Revendicare imobiliară. Decizia nr. 624/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 624/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 11-03-2014 în dosarul nr. 2129/227/2009
Dosar nr._ Revendicare imobiliară
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.624
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.03.2014
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR G. D.
JUDECĂTOR I. M.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâtul T. C., domiciliat în . Moldovei,județul Suceava și reclamanta U. L., domiciliată în mun. Fălticeni, ..6P, ., ., împotriva sentinței civile nr.2129 pronunțată la data de 28.11.2013 de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimați fiind pârâții N. I G., N. V. I., T. G., D. C. C., N. A. D., toți cu domiciliul în . Moldovei,județul Suceava și M. D., cu domiciliul în mun. Suceava, . 10, ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pârâtul recurent asistat de av. V. I., av. P. M. pentru reclamanta recurentă, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei, după care:
Instanța verificând actele și lucrările dosarului constată că din eroare pe citativul emis pentru termenul de astăzi a fost trecut numitul M. N. în calitate de pârât intimat, acesta nefiind parte în proces, motiv pentru care s-a procedat la rectificarea citativului în sensul arătat.
Av. P. M. pentru reclamanta recurentă depune la dosar împuternicire avocațială și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 126 lei, timbru judiciar de 0,15 lei, pe care instanța le anulează calea de atac promovată de această parte fiind legal timbrată.
În ceea ce privește recursul declarat de pârâtul T. C., instanța constată că față de motivele de recurs formulate, în mod greșit acesta a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 126 lei, taxa de timbru datorată de pârât în conformitate cu disp. art.2 și art.11 din Legea nr.146/1997 fiind de 68,75 lei motiv pentru care dispune anularea taxei de timbru în limitat sumei de 68,75 lei și restituirea sumei de 72,25 lei nefolosită de instanță.
Av. P. M. pentru reclamanta recurentă învederează instanței faptul că nu a primit copia recursului declarat în cauză de pârâtul Tenci C., nu solicită acordarea unui termen în acest sens însă solciită a i se pune în vedere acestuia prin apărător să depună la dosar copie după motivele de recurs.
Instanța respinge cererea formulată de av. P. M. dat fiind faptul că, din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare rezultă clar că toate părțile au fost citate cu copia motivelor de recurs,.
Av. V. I. pentru pârâtul recurent arată că nu mai are de formulat alte cereri si solciită acordarea cuvântului la dezbateri.
Instanța constatând recursul în stare de judecată acordă cuvântul la dezbateri pe fondul acestuia.
Av. V. I. pentru pârâtul recurent solicită admiterea recuruslui pentru motivele expuse în cererea de recurs, casarea hotărârii primei instanțe în sensul respingerii acțiunii reclamantei numai față de T. C., respingerea recursului reclamantei ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Av. Pu8jină M. pentru reclamanta recurentă solciită admiterea recursului, ața cum a fost formulat, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe pentru completarea probatoriului, respingerea recuruslui formulat de pârâtul T. C. ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni și înregistrată sub nr._ din 21.07.2009, reclamanta U. L., a solicitat în contradictoriu cu pârâții: N. I.G., N. V.I., Tenciuc G., T. C. și D. C.C., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați pârâții să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de 3438 mp. teren situată în intravilanul satului G., .. Suceava, ce face parte din . mp. teren la locul „Acasă” între vecinii: S. T. pârâu, drum comunal, evaluat la suma de 1000 lei.
Solicită obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
In fapt, prin titlul de proprietate nr. 966/15.02.1994, s-a reconstituit dreptul de proprietate autoarei sale, P. C.A. pentru suprafața de 14.800 mp. teren situată în intravilanul satului G., . din parcelele de 2200 mp. teren arabil, 1500 mp. teren curți-construcții și 11.100 mp. teren neproductiv.
Precizează că autoarea sa a decedat la data de 01.07.2008, reclamanta fiind unica moștenitoare, conform certificatului de moștenitor nr. 119/11.08.2008 emis de BNP D.-N. A..
In urma măsurătorilor cadastrale ale suprafeței din intravilan, s-a constatat că din totalul suprafeței de 14.800 mp. înscrisă în titlu, deține doar 11.362 mp., restul suprafeței de 3438 mp. este ocupată de pârâți, fără justificarea vreunui titlu,
Pentru aceste motive, solicită admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată.
