Partaj judiciar. Hotărâre din 04-11-2014, Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 04-11-2014 în dosarul nr. 6066/285/2013
Dosar nr._ -partaj judiciar-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1046
Ședința publică din data de 4 noiembrie 2014
Președinte: V. E. L.
Judecător: C. L.
Grefier: R. M.
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâtul Z. G. D. împotriva sentinței civile nr. 1774 din data de 27 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți (dosar nr._ ), reclamantă-intimată fiind Z. A. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâtul-apelant asistat de avocat R. M. E., lipsă fiind reclamanta-intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
A. R. M. E. a depus la dosar împuternicire avocațială pentru pârâtul apelant Z. G. D..
Procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art. 131 al. 1 Cod pr. civilă, în temeiul art. 132 al. 1 și 2 Cod pr. civilă, tribunalul constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze pricina, fiind vorba de un apel declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de Judecătoria Rădăuți într-o cauză având ca obiect „partaj judiciar”, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 95 pct. 2, art. 466 al.1 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. XVIII alin. 2 din Legea nr.2/2013.
Față de dispozițiile art. 238 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța estimează un termen de 6 luni pentru cercetarea apelului, date fiind împrejurările cauzei, părțile neavând de formulat obiecțiuni în acest sens.
În temeiul dispozițiilor art. 470 alin. 3 și art. 478 Cod pr. civilă, instanța decade părțile din dreptul de a mai propune alte probe și de a folosi înaintea instanței de apel alte dovezi decât cele invocate la prima instanță, având în vedere că apelantul nu a formulat cereri de probe prin memoriul de apel și nici intimata prin întâmpinarea depusă la dosar.
Întrebat fiind, apărătorul apelantului a arătat că nu mai are alte cereri de formulat în cauză, excepții de invocat și probe de solicitat, solicitând ca dezbaterea cauzei să se facă astăzi, față de dispozițiile art. 244 alin.3 Cod procedură civilă.
Având în vedere că părțile declară că nu mai au alte cereri și nu mai sunt alte incidente de soluționat, instanța, socotindu-se lămurită, în temeiul art. 244 al. 1 Cod pr. civilă, declară cercetarea procesului încheiată, fixează termen pentru dezbateri la termenul de astăzi și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Apărătorul apelantului a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, în sensul admiterii apelului, desființării sentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, președintele închide dezbaterile.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 12.12.2013 sub nr._, reclamanta Z. A. M. l-a chemat în judecată pe pârâtul Z. G. D., solicitând instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor aflate la masa de împărțit a defuncților Z. P., decedată la data de 7.05.2010 și Z. I., decedat la data de 12.06.2010 și atribuirea acestora către copărtași, cotele succesorale fiind egale.
În motivare, s-a arătat că la data de 7.05.2010 a decedat Z. P., cu ultimul domiciliu în orașul Solca, jud. Suceava, avându-i ca moștenitori pe Z. I., în calitate de soț supraviețuitor, postdecedat la data de 12.06.2010, pe pârâtul Z. G. D. și pe reclamantă Z. A. M., în calitate de fiu și fiică, iar la data de 12.06.2010 a decedat Z. I., cu ultimul domiciliu în or. Solca, jud. Suceava, avându-i ca moștenitori pe pârâtul Z. G. D. și pe reclamanta Z. A. M., în calitate de fiu și fiică.
S-a mai arătat că succesiunea defuncților sus-menționați a fost dezbătută și a fost eliberat certificatul de moștenitor nr.74/3.05.2011 de notar public B. D. A., Rădăuți, iar în urma dezbaterii, reclamanta și pârâtul au devenit coproprietari, în cote egale, asupra următoarelor bunuri: suprafața totală de 1082 mp teren din care 400 mp teren construibil cu una casă și 682 mp grădină, situate în intravilanul or. Solca, . (nr.18 la data cumpărării proprietății de către defunct), jud. Suceava, învecinate cu Pașcaniuc A., . statului, identice cu parcelele nr.260/2 – construibil, 914/7 și 915/3 arătură înscrise în CF nr.1308 a comunei cadastrale Solca, cumpărate de defuncți în timpul căsătoriei în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.174/19.06.1963 al notariatului de Stat al raionului Gura Humorului și anexe, construite pe acest teren în timpul căsătoriei; suprafața totală de 1700 mp teren din care 800 mp arabil și 900 mp fânaț, situat în intravilanul or. Solca, . (la Zăbreni), jud. Suceava, cumpărat de defuncți în timpul căsătoriei; suprafața de 1400 mp, teren arabil situat în extravilanul or. Solca, la locul „B.”, jud. Suceava, moștenirea părintească a defunctei; suprafața de 1200 mp teren arabil, situat în extravilanul orașului Solca, la locul „C.”, jud. Suceava, moștenirea părintească a defunctei; suprafața de 2400 mp teren arabil situat în extravilanul or. Solca, la locul „C.”, jud. Suceava, cumpărat de defuncți în timpul căsătoriei; suprafața totală de 2300 mp teren din care 2000 mp arabil și 300 mp fânaț, situat în extravilanul or. Solca, la locul „C.-Pomăt”, jud. Suceava, moștenirea părintească a defunctului.
