Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1353/2014. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2014

Decizia nr. 1353/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 11-09-2014 în dosarul nr. 9210/314/2011

Dosar nr._ revendicare imobiliară

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1353/2014

Ședința publică de la 11 Septembrie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE V. O. D.

Judecător L. A.

Judecător A. I. M.

Grefier L. A.

Pe rol judecarea recursului declarat de către recurentul-reclamant S. V. domiciliat în comuna Ulma, ., CP_, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.2871/29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți P. .-com Ulma, CP_, jud Suceava, ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ "A. R." BUCUREȘTI-București, ..6, CP_ și A.N. "A. R." - ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE A. SIRET - SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SUCEAVA-mun Suceava, ., CP_, jud Suceava.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 05.09.2014, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 11.09.2014.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 21 septembrie 2011 sub nr._ din aceeași dată, reclamantul S. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Administrația Națională a Apelor R. și Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, ca prin hotărârea ce se va pronunța aceștia să fie obligați să-i lase liber terenul pe care i l-au ocupat fără drept și să se stabilească linia de hotar între proprietăți.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin lucrările de îndiguire care s-au făcut în cursul anilor 2008-2010, după inundațiile din anul 2008 i-a fost ocupată o anumită suprafață de teren din proprietatea sa, mai mult decât era necesar pentru respectivele lucrări și fără să fie despăgubit în nici un fel pentru terenul ocupat. A mai arătat reclamantul că nu cunoaște dacă s-au făcut acte de expropriere în folos public, solicitând a se stabili linia de hotar dintre proprietatea sa și ce a pârâților.

Acțiunea reclamanților nu a fost motivată în drept.

În dovedirea acțiunii a depus la dosar în copie: buletinul de identitate, extras de carte funciară, plan de situație, rezoluția nr.295/II/2/2011 din 05.04.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți.

Legal citați, pârâții Administrația Națională a Apelor R. și Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, au depus la dosar întâmpinări (filele 25-31, respectiv 35-60 dosar).

Prin întâmpinarea depusă la dosar ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ "A. R." BUCUREȘTI a invocat excepțiile lipsei calității procesuale pasive, inadmisibilității acțiunii și tardivității acțiunii.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive s-a arătat că potrivit O.U.G. nr. 107/2002, așa cum a fost modificata si completata, A.N.A. Romane este instituție publica de interes național cu personalitate juridica, având ca scop cunoașterea, protecția, punerea in valoare si utilizarea durabila a resurselor de apa, administrând bunurile din domeniul public al statului de natura celor prevăzute de art.136 alin.3 din Constituție, persoana juridica romana funcționând pe baza de autonomie economica, in coordonarea autorității publice centrale din domeniul apelor (in speța Ministerul Mediului).

Conform Statului de organizare si funcționare aprobat prin HG nr. 1176/2005, Administrația Națională "A. R." aplică strategia și politica națională în domeniul gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă și urmărește respectarea reglementărilor în domeniu. Pentru realizarea scopului menționat, Administrația Națională "A. R." coordonează și răspunde de modul de folosire a resurselor de apă de suprafață și subterane pe ansamblul teritoriului țării.

S-a menționat ca toate lucrările executate pe raza comunei Ulma, la solicitarea Primăriei Comunei Ulma, s-au executat, in albia minora, încă din anul 2010.

La data de 17.06.2010, reprezentanții Primăriei Ulma au întocmit o minuta la obiectivul de investiție menționat mai sus, in care s-a menționat expres, printre altele, ca acest organ al administrației publice locale „se va ocupa cu obținerea acceptului proprietarilor de terenuri, temporar si definitiv pentru zonele unde se vor efectua lucrări".

S-a mai arătat că așa cum rezulta din înscrisurile depuse la dosar, reclamantul a consimțit in deplinătate la efectuarea lucrărilor de investiții de către A.B.A. Siret, și din acest considerent, A.N.A.R. nu are calitate procesuala pasiva deoarece reclamantul si-a dat acceptul pentru respectivele lucrări, astfel cum este menționat in minuta din 17.06,2010, respectiv, „de la gardul S. V. pana la podul de la confluenta cu pr. Tinosu, pe ambele maluri, cu materializarea curbelor de nivel, de cea. 20 m lățime”.

Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, s-a arătat că potrivit art. 6 si 7 alin.1 din Legea nr. 213/1996, „sunt de utilitate publica lucrările privind prevenirea si înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale - cutremure, inundații, alunecări de terenuri;..." utilitatea publica se declara de către Guvern pentru lucrările de interes național si de către consiliile județene si Consiliul General al Municipiului București pentru lucrările de interes local".

In aprecierea utilității publice, s-a considerat ca obiectivul de investiție realizat de către A.B.A. Siret face parte din lucrări de gospodărire de interes național si utilitate publica. prin urmare, reclamantul deși susține ca nu cunoaște daca s-au făcut acte de expropriere, prin acceptul sau, acesta a consimțit liber, conform minutei din data de 17.06.2010, la efectuarea lucrărilor de investiție, solicitând admiterea excepției, în măsura in care reclamantul a pierdut posesia terenului in urma inundațiilor din anul 2008 si nu ca urmare a vreunei exproprieri datorate efectuării lucrărilor de amenajare a râului Suceava si a afluenților pe zona Ulma.

Cu privire la excepția tardivității acțiunii, s-a arătat că toate lucrările executate pe raza comunei Ulma, la solicitarea Primăriei Comunei Ulma, s-au executat in albia minora din anul 2010.

In acest sens, Art. 42 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, „In situația in care un curs de apa își formează o albie noua, părăsind in mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apa pot sa solicite, prin derogare de la prevederile art., 496 din Codul civil, in termen de un an, aprobarea Regiei Autonoma "A. R." pentru readucerea apei in vechea albie, pe cheltuiala acestora. Daca, in termen de un an de la sfârșitul anului in care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne in proprietatea riveranilor, iar albia noua se considera albie naturala» se introduce in domeniul public al statului se înregistrează în Cadastrul apelor și se dă la administrarea A.N.A.R.