In drept și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 480, 483 Cod civil, art. 274 Cod proc.civ.
In dovedire, înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, expertiză tehnică, martori.
Prin întâmpinare, pârâții: N. I.G., N. V.I., Tenciuc G., T. C. și D. C.C. (f.19-20 dosar), au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond, respingerea acțiunii ca nefondată.
In fapt, potrivit titlului de proprietate nr. 966/15.02.1999 emis de Comisia Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe numele defunctei P. A., niciunul dintre pârâți nu figurează ca și vecini față de suprafețele de teren situate la locul „Acasă”, la toate cele trei parcele figurând un singur vecin, S. T. apoi limitrof proprietăților, figurând un pârâu și drum comunal.
In dovedire, au anexat la dosar înscrisuri și au solicitat proba cu martori.
Prin întâmpinare (f.39 dosar), M. D. a invocat în principal, excepția lipsei calității procesual pasive, întrucât potrivit titlului de proprietate, nu figurează ca vecină sau proprietar, iar pe fond respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât nu deține teren din terenul proprietatea reclamantei.
Arată că soacra sa, M. N. a deținut în intravilanul satului Ciumulești, .. Suceava un teren conform titlului de proprietate nr. 3365 din 24.03.1999, iar în urma decesului acesteia la data de 27.02.1999, au rămas un număr de patru moștenitori, fapt ce rezultă din certificatul de moștenitor nr. 133 din 04.11.1999.
In dovedire, a anexat la dosar înscrisuri (f. 40-41 ).
Reclamanta U. L. a solicitat prin cerere (f.43 dosar), chemarea în judecată, în calitate de pârâte a numitelor N. A.-D. și N. A. domiciliate în satul G., .. Suceava, precum și rectificarea erorii materiale strecurate în cererea de chemare în judecată, privitoare la numele corect al prim-pârâtului, N. G. în loc de N. G..
La termenul din data de 01.02.2010, instanța a pus în discuția părților, excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâții: N. I.G., N. V.I., Tenciuc G., T. C. și D. C.C. și M. D., excepții ce au fost unite cu fondul.
Reclamanta a formulat din nou precizări la cerere (f.127 dosar), prin care a arătat că suprafețele de teren supuse expertizării, sunt: 0,22 ha teren intravilan situat la locul „Acasă” între vecinii: S. T. pârâu, drum comunal și drum comunal, fiind înscris în titlul de proprietate nr. 966/15.02.1994 și suprafața de 1,11 ha teren intravilan, situat la locul „Acasă” între vecinii: S. T. pârâu, drum comunal și drum comunal, fiind înscris în titlul de proprietate nr. 966/15.02.1994; terenurile situate în cele două parcele aflându-se pe raza satului Ciumulești, .>
Arată că aceste obiective se află la fila 96 dosar, fiind stabilite în mod corect, însă adresa de la fila 120 dosar, s-a întocmit eronat, în sensul înaintării obiectivelor de la fila 56 dosar și nu a celor de la fila 96 dosar.
La termenul de judecată din data de 28.09.2011, față de concluziile raportului de expertiză, reclamanta a înțeles să solicite introducerea în cauză a moștenitorilor defunctei M. N., menționați în certificatul de moștenitor nr. 133/1999, respectiv: M. N., M. G., B. P. și B. V., iar ulterior a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâtă a soției supraviețuitoare a defunctului B. V.- B. V. (f.225 dosar).
Prezenți în instanță, pârâții: M. N., M. D. și B. P. arată că nu dețin terenul ce a aparținut autoarei lor și nu cunosc cine-l deține (f.223 dosar).
Mai arată pârâții, că B. V. și M. G. sunt decedați.
La interogatoriu, M. N. și B. V. (f.232 dosar), au arătat că nu au deținut terenul ce a aparținut defunctei M. N.. Terenul era deținut de M. G. și soția sa, M. D..
Se arată că nici B. P. nu a lucrat terenul ce a aparținut defunctei.
La termenul din data de 11.11.2012 (f.299 dosar), pârâții prezenți arată că M. N. a decedat.
Prin încheierea de ședință din data de 19.11.2012, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei, în conformitate cu prev. art. 243 Cod proc.civ.