Terenurile agricole se află în totalitate în posesia și administrarea pârâtului, iar cu privire la construcții este obstrucționată în folosirea unei părți din casă sau anexe, atunci când se află în Solca.
Reclamanta a apreciat că valoarea impozabilă a clădirilor este cunoscută, fiind înscrisă în certificatul de atestare fiscală nr._/6.11.2013 emis de Primăria or. Solca:_ lei valoarea casei și 2084 lei valoarea anexelor, iar a terenurilor la 3560 lei pentru intravilan curți-construcții, 3035 lei pentru ternul intravilan grădină, 5300 lei pentru terenul intravilan situat în . și 6500 lei pentru terenurile situate în extravilan.
Totalul masei succesorale partajabile este de_ lei.
S-a mai arătat că a urmat procedura de mediere dar fără rezultat.
În drept, au fost invocate disp. art.1143 C.civ. și art.87-995 C.pr.civ.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată, iar instanța este competentă să o soluționeze.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Z. G. D. a arătat că este în principiu de acord cu partajarea averii succesorale rămasă după defuncții lor părinți, Z. P. și Z. I., în cote de ½ pentru fiecare moștenitor și că nu contestă masa succesorală ce urmează a fi împărțită, solicitând ca partajarea să se facă în natură, în cote egale, cu privire la întreaga masă succesorală.
În vederea soluționării cauzei s-a administrat proba cu înscrisuri.
Instanța nu a ținut seama de chitanța în sumă de 1000 lei depusă în contul expertului topo P. C., întrucât a fost depusă după ce s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Prin sentința civilă nr. 1774 din 27 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți s-a respins excepția inadmisibilității, s-a admis în parte acțiunea, în baza art. 728 C.civ., s-a sistat starea de indiviziune dintre părți, și în consecință, a atribuit reclamantei suprafața totală de 1.082 mp teren din care 400 mp teren construibil cu una casă și 682 mp grădină, situate în intravilanul or. Solca, ., identice cu parcelele nr.260/2 - construibil, 914/7 și 915/3 arătură înscrise în CF nr.1308 Solca, în valoare de 16.612 lei, reclamanta fiind obligată să achite pârâtului suma de 8.306 lei cu titlu de sultă, s-au respins pretențiile cu privire la celelalte imobile, pârâtul fiind obligat să achite reclamantei suma de 457,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
În baza art. 91 din Legea nr. 71/2011, dată fiind data deschiderii succesiunii defuncților Z. P., decedată la 7.05.2010 și Z. I., decedat la 12.06.2010, în cauză sunt aplicabile dispozițiile vechiului cod civil de la 1864.
După defuncții Z. P. și Z. I., s-a emis certificatul de moștenitor nr.74/3.05.2011 de BNP B. D. A., fiind menționate imobilele arătate în petitul acțiunii, stabilindu-se calitatea de moștenitori a părților și cotele legale ce li se cuvin fiecăruia de ½ p.i.
În baza acestui certificat de moștenitor, părțile și-au înscris dreptul de proprietate în CF_ a comunei Solca (CF vechi 1308), cu privire la următoarele imobile: suprafața totală de 1.082 mp teren din care 400 mp teren construibil cu una casă și 682 mp grădină, situate în intravilanul or. Solca, ., identice cu parcelele nr.260/2 - construibil, 914/7 și 915/3 arătură înscrise în CF nr.1308 Solca, în cote ½ fiecare.
Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor și a cotelor părți cuvenite, însă nu face dovada proprietății, la transmisiunea activului succesoral transmițându-se totalitatea drepturilor care formează obiectul patrimoniului defunctului.