Astfel, cererea reclamantului a fost înregistrată la data de 21.09.2011,iar termenul de 1 an în prezența speță s-a împlinit la data la care cursul de apă și-a format albia nouă,adică la momentul procedurii inundațiilor din anul2008, în acest sens fiind aplicabile disp. art. 572 NCC conform cărora :” proprietarul terenului de la care o apă curgătoare a smuls brusc o porțiune de mal din teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra părții desprinse dacă o revendică în termen de 1 an de la data faptului”.

Pe fondul cauzei, s-a arătat că in urma inundațiilor din 2008, s-au obținut fondurile necesare efectuării lucrării de investiție intitulata „Amenjare râu Suceava si afluenți zona Ulma, Brodina, Straja, județ Suceava", în ..A. Siret deține lucrarea mai sus menționata, In anul 2010, la solicitarea Primăriei Comunei Ulma s-au executat lucrări de apărări de mal si pe raza acestei comune.

Având in vedere ca lucrările pe malurile râului Suceava si implicit in albia minora a cursului de apa, care au fost executate in anul 2010, au survenit pe fondul lărgirii albiei ca urmare a evenimentelor meteo din anii anterior, rezulta indubitabil ca reclamantul a pierdut terenul ca urmare a inundațiilor. In aceasta situație, conform art 42 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, reclamantul trebuia sa solicite aprobarea A.N.A.R, in maxim un an de la producerea inundațiilor pentru a executa, pe cheltuiala sa, lucrările de readucere a apei in vechea albie.

Cum reclamantul nu a procedat in consecința, devin aplicabile dispozițiile legale in vigoare conform cărora „albia noua se considera albie naturala, se introduce in domeniul public al statului, se înregistrează in cadastrul apelor si se dă în administrarea Administrației Naționale A. Romane, astfel că rezultă fără echivoc că apărările de mal din gabioane și praguri de fund au fost edificate în albia minoră – domeniul public al statului.

Prin întâmpinarea depusă de pârâta A. R." - ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE A. SIRET - SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SUCEAVA a solicitat respingerea acțiunii arătându-se că, urmare a inundațiilor din vara anului 2008, pe raza comunei Ulma ,. râul Suceava, au avut loc inundații în urma cărora a fost inundată și suprafața de teren ce aparține reclamantului Smentaniuc V. .

Dacă reclamantul a pierdut posesia terenului ca urmare a inundațiilor din anul 2008, așa cum a precizat în acțiunea formulată, având în vedere că din relatările autorităților publice locale, la inundațiile din anul 2008 albia s-a lărgit, în această situație sunt incidente disp. art. 42 alin.1,2 - Legea avelor nr.107/1996,cu modificările si completările ulterioare iar reclamantul trebuia să solicite probarea ANAR în maxim un an de la producerea inundațiilor (2008) pentru executare pe propria cheltuială a lucrărilor de aducere a apei în vechea albie.

Astfel, în situația în care reclamantul nu a făcut această solicitare, este incident art.496Cod civil, conform căruia albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, fără posibilitatea păgubitului de reclama suprafața pierdută și conform art. 42- alin.2 Legea apelor se prevede că albia nouă consideră albie naturală și se introduce în domeniul public al statului, înregistrându-se în cadastrul Apelor și în administrarea A.N.A. R., în concluzie, este tardivă cererea reclamantului atât timp cât nu a cerut în termen aprobarea efectuării lucrărilor necesare recuperării terenului la momentul pierderii acestuia.

Privind lucrările executate pe raza Comunei Ulma, s-a arătat că reclamantul si-a exprimat acordul prin Tabelul Nominal încheiat cu cetățenii . . persoană care a semnat că este de acord, își exprimă acceptul de ocupare temporară și definitivă a suprafețelor de teren în vederea executării arărilor de consolidare malurilor râului Suceava.

În cauză a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantului L. Dreptății împotriva corupției și abuzurilor din România, prin care a solicitat admiterea acțiunii.

În vederea soluționării cauzei instanța a avut în vedere înscrisurile depuse de părți la dosar și expertiza ce a fost efectuată de către expert P. C. T..

Prin sentința civilă nr.2871/29.10.2013 a Judecătoriei Rădăuți, prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale active.

A respins excepția inadmisibilității acțiunii.

A respins excepția tardivității acțiunii.

A respins acțiunea civilă.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Ca urmare a inundațiilor din vara anului 2008, pe raza comunei Ulma ,. râul Suceava, au avut loc inundații în urma cărora a fost inundată și suprafața de teren ce aparține reclamantului Smentaniuc V. .

În anul 2010, malurile râului Suceava, pe raza comunei Ulma au fost consolidate cu diguri din plasă de piatră. Anterior executării lucrărilor de îndiguire, în anul 2009, administrația locală a întocmit un tabel nominal cu cetățenii a căror gospodării au fost afectate de inundațiile din vara anului 2008 și care necesita să fie protejate în viitor, tabel în care reclamantul figurează la poziția nr. 161 iar ca urmarea a solicitării Unității Administrativ Teritoriale a comune Ulma în anul 2010 s-au executat lucrări de apărare de mal cu gabioane.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ "A. R." BUCUREȘTI nu este dată în cauză în condițiile în care această pârâtă, conform prevederilor art. 107/2002 administrează bunurile din domeniul public al statului și anume resursele de apă de suprafață și subterane pe ansamblul teritoriului țării.