Reclamanta a formulat cerere de repunere pe rol, solicitând ca instanța să emită adresă către Primăria mun. Suceava, pentru a afla care sunt moștenitorii legali ai defunctului M. N., întrucât la cererea efectuată de cabinet avocat, nu s-au depus informațiile solicitate.
La termenul de judecată din data de 08.10.2012, instanța a dispus din nou suspendarea judecării cauzei, în conf. cu prev. art. 243 Cod proc.civ. date fiind relațiile de la fila 352 dosar și anume că, nu a fost întocmită sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, după defunctul M. N..
Prin cererea de repunere pe rol de la data de 13.11.2012, s-a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât a moștenitorului defunctului M. N.- M. S.-P., cu domiciliul în mun. Suceava, ., ., ., jud. Suceava.
Acesta, deși legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare.
Pârâții: D. C., N. A., N. I., B. P., B. V., susțin că nu dețin teren din terenul proprietatea reclamantei și mai arată că M. D. a fost cea care a dat în arendă terenul autoarei lor(f.453-457 dosar).
Față de raportul de expertiză întocmit în cauză de expert R. N., reclamanta prin apărător, arată că renunță la judecata față de pârâții: B. P., B. V., M. S.-P. și că insistă în acțiunea formulată, față de ceilalți pârâți.
Prin încheierea de ședință din data de 30.05.2013 (f.510 dosar), instanța, în conf. cu art. 246 Cod proc.civ. a luat act de renunțarea la judecată a reclamantei, față de pârâții: D. C., N. A., N. I., B. P., B. V. și M. S.-P..
Examinând în principal excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții: M. D., N. I. G., T. G. și T. C., instanța o constată neîntemeiată.
Astfel, s-a reținut că în drept, calitatea procesuală pasivă este una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile, reclamanta având obligația să dovedească identitatea dintre pârâtul chemat în judecată și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății.
Potrivit art. 563 din N.Cod civil „ proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul”.
Prin acțiunea în revendicare, proprietarul care a justificat proveniența lucrului, poate cere restituirea acestuia de la cel care se găsește.
Din probele administrate în cauză, respectiv raportul de expertiză întocmit de către ambii experți numiți de instanță, rezultă că pârâții dețin teren în vecinătatea terenului proprietatea reclamantei, astfel că motivul invocat de pârâți, cum că în titlurile de proprietate emise pe numele autorului lor nu figurează ca vecini, nu au relevanță și prin urmare, excepția lipsei calității procesuale pasive, urmează a fi respinsă.
De altfel, la data efectuării expertizei de către expert U. O.-A., pârâții prezenți au recunoscut că au fost trecuți vecinii, fapt consemnat în raport-fila 189 dosar.
Prin sentința civilă nr.2129 din 28.11.2013, Judecătoria Fălticeni a respins ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâții: N. I. G., N. V.I., T. G., T. C., D. C.C. și M. D..
A admis în parte cererea de chemare în judecată, așa cum a fost precizată, formulată de reclamanta U. L., în contradictoriu cu pârâții: N. I. G., T. G., T. C., M. D. și N. A.-D..
A obligat pe pârâtul T. G. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie, suprafața de 38 mp. – . de situație anexa 3 la suplimentul la raportul de expertiză, întocmit de expert R. N.- puncte de contur_9-718;
A obligat pe pârâtul T. C. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie, suprafața de 506 mp. identică cu . de situație anexa 3 la suplimentul la raportul de expertiză, întocmit de expert R. N.- puncte de contur_;
A obligat pe pârâtul M. D. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie, suprafața de 572 mp. identică cu . de situație anexa 3 la suplimentul la raportul de expertiză, întocmit de expert R. N.- puncte de contur_2-711.
Arespins ca nefondate cererile formulate față de pârâții N. G. și N. A.-D..
A obligat pe pârâtul T. G. să plătească reclamantei, suma de 290,66 lei cheltuieli de judecată, din care: 2,66 lei taxă judiciară de timbru și 288 lei onorariu avocat și onorarii expert.
A obligat pe pârâtul T. C. să plătească reclamantei, suma de 323,42 lei cheltuieli de judecată, din care: 35,42 lei taxă judiciară de timbru și 288 lei onorariu avocat și onorarii expert.
A obligat pe pârâta M. D. să plătească reclamantei, suma de 328,04 lei cheltuieli de judecată, din care: 40,04 lei taxă judiciară de timbru și 288 lei onorariu avocat și onorarii expert.