Părțile nu au făcut dovada proprietății defuncților cu privire la celelalte bunuri imobile arătate în acțiune, respectiv suprafața de 1700 mp teren situată în or. Solca, . (la Zăbreni), jud. Suceava, suprafața de 1400 mp, teren arabil situat în extravilanul or. Solca, la locul „B.”, jud. Suceava, suprafața de 1200 mp teren arabil, situat în extravilanul orașului Solca, la locul „C.”, jud. Suceava, suprafața de 2400 mp teren arabil situat în extravilanul or. Solca, la locul „C.”, jud. Suceava, suprafața totală de 2300 mp teren situat în extravilanul or. Solca, la locul „C.-Pomăt”, jud. Suceava, însă această împrejurare ține de componența masei succesorale și nu de inadmisibilitatea prezentei acțiuni, motiv pentru care instanța a respins excepția inadmisibilității.
Astfel, cum s-a arătat mai sus, prin certificatul de moștenitor s-a stabilit calitatea de moștenitori a părților și cotele părți, în baza art.728 C.civ., instanța sistând starea de indiviziune dintre părți, obiectul prezentei cauze constituindu-l doar imobilele înscrise în cartea funciară și cu privire la care părțile au făcut dovada proprietății autorilor lor.
Valorile imobilelor au fost indicate de către reclamantă prin acțiune și necontestate de către pârât, astfel încât valoarea bunurilor aflate în stare de indiviziune este de 16.612 lei.
În cauză nu s-a făcut dovada că aceste bunuri sunt comod partajabile în natură și cum pârâtul nu solicită atribuirea lor, au fost atribuite reclamantei care a inițiat procedura ieșirii din indiviziune, urmând ca aceasta să achite pârâtului suma de 8306 lei, reprezentând contravaloarea cotei părți cuvenită pârâtului.
Prin prisma acestor considerente, instanța a admis în partea acțiunea.
În baza art.453 C.pr.civ., pârâtul a fost obligat să achite reclamantei suma de 457,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile nr. 1774 din data de 27 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți a declarat apel pârâtul Z. G. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat următoarele:
- partajul judiciar a fost făcut în mod mecanic, în baza unui raționament de neînțeles, și cu care nu pot fi de acord, rezultatul fiind în contradicție cu criteriile generale în materia atribuirii bunurilor succesorale;
- că, a fost de acord în principiu cu partajarea averii succesorale, întrucât nu contestă calitatea de moștenitor a surorii sale, care are o parte de ½ din întreaga avere, însă solicitarea lui inițială a fost ca partajarea averii succesorale să se facă în natură și nu în alt mod, el nefiind interesat de vreo sultă; contrar acestei aprobări instanța de fond a apreciat în mod greșit că el a solicitat atribuirea bunurilor, fapt ce nu corespunde realității, de vreme ce el a solicitat în mod special ca partajul să se facă în natură, adică să primească atât jumătate din casă, cât și jumătate din terenuri, în măsura în care acest mod este posibil;
- a invocat excepția inadmisibilității prezentei acțiuni, excepție care solicită a fi reanalizată, referindu-se la partajul terenurilor pentru care nu există acte de proprietate, excepție pe care instanța trebuia să o admită de vreme ce altfel nu a făcut partajul pentru aceste terenuri pentru care reclamanta nu a prezentat acte de proprietate;
- instanța de fond a greșit și valoarea bunurilor aflate în stare de indiviziune, în ipoteza în care a luat în calcul valorile înscrise în certificatul de atestare fiscală nr._/06.11.2013 emis de Primăria oraș Solca - în valoarea totală indicată de instanță nu este cuprinsă valoarea anexelor în sumă de 2.084 lei, această parte a imobilelor nefiind de fapt atribuită niciunei părți din proces;
- revenind la modalitatea de partajare solicitată de către el, anume departajarea în natură a imobilelor, a arătat că instanța nu a dat dovadă de rol activ, nepunând, de altfel, în discuție această modalitate de partajare;
- este neavenită aprecierea instanței că nu s-a făcut dovadă că aceste bunuri sunt comod partajabile în natură, de vreme ce s-a pus în discuție părților acest aspect, iar reclamanta a achitat chiar și avansul pentru expert, fiind convinsă, de altfel ca și el, că partajul nu poate fi făcut decât după identificarea și evaluarea prealabilă a tuturor bunurilor;
- soluția instanței de fond este superficială, contravine solicitărilor sale prin apărările depuse și îl prejudiciază în mod direct;
- partajul nu poate fi făcut decât după o identificare și evaluare a bunurilor și implicit după ce instanța poate avea răspunsurile expertului: referitor la faptul dacă bunurile supuse partajului sunt sau nu comod partajabile în natură;
- unul din criteriile privind atribuirea bunurilor face referire la cine are posesia bunurilor, cine le administrează și le conservă și cine are mai mare nevoie de ele;
- reclamanta locuiește în București, în ultimii zece ani aceasta a vizitat imobilele de aproximativ două ori și nu este interesată de acestea, urmărind doar să le înstrăineze;
- el locuiește în Municipiul Suceava, după moartea părinților s-a îngrijit de aceste imobile, le-a administrat, le are în posesie și este interesat să le păstreze și nu să le înstrăineze;
- pentru aceste motive, modul în care instanța a înțeles să facă partajul succesoral fără a ține seama de aceste aspecte, practic necercetând fondul cauzei, îl prejudiciază și dă caracterul nelegalității și netemeinicii soluției pe care o apelează în prezent.