Așadar, această instituție, prin intermediul administrațiilor bazinale de apă aflate în subordinea sa, este administratorul albiei minore a râului Suceava aflată în domeniul public al statului și unde s-au efectuat lucrări ce au afectat și proprietatea reclamantului.

Având în vedere că obiectul acțiunii de față este revendicare, această pârâtă are calitate procesuală pasivă în calitate de administrator.

Excepțiile inadmisibilității acțiunii și tardivității cererii de chemare în judecată, de asemenea nu sunt date întrucât în cauză nu prezintă relevanță că reclamantul a fost de acord cu efectuarea lucrărilor și cu faptul că terenul său a fost afectat, acțiunea sa fiind o acțiune în revendicare, și nu una întemeiată pe disp. Legii 107/1996.

Pe fondul cauzei prima instanță a reținut, din cuprinsul raportului de expertiză ce a fost efectuat în cauză următoarele:

Reclamantul S. V. in zona in litigiu măsurata mai deține efectiv un amplasament delimitat de punctele 1 -2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-20-22-24-26-28-29-30-32-34-45-46-_-54-56-59-M 34-135 in suprafața de 5435mp fata de terenul înscris in TP 4350/1994 poz. F+G cu specificarea ca limitele măsurate si cele preluate digital de pe planul scara 1:2000 ce a stat la baza emiterii actului de proprietate nu corespund intre ele si ca o buna parte din terenul înscris in titlul de proprietate TP 4350/1994 pozițiile F+G care era in majora a fost erodat de râul Suceava ca urmare a viiturii din luna iulie a anului 2008 astfel o anumita porțiune de teren a devenit noua albie minora a râului Suceava. Ulterior acestei diminuări de teren in anul 2010 in noua albie au fost executate lucrări hidrotehnice in cadrul proiectul public de "Amenajare râu Suceava si afluienti pe zona, Brodina, Straja, județul Suceava".

Practic s-a constatat ca prin schimbarea unei porțiuni a albiei majore in albie a râului Suceava terenul reclamantului a fost afectat fiindcă . punctele_-_-_ in suprafața de 1173mp este ocupata in prezent de albia minora a râului Suceava, . 45-46-_-_-_ in suprafața de 303mp este ocupata de niște gabioanele executate in zona pentru a proteja si consolida malul apei si numai . punctele 45-46-112-111 in suprafața de 172mp mai este in proprietatea actuala a reclamantului, adică cu alte cuvinte suprafața i de 1476mp din . de gabioanele executate in anul 2010 si albia minora actuala a râului ava (modificata semnificativ in anul 2008) administrata de AN A. Romane/ABA Siret/SGA Suceava.

Similar si . punctele_-_-_-_-131-130 in suprafața de 2103 mp este ocupata in prezent de albia minora a râului Suceava, . punctele 49-50-53-54-56-)-62-_-_-_-109-110 in suprafața de 1038mp este ocupata de niște gabioanele executate in zona pentru a proteja si consolida malul apei si numai . punctele 49-50-53-54-56-5-62-_-_-_-112-110 in suprafața de 4573 mp mai este in proprietatea actuala a reclamantului, adică cu alte cuvinte suprafața totala de 3141 mp din . de gabioanele executate in 2010 si albia minora actuala a râului Suceava(modificata semnificativ in anul 2008) administrata de AN A. române/ABA Siret/SGA Suceava.

Reținându-se că reclamantul a pierdut o parte din terenul proprietatea sa ca urmare a inundațiilor care au avut ca urmare lărgirea albiei minore a râului Suceava, astfel că o porțiune de teren din proprietatea reclamantului ( ce a fost identificată de către expert) a devenit o nouă albie minoră a râului Suceava.

Potrivit art. 42 din legea 107/1996:

(1) În situația în care un curs de apă își formează o albie nouă, părăsind în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apă pot să solicite, prin derogare de la prevederile art. 496 din Codul civil*), în termen de un an, aprobarea Administrației Naționale "A. R." pentru readucerea apei în vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se soluționează de instanțele judecătorești.

(2) Dacă, în termen de un an de la sfârșitul anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia nouă se consideră albie naturală, se introduce în domeniul public al statului, se înregistrează în Cadastrul apelor și se dă în administrarea Administrației Naționale "A. R.".

(3) Pentru interese publice, readucerea apei în albia veche se realizează la propunerea Administrației Naționale "A. R.", cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin și cu aprobarea autorității publice centrale din domeniul apelor, cheltuielile suportându-se de la bugetul de stat.

Cum reclamantul nu a solicitat în termen de 1 an readucerea apei în vechea albie,rezultă că terenul proprietatea sa care în prezent a devenit noua albie minoră a râului Suceava, a trecut în domeniul public al statului.

Referitor la lucrările constând din apărări de mal din gabioanele și praguri de fund, se reține că acestea afectează parcelele F și G înscrise în titlul de proprietate nr. 4350/1994 identificate de către expert, însă așa cum s-a reținut anterior, aceste parcele de teren au trecut în domeniul public al statului.

Față de cele reținute, prima instanță a respins acțiunea și cererea de intervenție.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul S. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare a arătat că prin acțiunea inițial introdusă a solicitat ca pîrîta să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie o suprafață de teren ce a ocupat-o fără drept, prin amplasarea unor gabioane și să se stabilească totodată linia de hotar.

A arătat că în urma inundațiilor petrecute în anii 2008-2010, pîrîta a efectuat o . lucrări de natură hidrologică, prin amplasarea acelor gabioane, însă i s-a ocupat o suprafață de teren din proprietatea sa mult prea mare decât cea necesară efectuării acelor lucrări, ba mai mult s-a lăsat să se înțeleaga (și se pare că acest lucru a funcționat la instanța de fond) că s-ar fi format o nouă albie minoră a rîului Suceava, astfel că acțiunea sa este nejustificată.