Cheltuielile de judecată în cuantum de 2300 lei și respectiv 666,72 lei, pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar, rămânând în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin titlul de proprietate nr. 966/15.02.1994 eliberat pe numele autoarei reclamantei, P. C.A., s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață totală de 2,45 ha teren, pe raza satului Ciumulești, .. Suceava (f. 8 dosar), din care la locul „Acasă” o suprafață de 2200 mp. teren arabil (poziția B1) și 1,11 ha alte terenuri (poziția B7).
Ca urmare a identificării și măsurării terenului de mai sus, s-a constatat că vecinătățile suprafeței menționate mai sus, au fost trecute greșit în titlul de proprietate, fapt recunoscut și de către pârâți.
Astfel, suprafața de 0,22 ha teren (2200 mp.) identică cu . B1- arabil situată la locul „Acasă” în titlul de proprietate nr. 966/15.02.1992 se învecinează cu: N. G. (NE), linie hotar (SE), moșt. defunctului M. N. (SV) și U. L..
Această suprafață de teren a figurat în evidența de rol agricol din anii 1959-1962, poziția II.B.7. denumită „V. . Comisia Județeană în baza Legii 18/1991 conform Anexei 2A, poziția 16, cu aceeași suprafață.
Procesul verbal de punere în posesie pe numele P. C.A. (mama reclamantei), nu are o schiță a terenului după care s-ar fi putut compara dimensiunile punerii în posesie, cu cele actuale.
La măsurătorile efectuate în primă fază, de expert U. O.-A. s-au găsit la măsurători într-o primă variantă, suprafața de 2147 mp. rezultând un deficit de 53 mp. iar în cea de-a doua variantă (contur 32-1-3-4 din anexa 1) suprafața de 1805 mp. rezultând un deficit de 395 mp.
S-a avut în vedere la măsurători, punctele de hotar arătate de reclamantă și pârâți, reclamanta susținând că cel de-al doilea punct arătat este cel corect.
Suprafața de 1,11 ha teren (11.100 mp.) identică cu . terenuri situate la locul „Acasă” și evidențiată în titlul de proprietate 966/15.02.1994, se învecinează cu: S. A și pârâții N. G. și A.-D., U. L. și urmașii def. M. N. (SE), urmașii def. M. N., T. G. și T. C. (SV) și D. C. și pârâu (NV).
Vecinătățile parcelei B7 din titlul de proprietate 966/1994, respectiv: S. T (N), pârâu(V), drum comunal (S și V) au fost trecute greșit, fapt recunoscut și de către pârâții prezenți la măsurători.
Și aceste suprafețe au fost evidențiate în registrul agricol din anii 1959-1962 poziția II B.2. și II B.3. denumită „V. .,08 ha (0,72 + 0,36 ) și validată de Comisia Județeană Suceava, conform Anexei 2A, poziția 16 cu 1,11 ha.
De asemenea, procesul verbal de punere în posesie pe numele P. C.A. (mama reclamantei) nu are o schiță a terenului, după care s-ar fi putut compara dimensiunile puse în posesie cu cele actuale.
S-a arătat că reclamanta deține suprafața de_ mp. rezultând un deficit de 514 mp.
Întrucât în cauză s-a solicitat efectuarea unei noi expertize, încuviințată de instanță, prin raportul de expertiză întocmit de expert R. N., s-a constatat urmare a identificării și măsurării efectuate în teren, privitor la cele două suprafețe de 0,22 ha și 1,11 ha proprietatea reclamantei, că aceasta are un deficit din .. în suprafața de 572 mp. și 554 mp. din parcela de_ mp.
Raportul de expertiză întocmit de expert U. O.-A. a concluzionat că diferența de 395 mp. din .. se regăsește în suprafața vecină deținută de moștenitorii defunctului M. Gh.N., iar diferența de 514 mp. din parcela de_ mp. se regăsește de asemenea, în terenul deținut de moștenitorii defunctului M. N., singurii vecini de altfel, care dețin teren în plus față de actele de proprietate invocate de pârâți.
Astfel, pârâții N. G. și A.-D. dețin o suprafață de 9000 mp. identică cu corpul de proprietate nr. 1379, înscris în CF 628 N Vadu Moldovei, teren cumpărat de la pârâții N. I. și A., prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 356/13.02.1997 la BNP M. A..