Față de cele arătate a solicitat admiterea apelului, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, în vederea cercetării fondului cauzei.
În drept, a invocat art. 476 și următoarele, respectiv art. 480 al. 3 C. proc. civ.
Prin întâmpinarea depusă la dosar (fil.12-15), reclamanta intimată Z. A. M., a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
În motivare a arătat următoarele:
Din tot comportamentul pârâtului rezultă că nu a fost interesat de a intra în posesia părții care i se cuvine, acest lucru fiind foarte evident fie și numai dacă se referă la cererea sa, unica probabil în analele tribunalelor, prin care își contestă chiar obiectul partajului, prin care cere, nici mai mult nici mai puțin, să nu se împartă averea moștenită, să se aprobe excepția inadmisibilității acțiunii de partaj sub motivația că părinții de la care a moștenit ½ din avere nu aveau acte de proprietate.
După ce apelantul a arătat instanței că "imobilele nu au fost identificat cadastral și nu s-a constatat dreptul de proprietate în favoarea noastră sau a părinților noștri asupra imobilelor supuse partajului", apreciind că acțiunea de partaj depusa de ea "este prematur introdusă"" a solicitat a se observa că nu face nici cel mai mic efort pentru a-și demonstra dreptul la moștenire, ea fiind singura care s-a zbătut să aducă dovezi instanței de judecată, acte fiscale, copii după acte, adeverințe eliberate de Primăria Solca, pentru a arăta proveniența bunurilor moștenite și istoricul acestora, din care rezultă drepturile părinților lor – unele fiind primite de către părinți, de la părinții lor, sau prin cumpărare, prin chitanță de mână, ori obținute prin schimb de terenuri cu Primăria. De asemenea, a adus la cunoștința instanței că zona nu a fost cooperativizată și că acest tip de situație este caracteristic întregii zone.
După cum se poate observa, Z. G. D. nici măcar prin cererea de apel nu și-a schimbat opinia, doar a renunțat să mai considere casa fără proprietar în urma soluției primei instanțe, în schimb, în privința terenurilor își menține cererea.
A mai arătat că apelantul în cererea de apel face afirmații mincinoase spunând că ea nu îi vizita pe părinți și că el are grijă de 10 ani de gospodăria acestora. De asemenea, minte spunând că ea nu este interesată de casă dat fiind că are un handicap major de vedere. Dovadă că este interesată, este dat și de faptul că a cumpărat un teren în localitatea unde este casa părinților pentru a putea să întărească gospodăria. Alte dovezi sunt și propunerile sale, insistente, de reabilitare a fundației casei și construirea de anexe noi, cărora, din păcate, fratele ei s-a opus și i-a interzis să facă vreo îmbunătățire.
A arătat, prin documentele existente la dosar, că de la moartea părinților este împiedicată să folosească proprietatea moștenită, cum pârâtul a ocupat toată casa cu obiecte și mobile uzate, pe care nu le mai folosește, numai ca să nu îi lase vreun spațiu de care să se poată folosi; cum a închis anexele și porțile cu lacăte.
Apoi, că, apelantul înțelege prin cuvântul "administrare" adjudecarea forțată și darea în arendă neoficial și fără acordul ei, a terenurilor, lui N. P., contra unor produse și servicii.