De asemenea, în dovedirea pretențiilor sale a depus acte de proprietate(f. 13,14), precum și o . planșe foto(f.64), ce demonstrează modul abuziv de amplasare a acelor gabioane.

Pentru ca instanța de fond a reținut în mod greșit că el a pierdut o parte din teren la acele inundații din 2010 și că nu a solicitat readucerea apei în matca veche în termen de 1 an considerîndu-se astfel că terenul a trecut în domeniu public, trebuie făcute o . precizări importante:

În primul rînd, în analizarea acestei spețe trebuie să se poernească de la definiția termenului de albie minoră în jurul căreia se învîrte întreaga problemă. Prin albie minoră se înțelege acea suprafață de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită din mal în mal a apelor la niveluri obișnuite. Albia minoră mai poartă numele de matcă, făgaș sau vad.

Prin urmare, și atunci în 2010 și în momentul de față, suprafața de teren pe care a curs sau curge apa este aceeași, iar după inundațiile din 2010, acea albie minoră nu s-a modificat deloc, apa curgînd prin vechea matcă.

La marginea acestei albii minore sau la limita acestei albii minore se află terenul proprietatea sa, care într-adevăr a fost afectat de inundații, în sensul că partea de pămînt a acestuia(pe care se putea cultiva) a fost luată de apă, însă terenul nu a fost rupt de apă, rămînînd (fizic) o suprafață de pămînt acoperită cu pietriș, după cum se poate observa pe planșele foto.

Prin urmare, dacă apa, atunci cînd s-a retras, a revenit în vechea matcă, ce solicitare trebuia să fac el în termen de 1 an vis-a-vis readucerea apei în vechea matcă?

De aceea a considerat și a solicitat instanței de fond să facă o cercetare la fața locului pentru a avea o reprezentare clară a situației din teren, ba mai mult a insistat ca pîrîta să depună la dosar întreaga documentație privind realizarea sau execuția acelor gabioane - avînd în vedere că s-a susținut că există acea autorizație de construcție(f.58 ds. inițial) și acel punct de vedere a unui funcționar(f41) al pârâtei.

Acest punct de vedere este extrem de interesant și trebuie avut în vedere, pentru că acest funcționar spune clar că acea documentație a fost întocmită de o anume .. București, precizînd că "lucrările de consolidare trebuiau executate minoră a rîului Suceava, ocupîndu-se temporar terenuri pe durata executării lucrărilor.

Așadar, dacă aceste lucrări trebuiau executate în albia minoră sau mai pe românește în vadul apei, de ce pîrîta a intrat în terenul său pe o așa suprafață mare de teren și a amplasat după bunul plac acele gabioane, pentru ca să dea de înțeles ca de fapt acolo unde au amplasat ei gabioanele a fost albia rîului.

Pentru a demonstra că rîul Suceava nu si-a schimbat deloc albia a solicitat instanței chiar să-i încuviințeze proba cu martori, însă acest lucru nu numai că nu i-a fost încuviințat, dar nici măcar nu a fost consemnat undeva.

S-a mai reținut de instanța de fond că ar fi consimțit la efectuarea acelor lucrări conform acelei minute întocmită în data de 17.iunie.2010. Este adevărat, numai că acel tabel existent la f.53 se referă la acceptul dat de proprietari pentru ocuparea terenurilor pe durata lucrărilor, ceea ce nu justifică abuzurile pîrîtei de a ocupa o suprafață importantă de teren din proprietatea sa.

În cauză a fost dispusă efectuarea unui raport de expertiză, asupra căruia a avut o scrie de obiecțiuni, la care ar fi dorit ca dl. expert să răspundă, avînd în vedere că acesta concluzionează (pg.5 raport pct.c.2.3.1) că nu poate afirma dacă acele gambioane au fost edificate în albia minoră a rîului Suceava, pentru ca la pct. C.2.3.2 să spună că din punct de vedere cadastral sunt edificate pe proprietatea sa.

Mai mult de atît, același domn expert precizează în lucrarea sa că suprafața de_ mp. din . de gambioane, iar din . 303 mp..

Revenind la susținerea instanței vis-a-vis de aspectul legat de utilitatea publică, solicită a se avea în vedere ceea ce susține dl. expert în lucrarea sa (pct. c.1.1.2), spunând că pârâta nu deține nici un document tehnic(plan, hartă, cadastru, etc.) din care să reiese care este limita veche a albiei minore a rîului Suceava și nu se poate pronunța referitor il această limită care exista înainte de viitură pentru a putea compara cu cea din prezent.

Așadar, instanța de fond cu prea mare ușurință a îmbrățișat ideea că terenul său a devenit de utilitate publică, fără să aibă o motivație sau argumentație solidă în acest

O astfel de soluție nu face decît să încurajeze pe viitor abuzurile pîrîtei, care va mai amplasa sau va mai executa astfel de lucrări, așa după bunul plac, la umbra așa-zisei utilități publice.

Și în ipoteza unei utilități publice trebuie să se discute de o justă despăgubire.

În altă ordine de idei, fiindcă s-a adus în discuție dispozițiile lg. 107/1996, instanța de fond s-a limitat a aminti doar dispzițiile art.42, numai că acest act normativ mai cuprinde și art. 29 care spune că pentru realizarea unor lucrări de apărare împotriva inundațiilor pot fi expropiate pentru utilitate publică terenuri cu o justă despăgubire ocupate temporar, iar al.5 a art.29 spune și cum se realizează această despăgubire.

Nu spune nicăieri în această lege 107/1996 că se pot ocupa terenurile după bunul plac astfel cum a procedat pîrîta.

Revenind la art. 42 Lg. 107/96 reținut de instanța de fond, acesta se referă la situația cînd un curs de apă își formează o nouă albie, părăsind-o pe cea veche, astfel încât riveranii pot solicita în termen de 1 an Regiei Apelor Romane readucerea apei în vechea albie.