Prin urmare, pârâții N. I. și A. nu mai au calitatea de vecini ai reclamantei U. L..
La baza vânzării acestui teren a stat contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 4952/16.05.1991 de N. de Stat Județean Suceava, prin care N. Gh. V. (titularul titlului de proprietate nr. 4005/24.09.2004), vinde fiului N. V.I., următoarele suprafețe de: 700 mp. parte din . proprietate 4005/2004-poz. B6 curți-construcții, 1000 mp. din titlul de proprietate 4005/2004-poz. B7-alte terenuri și 1800 mp. din titlul de proprietate 4005/2004-poz. B3- livezi.
Terenul deținut de pârâții N. G. și A.-D. este de 9027 mp. diferența de 27 mp. încadrându-se în toleranță de măsurătoare, având în vedere că este teren foarte accidentat pe o porțiune.
În partea de SV, terenul în litigiu se învecinează cu terenul moștenitorilor defunctei M. Gh-N., la măsurătoare rezultă faptul că aceștia dețin în plus suprafața de 2084 mp. (s-au găsit_ mp. în loc de 8400 mp.) evidențiat în titlul de proprietate invocat de aceștia, respectiv nr. 3365/24.03.1999.
In partea de SV suprafața în litigiu, se învecinează cu T. G. și T. C.. Urmare a măsurătorilor efectuate, T. C. este proprietar, conform titlului de proprietate nr. 60/1993 al suprafeței de 3600 mp. și deține 3560 mp. având un deficit de 40 mp. iar cât privește pe pârâtul T. C., suprafața evidențiată în titlul de proprietate, este de 5400 mp. titlul de proprietate 3251/24.08.1998 (3400 mp. 2000 mp.), iar la măsurători s-au găsit 5395 mp. diferență 5 mp.
In partea de NV terenul de 1,11 ha teren în litigiu, se învecinează cu D. C.C., dar față de acesta, reclamanta a înțeles să renunțe la judecată.
In raportul de expertiză întocmit de expert R. V., s-a constatat față de măsurătorile efectuate în teren, funcție de hotarul indicat de părți, că reclamanta are un deficit din .. de 572 mp. deținut de moștenitorii defunctei M. N. și un deficit de 554 mp. din parcela de_ mp. deținută de T. G. (38 mp. și T. C. 506 mp.).
Cât privește lotul nr. 4 și 5 în suprafață de cca. 9000 mp. (găsită la măsurătoare 8936 mp. ce aparține pârâților N. G. și A.-D., are un deficit de 63 mp.
Cât privește lotul deținut de pârâtul D. C., s-a constatat un deficit de 100 mp. față de suprafața evidențiată în titlul de proprietate 3274/1998, astfel că reclamanta a înțeles să renunțe la judecată față de acesta.
Având în vedere existența unor diferența la măsurătorile efectuate de cei doi experți, instanța a pus în discuție efectuarea unei note comune.
In nota întocmită de cei doi experți (f.529-530 dosar) s-a arătat că limitele terenului proprietatea pârâților, au fost stabilite de către fiecare dintre experți în planurile de situație, conform delimitării existente în teren, în momentul fiecărei măsurători (15 iulie U. O.-A. și 4 mai 2012 R. N.).
In raport de modul de cultivare acolo unde a fost posibil, diferit de la an la an, pe de o parte și pe de altă parte, limitele cum au fost stabilite în funcție de delimitările dintre proprietățile indicate la fața locului, de toate părțile litigante care au fost prezente și care au semnat procesele verbale, întocmite la fața locului.
S-a mai arătat că terenurile menționate nu sunt delimitate de semne vizibile (gard, țăruși, etc.) cu excepția țărușului dintre reclamantă și pârâtul D. C., față de care reclamanta a renunțat la judecată.
In anul 2011, când expert Ultea O.-A. a efectuat măsurători ale terenurilor reclamantei și cele ale moștenitorilor defunctei M. N.- teren deținut de pârâta M. D., nu erau vizibile haturile dintre aceștia, astfel că reclamanta a indicat la locul litigiului, două variante ale acestor limite, pentru care a fost de altfel întocmit raportul de expertiză.