E adevărat că apelantul nu contestă dreptul ei de moștenitor, dar în schimb contestă moștenirea însăși.
I se reproșează faptul că locuiește în București, unde a mers pentru a găsi un loc de muncă, dar din cauza handicapului a fost pensionată definitiv, și acum, pentru că nu deține o casă a sa, dorește să se stabilească definitiv în casa părinților pentru faptul că viața la oraș este scumpă și peste posibilitățile sale financiare.
Pârâtul apelant a depus la dosar răspuns la întâmpinare (fil.19-20), în care a arătat următoarele:
- parte a aspectelor detaliate în întâmpinare nu privesc soluționarea apelului intimata reclamantă Z. A.-M. descriind doar o situație de fapt și nu corespunde realității, din politețe nu dorește să intre în polemică cu ea,
- în esență, își menține toate motivele de apel invocate cu precizarea că este greșită opinia reclamantei intimată că nu dorește să facă partajul și a recunoaște drepturile fiecăruia, fapt imposibil în lipsa actelor de proprietate pentru averea succesorală.
- actele de care face vorbire reclamanta intimată, respectiv certificatul de moștenitor, adeverința de proprietate, nu sunt acte de proprietate și de aceea a considerat că acțiunea este prematur introdusă,
- cu toate acestea, contrar opiniei sale că este lipsit de interes privind o împărțire echitabilă a bunurilor, arată că în procedura medierii, unde s-au prezentat, i-a propus acesteia să primească în lot toate terenurile, iar el să primească casa părintească și terenul aferent, urmând să o despăgubească cu suma de 15.000 lei, fapt pe care nu l-a acceptat.
- arată că reclamanta intimată deține o locuință proprietate personală împreună cu concubinul în municipiul București unde locuiește de aproximativ 15 ani.
- precizarea că ar dori să revină la casa părintească este nereală, aceasta dorind eventual să primească întreaga gospodărie și să o înstrăineze,
- el locuiește în Mun. Suceava într-un apartament cu două camere, are doi copii care urmează să se căsătorească, iar intenția lui este de a se muta în casa părintească pe care a întreținut-o în toți acești ani,
- sistarea stării de indiviziune în lipsa actelor de proprietate nu ar fi posibilă și ar crea confuzie cu privire la loturi, instanța neavând cum să cunoască situația juridică a terenurilor, respectiv proprietarii tabulari.
- el, de aproximativ 25 ani și-a ajutat părinții la cultivarea, cât și recoltarea terenurilor și la menținerea gospodăriei într-o stare bună. A cultivat împreună cu soția 1/2 din suprafața terenului de lângă casă. A construit gardul din fața casei din bani proprii, i-a întreținut cu vopsea, cât și pereții din exterior ai casei. A plantat cu pomi fructiferi toată livada. Toate acestea sunt cunoscute de vecinii săi, cât și de o parte din persoanele care locuiesc în localitate, care au rămas mirați de decizia instanței privind atribuirea casei reclamantei intimate.
- a precizat faptul că de la începutul anului 2009, când mama a fost diagnosticată cu cancer pulmonar și până în anul 2010 când a decedat, aceasta a locuit la el în perioada în care a făcut chimioterapie. El a fost cel care i-a găsit donatori de sânge pentru a-i administra ulterior trei transfuzii de sânge.
- reclamanta intimată nu a binevoit să o vadă pe mamă în ultimele zile de viață, informată fiind chiar de el la rugămințile mamei, deși era o ultimă dorință a acesteia,
- este adevărat că reclamanta intimată și-a cumpărat un teren în urmă cu aproximativ 10-12 ani, în perioada respectivă nu vorbea cu părinții, însă acesta nu a fost cultivat niciodată, având buruieni care ating înălțimi de peste un metru., iar gardurile sunt distruse,
- de asemenea, reclamanta intimată mai face referire că a vrut să reabiliteze fundația casei și construirea de anexe, aceasta fiind o afirmație falsă, intenția reală fiind de a demola anexele existente (magazia de lemne și două cotețe) pentru a nu mai putea crește păsări,
- reclamanta intimată nu a fost niciodată împiedicată să vină la casa părintească, ea deținând un rând de chei. Ține să precizeze că aceasta nu a prezentat interes să vină în casa părintească, aceasta evitând chiar și ziua destinată pomenirii morților.