Ori așa cum am precizat și după inundații și în momentul de față râul Suceava curge în vechea sa albie, astfel că aceste dispoziții legale nu-și găsesc aplicarea, ba mai mult acele gabioane au fost amplasate în mod ilegal pe proprietatea sa, pentru a se creea convingerea că albia a fost acolo unde a efectuat lucrarea pîrîta.

Mai mult, niște gabioane nu se pot amplasa la o distanță de cîțiva zeci de metri de albia rîului, după cum se poate observa din planșele foto, astfel de lucrări se efetuează în apropierea albiei rîului, pentru că presupune și crearea unor praguri de fund, nu numai a gabioanelor.

Legal citată, intimata ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ "A. R." BUCUREȘTI a formulat întâmpinare ( f.13-15) prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În apărare a arătat că atat prin acțiunea introdusa cat a prin recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 2871/2013, recurentul nu a înțeles si nu intelege sa comunice atat instanței cat si paraților, informațiile necesare si utile in soluționarea cauzei, privind datele de identificare ale terenului despre care face vorbire în acțiune ( suprafața totala deținută, suprafața invocata a fi ocupata, titlul in baza căruia detine terenul, vecinătăți, etc...). Recurentul nu prezintă motivele de nelegalitate ale sentinței civile nr. 2872/2013 si nici temeiul de drept in baza căruia formulează recursul.

Conform Memoriului Tehnic, lucrările de apărare de mal s-au executat in albia minora a râului Suceava, astfel cum era configurata in anul 2010, pe un teren ocupat definitiv de către Administratia Bazinala de Apa Șiret ( A.B.A. Șiret).

Albia minora, precum si cea majora sunt definite in Anexa 1, pct 5 din Legea apelor ar. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare astfel: albia minora -suprafața de teren ocupata permanent sau temporar de apa, ca asigura curgerea nestingherita, din mal in mal, a apelor la niveluri obișnuite, indusive insulele create prin curgerea naturala a apelor, albia majora: porțiunea de teren din valea naturala a unui curs de apa, peste care se revarsă apele mari, la ieșirea din albia minoră.

Din relatările autoritarilor publice locale, la inundațiile din 2008 albia s-a lărgit, situație in care devin incidente dispozițiile art. 42 alin. si 2 din Legea nr. 107/1996 cu modificările si completările ulterioare conform cărora recurentul trebuia sa solicite aprobarea Administratiei Naționale A. Romane in maxim un an de la producerea inundațiilor, pentru a executa, pe cheltuiala proprie, lucrările de readucere a apei in vechea albie. In caz contrar (daca apa nu e readusa in vechea albie) este incident art. 496 cod civil care specifica raptul ca albia veche ramane iii proprietateariveranîlor, fem ca păgubitul sa poată reclama suprafața pierduta si ale art 42 alin 2 din Legea nr. 107/1996 cu modificarile si completările ulterioare conform căruia « albia minora se considera albie naturala, se introduce în domeniul public al statului se înregistreaza in Cadastrul apelor si se trece in administrarea Administratiei Naționale A. Romane ».

Asa cum corect a reținut instanța de fond, cererea reclamantului a fost inregistrata la data de 21.09.2011, tar termenul de 1 an s-a împlinit la data la care cursul de apa si-a format albia noua, adică la momentul producerii inundațiilor din anul 2008, in acest sens fiind aplicabile dispozițiile art 572 NCC conform cărora « proprietarul terenului de la care o apa curgătoare a smuls brusc o porțiune de mal din teren alipind-o de terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra părtii desprinse daca o revendica in termen de 1 an de la data faptului »

In calitate de riveran ce a pierdut o suprafața de teren, recurentul conform legislației avea obligația de a solicita Administratiei Naționale R. aprobarea pentru readucerea apei in vechea albie aceasta condiție fiind esențiala si constituind excepția de la norma generala a codului civil.

În minuta din 17.06.2010 incheiata de reprezentantul legal al Primăriei Ulma, recurentul S. V. și-a dat acceptul pentru executarea lucrărilor "de la gardul S. V. pana la podul de la confluenta cu pr. Tinosu pe ambele maluri, cu materializarea curbelor de nivel de cca 20 m latime"

Recurentul recunoaște că partea de pamant a fost luata de apa si de asemenea mai mult decât atat, precizează ca în tabelul nominal din 28.06.2010 și-a da acceptul prin semnătura pentru ocuparea temporara si definitive a unor suprafețe de teren proprietate in vederea executarii lucrărilor de consolidare maluri rau Suceava.

Cert este ca in anul 2010 lucrările au fost executate pe malurile râului Suceava si implicit in albia minora a cursului de apa astfel cum era lărgita ca urmare a evenimentelor meteo din anii anteriori, prin urmare terenul a fost pierdut ca urmare a inundațiilor.

P. Ulma a prezentat constructorului si proieciantului acceptul proprietarilor de terenuri afectate de inundații penii» ocuparea temporara și definitiva a unor suprafețe de teren.Acceptul a fost dat de către recurent, semnătura acestuia regasindu-se in tabelul nominal la poziția 161.

In drept, prevederile art. 115 c.pr.civ, Legea nr. 107/1996 cu modificările si completările ulterioare, prevederile art 496 cod civil.

Legal citată intimata A.N. "A. R." - ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE A. SIRET - SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SUCEAVA a formulat întâmpinare (filele 16-19) prin care a solicitat respingerea recursului.

În apărare a arătat că așa cum bine a reținut instanța de fond, reclamantul a pierdut posesia terenului ca urmare a inundațiilor din 2008, nu ca urmare a exproprierii datorate lucrării de amenajare, astfel acțiunea este inadmisibilă.

