile, ca urmare a soluționării dosarului penal 83/P/2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, daune evaluate la suma de 130.000 lei noi.
În atare împrejurări, este evident că temeiul juridic este același cu cel avut în vedere în cadrul dosarului_ .
Pentru a fi dată autoritatea de lucru judecat, este necesar a fi dată tripla identitate de părți, obiect și cauză.
Dacă în legătură cu părțile, este dată această identitate, nu același lucru se poate spune despre obiect.
Astfel, în primul dosar, obiectul îl reprezintă obligarea aceluiași pârât N. C., la plata sumei de 50.000 lei și 17.500 USD cu titlu de daune, deoarece în calitatea sa de administrator, ar fi folosit cu rea – credință, și în scopuri personale, bunurile societății.
În prezentul litigiu, reclamantele solicită obligarea pârâtului la plata daunelor civile, ca urmare a soluționării dosarului penal 83/P/2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, daune evaluate la suma de 130.000 lei noi.
Așa fiind, obiectul celor două litigii este diferit, deși temeiul juridic invocat este același.
De altfel, din această perspectivă, temeinic și legal judecătorul fondului a reținut că în ambele cauze reclamanta a invocat același temei de drept și aceeași cauză, și numai faptul că nu s-au solicitat aceleași sume de bani a făcut ca instanța să nu rețină excepția autorității de lucru judecat față de sentința civilă nr. 1862 din 16 mai 2011.
Față de cele ce preced, soluția instanței de fond este legală și temeinică, nefiind probate criticile formulate de reclamante în recurs.
P. urmare, în considerarea art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat, recursul formulat de reclamantele H. O. prin mandatar H. Ș. și H. Ș. împotriva sentinței civile nr.3321 din data de 03 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr. _ .
În conformitate cu art. 316 Cod procedură civilă raportat la art. 23 – 25 din OUG 51/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind acordarea ajutorului public judiciar în materie civilă, combinat cu art. 19 din același act normativ, onorar avocat în sumă de 300 lei reprezentând ajutorul public judiciar acordat recurenților va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Suceava, aceste cheltuieli rămânând în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge recursul formulat de reclamantele H. O., prin mandatar H. Ș., domiciliată în mun. Rădăuți, ., județul Suceava și H. Ș., domiciliată în mun. Rădăuți, ., județul Suceava împotriva sentinței civile nr.3321 din data de 03 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr. _, în contradictoriu cu pârâtul N. C., domiciliat în mun. Rădăuți, . 16, scara B, ., ca nefondat.
Onorar avocat în sumă de 300 lei reprezentând ajutorul public judiciar acordat recurenților va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Suceava, aceste cheltuieli rămânând în sarcina statului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 IUNIE 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. L. C. M. G. F.
N. F.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. F.L.
Jud.fond. V. C.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.2./23.07.2014.
| ← Cerere de ajutor public judiciar. Decizia nr. 1164/2014.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 73/2014.... → |
|---|