Pentru aceste motive, a solicitat admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât, așa cum a arătat, instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei, pronunțând o soluție nelegală și netemeinică.
Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește motivul de apel referitor la greșita soluție de respingere a excepției de inadmisibilitate a cererii de partaj de către prima instanță, tribunalul reține că excepția invocată nu este dată, având în vedere că neprezentarea titlului de proprietate asupra unui bun pentru care se solicită împărțeala constituie o împrejurare ce ține de componența masei succesorale, soluția fiind de neincludere a acelui bun în masa succesorală și nu un fine de neprimire al acțiunii de partaj judiciar în totalitatea ei, astfel că motivul de apel invocat va fi respins ca neîntemeiat.
După cum rezultă din dispozițiile art. 983 al.1 Cod pr. civilă, dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 982, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
Or, prin hotărârea pronunțată, prima instanță nu a respectat prevederile acestui text de lege în sensul că nu a stabilit, în mod distinct, componența masei succesorale rămase după defuncta Z. P. și componența masei succesorale rămase după defunctul Z. I., bunurile care alcătuiesc masa succesorală rămasă după fiecare defunct, posesia acestora, valoarea bunurilor care alcătuiesc masa succesorală rămasă după fiecare defunct, care sunt moștenitorii și cota parte a fiecărui copărtaș din bunurile ce alcătuiesc masa succesorală rămasă după fiecare defunct iar omisiunea primei instanțe de a stabili aceste aspecte echivalează cu necercetarea fondului cererii de partaj.
De asemenea, prima instanță a reținut faptul că certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor și a cotelor cuvenite, însă nu face dovada proprietății, sens în care nu a inclus în masa succesorală suprafața de 1700 mp teren situată în orașul Solca, . (la Zăbreni), jud. Suceava, suprafața de 1400 mp, teren arabil situat în extravilanul or. Solca, la locul „B.”, jud. Suceava, suprafața de 1200 mp teren arabil, situat în extravilanul orașului Solca, la locul „C.”, jud. Suceava, suprafața de 2400 mp teren arabil situat în extravilanul orașului Solca, la locul „C.”, jud. Suceava, suprafața totală de 2300 mp teren situat în extravilanul orașului Solca, la locul „C.-Pomăt”, jud. Suceava.
Însă, cu toate că a reținut că certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor și a cotelor cuvenite, însă nu face dovada proprietății, prima instanță a inclus în masa succesorală suprafața totală de 1.082 mp teren din care 400 mp teren construibil cu una casă și 682 mp grădină, situate în intravilanul or. Solca, ., identice cu parcelele nr.260/2 - construibil, 914/7 și 915/3 arătură înscrise în CF nr.1308 Solca, în cote ½ fiecare înscrise în certificatul de moștenitor nr. 74 din data de 3 mai 2011 eliberat de Biroul Notarului Public B. D.-A. din municipiul Rădăuți, jud. Suceava, fără ca părțile să depună la dosar actele de proprietate ale autorilor lor asupra acestor bunuri imobile indicate în certificatul de moștenitor, așa cum prevăd dispozițiile art. 980 Cod pr. civilă, argumentația primei instanțe fiind contradictorie sub acest aspect.
Este drept că în întâmpinarea de la f. 12-ds. apel, reclamanta a arătat că este în imposibilitate să depună actele de proprietate asupra bunurilor ce alcătuiesc masa succesorală deoarece pârâtul-apelant deține posesia bunurilor însă acest lucru nu constituia un impediment pentru instanța de fond care trebuia să îi pună în vedere părții culpabile să depună aceste acte de proprietate iar în caz de refuz, putea să facă aplicarea dispozițiilor art. 187 al. 1 pct. 2 lit.,,f” Cod pr. civilă și să solicite Biroului Notarului Public B. D. A. din Rădăuți să comunice documentația care a stat la baza eliberării acestui certificat de moștenitor și de la OCPI Suceava, documentația care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate al părților în cartea funciară asupra bunurilor în litigiu, având în vedere că nu se poate face un partaj în absența titlului pe baza căruia acesta este cerut, după cum rezultă din dispozițiile art. 980 Cod pr. civilă, nefiind suficiente mențiunile din certificatul de moștenitor și extrasul de carte funciară.
După cum rezultă din dispozițiile art. 983 al. 2 Cod pr. civilă, instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.