Conform art.6,7 alin.l - Legea 33/1996- sunt de utilitate publica lucrările privind

prevenirea și înlăturarea dezastrelor naturale - inundații.Obiectivul de investiții realizat de ABA Șiret face parte din lucrările de gospodărire de interes național și utilitate publică.

Dacă reclamantul reclamantul ar fi pierdut posesia terenului ca urmare a inundațiilor din anul 2008, așa cum a precizat în acțiunea formulată, având în vedere că din relatările autorităților publice locale, la inundațiile din anul 2008 albia s-a lărgit, în această situație sunt incidente dispozițiile art. 42alin.l,2 Legea apelor nr107/1996 cu modificările si completările ulterioare. Astfel, în această situație reclamantul trebuia să solicite aprobarea ANAR în maxim un an de la producerea inundațiilor (2008)pentru executare pe propria cheltuiala a lucrărilor de aducere a apei în vechea albie. În situația în care reclamantul nu a făcut această solicitare, este incident art.496 Cc, conform căruia albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, fără posibilitatea păgubitului de a reclama suprafața pierdută și conform art. 42- alin.2 Legea apelor se prevede că albia nouă se consideră albie naturală și se introduce în domeniul public al statului, înregistrându-se în Cadastrul Apelor și în administrarea A.N.A. R..

In concluzie - este inadmisibilă atât recursul cât și cererea reclamantului atât timp cât acesta nu a cerut în termen aprobarea efectuării lucrărilor necesare recuperării terenului la momentul pierderii acestuia.

P. comunei Ulma a procedat la obținerea acceptului reclamantului pentru ocuparea terenului cu lucrarea de investiții al cărei beneficiar este tot P. Comunei Ulma

Acceptul reclamantului privind ocuparea temporară și definitivă a unor suprafețe de teren proprietate în vederea executării lucrărilor de consolidare a malului râu Suceava a fost consemnat în Tabelul nominal pe care P. Comunei Ulma l-a întocmit - prin angajații săi- unde la poziția 1 este menționat numele reclamantului cu identificare și semnătura sa.La dosarul cauzei este depus și Tabelul(fila.48) nominal cuprinzând cetățenii a căror gospodării au fost afectate de inundațiile din 2008 întocmit de către, primăria Ulma, unde la poziția 161 este precizat numele reclamantului. Reclamantul a consimțit în deplinătate la efectuarea lucrărilor și ocuparea temporară și definitivă (fila 38 dosar),considerându-le utile pentru protejarea gospodăriei sale. Acestea sunt motivele pentru care reclamantul a pierdut toate acțiunile sale formulate - la poliție, P. de pe lângă Tribunalul Suceava.

Cu privire la . de 1173 mp expertul arată că: "prin schimbarea unei porțiuni a albiei majore în albie minoră a râului Suceava terenul reclamantului a fost afectat", însă modificarea scurgerii unui curs de apă din cauze naturale este o situație des întâlnită în fapt drept pentru care legiuitorul a instituit reguli speciale și obligatorii în această situație, reglementând-o în cadrul art42 din Legea apelor 107/1996:

Art.42 (l) In situația în care un curs de apa își formează o albie noua părăsind în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apa pot sa solicite, prin derogare de la prevederile art 496 din Codul civil, în termen de un an aprobarea Administrației Naționale A. R. pentru readucerea apei în vechea albie pe cheltuiala acestora.

(2) Dacă, în termen de un an de la sfârșitul anului în care apa a părăsit albia, nu se

formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia nouă se consideră albie naturală, se introduce în domeniul public al statului, se

înregistrează în Cadastrul apelor si se dă în administrarea Administrației Naționale «A.

R.».

Prin urmare, viitura care a avut loc în anul 2008 și a afectat terenul reclamantului a determinat și modificarea albiei minore, noua albie, repectiv . expert ca fiind F3, devenind automat prin efectul legii domeniu public al statului.

Așa cum prevede actul normativ, reclamantul avea posibilitatea până la sfâsitul anului

2009 să ceară acordul instituției intimate cu privire readucerea albiei pe vechiul curs, pe propria sa cheltuială.

Reclamantul se află in situația de păgubit, dar nu poate reclama suprafața pierdută, de vreme ce nu a cerut aprobarea de a efectua lucrările necesare recuperării terenului la momentul pierderii acestuia.

În calitate de riveran ce a pierdut o suprafața de teren, reclamanul avea obligația de a solicita AN A. Romane "aprobarea pentru readucerea apei in vechea albie", acesta condiție fiind esențiala si constituind excepția de la norma generala a Codului Civil. In lipsa îndeplinirii condiției este dată situația prevăzuta de art.496 Cod Civil. Ori în zonă lucrările au fost executate de către instituția intimată cu fonduri alocate de la bugetul de stat și fondul pentru mediu, la solicitarea autorității publice locale și nu de către reclamant pe cheltuiala proprie, asa cum prevede norma legala speciala.

In ceea ce privește lucrările executate pe raza Comunei Ulma, ele constau în apărări de mal din gabioane și praguri de fund, rezultând fără dubiu că ele au fost edificate în albia minoră (domeniul public) și nicidecum pe terenuri proprietate privată.

Lucrarile executate au fost necesare si oportune având următoarele efecte pozitive:

-oprirea fenomenelor de degradare a malurilor cursului de apă, apărarea obiectivelor socio-economice aflate in imediata vecinătate amenințate datorita eroziunii si prăbușirii malurilor prin lucrări de îndiguire si apărări de mal;

La data de 17.06.2010 s-a intocmit Minuta privind realizarea lucrărilor în . semnată de către reprezentanți ai proiectantului, constructorului, beneficiarului, dirigintelui de șantier, si ai Primăriei Comunei Ulma.

Acesta cuprinde mențiunea « P. Ulma se va ocupa cu obținerea acceptului proprietarilor de terenuri, temporar si definitv pentru zonele unde se vor efectua lucrări. » Prin urmare, P. Comunei Ulma a fost cea care si-a luat angajamentul scris de a obține acordul proprietarilor de teren in eventualitatea in care lucrarea ce urma a fi executată ar fi ocupat vreo proprietate privata.

În acest sens, P. Ulma a prezentat constructorului și proiectantului acceptul proprietarilor de terenuri afectate de inundații pentru ocuparea temporară și definitivă a unor suprafețe de teren. Acceptul a fost dat de fiecare proprietar, semnătura reclamantului regasindu-se la poz. 1 și 161 din cele două tabele prezentate către Primărie antreprenorului.

D. o expertiza topo ar putea stabili cu exactitate daca suprafața de teren este ocupată de vreo lucrare de investiție a cărui beneficiar este instituția intimată sau aceasta a fost pierdută de către reclamant ca efectul inundațiilor.

In cazul in care expertiza topo ar dovedi pierderea unei suprafețe de teren a reclamantului ca urmare a realizării investiției, P. Comunei Ulma ar trebui sa-1 despăgubească deoarece si-a luat angajamentul obținerii acordului proprietarilor.

In drept - art. 205,206 Codpr.civ.

Deși legal citată intimate P. Comunei Ulma-prin primar nu a formulat întâmpinare.

Recurentul S. V. a formulat răspuns la întâmpinare ( fila 31) prin care a solicitat respingerea excepției inadmisibilității acțiunii reclamantului reiterară de intimată având în vedere că intimate nu a formulat recurs împotriva sentinței civile nr.2871/2013 și în consecință această excepție nu poate fi invocată prin întâmpinare. Dacă instanbța va considera această excepție de ordine publică solicită respingerea întrucât acțiunea reclamantului are ca obiect revendicare imobiliară nefiind o acțiune întemeiată pe dispozițiile legii 107/1996.

În ceea ce privește acceptul obținut de către P. Comunei Ulma conform minutei din data de 17.06.2010, acesta se referă la acceptul dat de proprietarii terenurilor pe durata lucrărilor. Astfel nu se justifică abuzurile pârâtei de a ocupa o suprafață importantă de teren după finalizarea acestora.

Pârâta pentru efectuarea lucrărilor a obținut autorizația de construire din 15.02.2008, în baza unui memoriu tehnic de la fila 57 dosar. Această autorizație nu a fost respectată întrucât conform celui memoriu era vorba doar de o ocupare temporară a terenurilor.Dacă se are în vedere chiar punctul de vedere de la fila 43 întocmit de responsabil de lucrare, numita subinginer Fuioaga A., terenurile urmau să fie ocupate doar temporar pe perioada efectuării lucrărilor de consolidare.

Este adevărat că și el a fost afectat de inundațiile dina nul 2008, fiind astfel înscris pe tabelul nominal cu cetățenii a căror gospodării au fost afectate de inundații, poziția 161 din acest tabel, în sensul că partea de pământ a acestuia, deci pe care o putea cultiva, a fost luată de apă, însă terenul nu a fost rupt de apă, rămânând fizic o suprafață de pământ acoperită cu pietriș, aspect ce rezultă din planșele foto de la dosar. Albia minoră a râului Suceava nu s-a modificat deloc, apa curgând la ora actuală prin aceeași matcă.

Consideră că sentința recurată s-a dat fără o cercetare a fondului pricinii, având în vedere că expertiza efectuată în cauză nu a fost lămuritoare, întrucât în speța de față era necesar numirea unui expert hidrotehnic dat fiind faptul că expertul topo nu avea pregătirea necesară să arate dacă acele gabione au fost ridicate în albia minoră a râului Suceava, dacă albia minoră s-a modificat sau prezenta albie minoră se datorează gabioanelor amplasate de pârâtă și alte asemenea aspecte ce ar putea fi lămurite doar de un expert cu specialitatea hidro.

Examinând recursul ce se subsumează prevederilor art. 304 pct. 5,9, art. 3041 din vechiul cod de procedură civilă prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor formulate, tribunalul reține următoarele:

Față de petitul acțiunii, față de motivarea în fapt și în drept a cererii, de esență era lămurirea anumitor aspecte, învederate chiar și de reclamant, în fața instanței de recurs: care este albia minoră prezentă a râului Suceava, dacă aceasta s-a modificat în urma inundațiilor din 2008-2010, dacă ulterior a revenit sau nu la amplasamentul anterior, dacă gabioanele amplasate de intimată se află în albia minoră, respectiv asigură o zonă de protecție, dacă lucrările hidrotehnice efectuate pe terenul reclamantului au depășit suprafața necesară.

Importanța acestor aspecte a fost subliniată de reclamantul-recurent atât în memoriul de recurs, cât și în răspunsul la întâmpinare.

Sarcina probei revine reclamantului, întrucât cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească.

Deci, în speță, reclamantul recurent trebuia să dovedească împrejurările invocate, care ar fi condus la ocuparea fără drept a terenului proprietatea sa de către pârâtă, cu ocazia efectuării lucrărilor hidrotehnice.

Reclamantului-recurent îi revenea sarcina de a dovedi că s-a ocupat o suprafață de teren mai mare decât cea necesară efectuării lucrărilor, că albia minoră a râului Suceava nu s-a modificat, ci acesta a revenit, după inundații, în vechea matcă.

Așa cum arată chiar recurentul, atât în memoriul de recurs, cât mai ales în răspunsul la întâmpinare, și cu ocazia cuvântului în dezbateri, pentru lămurirea acestor aspecte tehnice se impunea efectuarea unei expertize hidrotehnice, prin apelarea la un specialist autorizat în domeniu.