După cum rezultă din dispozițiile art. 987 Cod pr. civilă, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
Prin întâmpinarea de la f. 16-ds. fond, pârâtul-apelant a solicitat partajul în natură, în cote egale a întregii mase succesorale dar prima instanță nu a analizat în nici un fel această cerere și nici nu a pus în discuție calificarea juridică a acestei cereri care are caracter contencios iar dispozițiile art. 209 al. 1 Cod pr. civilă prevăd că, dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenții derivând din același raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvențională.
Or, instanța de fond nu a pus în discuția părților această solicitare, nu a analizat-o și nu s-a pronunțat asupra ei, hotărârea atacată fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 425 al. 1 lit.,,b” Cod pr. civilă care prevăd că hotărârea va cuprinde considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților iar partajul a fost efectuat cu încălcarea dispozițiilor art. 676 al. 1 Cod civil în care se arată că partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.
D. în cazul în care bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora sau prin vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei, după cum rezultă din dispozițiile art. 676 al. 2 Cod civil care se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după . Codului civil, după cum rezultă din art. 66 al. 2 din Legea nr. 71/2011 și cum în cauză nu s-a făcut dovada că bunurile sunt indivizibile ori nu erau comod partajabile în natură, pentru ca instanța de fond să facă aplicarea dispozițiilor art. 676 al. 2 lit. ,,b” Cod civil (mai ales că pârâtul-apelant a solicitat în mod expres prin întâmpinare partajul bunurilor ce alcătuiesc masa succesorală în natură iar prima instanță nu a analizat în nici un fel această solicitare și nici nu i-a dat posibilitatea pârâtului-apelant să își dovedească pretențiile prin suportarea de către acesta a costului probei cu expertiza dispusă în cauză), soluția pronunțată nu are nici un fundament faptic sau juridic, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului partajului iar instanța de control judiciar este în imposibilitate să verifice dacă situația de fapt reținută prin hotărârea apelată este corespunzătoare realității și are fundament în probele administrate în cauză, astfel încât criticile formulate de pârât prin cererea de apel sunt întemeiate iar analizarea celorlalte motive de apel a devenit de prisos.
Prin urmare, în temeiul art. 480 al. 2 și 3 Cod pr. civilă, tribunalul va admite apelul, va anula sentința civilă nr. 1774 din data de 27 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
În rejudecare, instanța de fond va pune în vedere reclamantei-intimate să își completeze cererea de chemare în judecată în conformitate cu dispozițiile art. 980 Cod pr. civilă, va pune în vedere părților să depună la dosar actele de proprietate pentru fiecare bun din masa succesorală iar în caz de imposibilitate, îi va pune în vedere părții culpabile să depună aceste acte de proprietate iar în caz de refuz, va face aplicarea dispozițiilor art. 187 al. 1 pct. 2 lit.,,f” Cod pr. civilă și va solicita Biroului Notarului Public B. D. A. din municipiul Rădăuți, jud. Suceava, să comunice documentația care a stat la baza eliberării acestui certificat de moștenitor și la OCPI Suceava, documentația care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate al părților în cartea funciară asupra bunurilor în litigiu.
Tot în rejudecare, prima instanță va pune în vedere părților să depună la dosar actele de stare civilă care să ateste vocația lor succesorală după defuncții Z. P. și Z. I., certificatele de deces ale acestora, va pune în discuție solicitarea pârâtului-apelant din întâmpinarea de la f. 16-ds. fond de împărțire a bunurilor ce alcătuiesc masa succesorală în natură și calificarea juridică a acestei cereri, se va pronunța asupra tuturor cererilor și apărărilor părților după calificarea juridică exactă a acestora și va proceda la rejudecarea partajului judiciar în conformitate cu dispozițiile art. 983 și următoarele Cod pr. civilă.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul Z. G. D. – CNP_, domiciliat în municipiul Suceava, ..20, ., ., împotriva sentinței civile nr. 1774 din data de 27 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți (dosar nr._ ), reclamantă-intimată fiind Z. A. – M. – CNP_, cu domiciliul ales la C. de A. „B. R. C.” din municipiul Rădăuți, ., jud. Suceava.
Anulează sentința civilă nr. 1774 din data de 27 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți, și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 noiembrie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. E. L. C. L. R. M.
Red.V.E.L.
Jud.V. L.
Tehnored.R.M.
4 ex. 17.11.2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 417/2014. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Hotărâre din 10-01-2014, Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