De observat că în fața primei instanțe, reclamantul nu a propus o asemenea probă. Din contră, deși pârâta a propus expres această probă ( f.51, judecătorie), reclamantul s-a opus.

Rezultă deci că reclamantul, deși avea obligația de a-și proba pretențiile, nu s-a achitat de aceasta, mai mult s-a opus probei cu expertiza hidrotehnică la prima instanță.

În recurs, acesta a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, pentru a se efectua această expertiză.

Conform art.129 alin.5¹ Vechiul cod de procedură civilă nu se poate reproșa, în căile de atac, faptul că prima instanță nu a administrat, din oficiu, probe pe care recurentul nu le-a solicitat în fața acesteia.

Deci recurentul putea reproșa primei instanțe neefectuarea respectivei expertize doar dacă ar fi solicitat această probă în timpul judecății în fața primei instanțe.

Practic, recurentul își invocă propria culpă, în sensul că nu și-a dovedit pretențiile, și mai mult, s-a opus expertizei tehnice aptă să lămurească pretențiile sale.

Nimeni nu-și poate invoca însă propria culpă.

Într-adevăr, expertiza topo efectuată în cauză nu poate fi luată în calcul, întrucât nu emană de la specialistul autorizat să lămurească aspecte hidrotehnice. De altfel, concluziile acesteia nu sunt favorabile reclamantului recurent ( acest expert a arătat că albia minoră a râului Suceava s-a modificat după inundații, că gabioanele s-au încadrat în actuala albie minoră, etc…)

Nedovedindu-se pretențiile, soluția ce se impunea este respingerea acțiunii, ca nefondată.

Ca dovezi, recurentul invocă actele sale de proprietate și planșe foto, care nu au aptitudinea de a edifica asupra aspectelor esențiale ale speței, arătate mai sus, pentru care era necesară părerea unui expert hidrotehnic.

Întrucât aceste aspecte n-au fost lămurite, alte împrejurări sunt nerelevante (dacă reclamantul a pierdut teren sau nu în urma inundațiilor, de altfel, reclamantul-recurent recunoaște că a fost grav afectat de inundații).

O cercetare la fața locului era neutilă, instanța neavând cunoștințe hidrotehnice.

Recurentul invocă autorizația de construire nr.7/2008 ( f.58, judecătorie) care însă atestă că lucrările de amenajare au fost autorizate de organele abilitate.

Acesta mai invocă un punct de vedere ( f.43, judecătorie), care însă confirmă că „lucrările… se găsesc în albia minoră a râului Suceava”. Pârâta a depus o . înscrisuri pentru justificarea lucrărilor, (documentație) care ar fi trebuit supuse analizei unui expert hidrotehnic, așa cum s-a arătat, pe larg, mai sus.

Reclamantul-recurent nu a dovedit că s-a depășit albia minoră, caz în care s-ar vorbi doar de o ocupare temporară și de necesitatea acceptului său. Deci, aspectele privind acesta din urmă nu pot fi reținute, cât timp nu s-a dovedit de către reclamant, depășirea albiei minore.

Recurentul nu a dovedit că a solicitat proba testimonială, din actele dosarului nerezultând aceasta. De altfel, aceasta ar fi fost neutilă, față de necesitatea unei expertize hidrotehnice.

Obiecțiunile la raportul de expertiză topo sunt nerelevante, din moment ce această expertiză nu poate fi luată în considerare, pentru cele arătate mai sus.

Raportul de expertiză topo a fost înlăturat, așa cum s-a arătat mai sus. De altfel, nu era importantă limita veche a albiei minore și documentația aferentă acesteia, ci amplasamentul actual, la data efectuării lucrărilor. Nu era necesară compararea celor două amplasamente, ci doar identificarea amplasamentului actual.

Prima instanță a motivat, în fapt și în drept, soluția pronunțată, iar instanța de recurs a adus noi considerente.

Prima instanță a reținut că potrivit art.42 Legea 107/1996 „(1) În situația în care un curs de apă își formează o albie nouă, părăsind în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apă pot să solicite, prin derogare de la prevederile art. 496 din Codul civil*, în termen de un an, aprobarea Administrației Naționale "A. R." pentru readucerea apei în vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se soluționează de instanțele judecătorești.

Recurentul arată că aceste prevederi legale nu se aplică, pentru că râul a revenit în vechea albie, aspect nedovedit.

Recurentul insistă asupra planșelor foto, care nu sunt însă relevante, fără părerea unui specialist hidrotehnic.

Nu se justifica redeschiderea dezbaterilor, atât timp cât reclamantul nu a solicitat o expertiză hidrotehnică.

Într-adevăr, expertul topo nu are cunoștințele necesare pentru a lămuri aspectele tehnice specifice speței. Însă reclamantul este în culpă, întrucât nu și-a dovedit pretențiile.

În concluzie, în baza art.312 alin.1 Vechiul cod de procedură civilă, tribunalul va respinge recursul, ca nefondat. Față de această soluție, nu se justifică nici acordarea cheltuielilor de judecată către recurent, conform art. 274 vechiul cod de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de către recurentul-reclamant S. V. domiciliat în comuna Ulma, ., CP_, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.2871/29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți P. .-com Ulma, CP_, jud Suceava, ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ "A. R." BUCUREȘTI-București, ..6, CP_ și A.N. "A. R." - ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE A. SIRET - SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SUCEAVA-mun Suceava, ., CP_, jud Suceava, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 11 Septembrie 2014.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

V. O. D. L. A. A. I. M. L. A.

Red AIM

Jud.fond C. V.

Tehnored.L.A.

2 ex./09.10.2014

← Uzucapiune. Decizia nr. 756/2014. Tribunalul SUCEAVA		Îndreptare eroare materială. Decizia nr. 1701/2014. Tribunalul... →

Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1353/2014. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1353/2014. Tribunalul SUCEAVA