Experții au arătat că există diferențe de denumire ale parcelelor părților, redate în cele două rapoarte de expertiză, întrucât identificările au fost făcute în raport de proprietatea părților, având în vedere și faptul că schițele atașate proceselor verbale de punere în posesie, nu au dimensiunile și configurațiile care să corespundă realității din teren.
Experții au propus efectuarea unei noi expertize, cu reluarea identificărilor împreună cu toate părțile din proces, cu cheltuielile aferente.
Reclamanta a solicitat efectuarea unei astfel de expertiză, expertiză încuviințată de instanță, însă ulterior, aceasta prin precizări, arată că nu dorește administrarea unei noi expertize, astfel că instanța revine de la această probă.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța a dat eficiență constatărilor din raportul de expertiză întocmit de expert R. N., întrucât acesta privește măsurările efectuate recent, funcție de culturile existente în teren și având în vedere limitele de proprietate indicate de părți.
De altfel, acestea au fost și solicitările reclamantei în cadrul dezbaterilor de fond.
In atare situație, față de situația de fapt existentă mai sus și în conf. cu prev. art. 563 din N.Cod civil incidente în cauză conf. art. 6 pct. 6 din Legea 71/2011, instanța a admis în parte acțiunea:
- a obligat pe pârâtul T. G. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie, suprafața de 38 mp. – . de situație anexa 3 la suplimentul la raportul de expertiză, întocmit de expert R. N.- puncte de contur_9-718;
- a obligat pe pârâtul T. C. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie, suprafața de 506 mp. identică cu . de situație anexa 3 la suplimentul la raportul de expertiză, întocmit de expert R. N.- puncte de contur 722-715-20-_;
- a obligat pe pârât M. D. să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie, suprafața de 572 mp. identică cu . de situație anexa 3 la suplimentul la raportul de expertiză, întocmit de expert R. N.- puncte de contur_2-711.
Cât privește obligarea acestei pârâte, instanța a avut în vedere declarațiile celorlalți moștenitori ai defunctei M. N., care arată că după decesul defunctei, doar pârâta și soțul său, M. G., în prezent decedat, au deținut terenul, în sensul că l-au arendat martorului C. V. ( a se vedea depoziția acestuia- fila 479 dosar), beneficiul arendei profitând acestuia.
De altfel, pârâta M. D. a recunoscut cu prilejul dezbaterilor în fond, din data de 11 aprilie 2013 (f. 487 dosar), că a primit câte 150 lei cu titlu de arendă, timp de 3 ani, dar că în prezent nu l-a mai arendat.
A arătat faptul că inițial, terenul proprietatea defunctei M. N. a fost dat în arendă de către soțul său, M. G., pârâtului T. C. și tot soțul său, l-a lăsat apoi pe martor să-l lucreze, recunoscând de altfel și faptul că ceilalți moștenitori ai defunctei M. N., nu au luat produse de pe teren.
Cât privește pe pârâții N. G. și N. A.-D., față de situația reținută în raportul de expertiză de expert R. N., cum că la locul litigiului au deficit de teren față de actele de proprietate invocate, instanța va respinge ca nefondată, acțiunea formulată față de acești pârâți.
In conf. cu prev. art. 274 Cod proc.civ. instanța a obligat pe fiecare dintre pârâți, să plătească reclamantei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu experți, onorariu avocat, funcție de suprafața deținută, avându-se în vedere și poziția reclamantei, care a renunțat la judecată față de o parte din pârâți, precum și faptul că acțiunea a fost admisă în parte, cheltuielile cu onorariul experților și onorariu avocat, fiind reduse la cota de 1/2.
Întrucât reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar, sub forma scutirii de la plata onorariu expert, de 2300 lei și taxa judiciară de timbru de 666,72 lei, aceste cheltuieli rămân în sarcina statului, fiind incidente disp. art. 19 din OUG 51/2008, privind acordarea ajutorului public judiciar.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâtul T. C. și reclamanta U. L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recuruslui său pârâtul T. C. a arătat că din start acțiunea nu a fost bine pornită. Au fost chemați în judecată N. G., N. lon.D. C., T. G. și eu, T. C., fără ca reclamanta U. L. să specifice care sunt suprafețele de teren pe care le revendică de la fiecare, cu arătarea aliniamentelor pentru fiecare în parte, solicitând ca toți pârâții (în devălmășie ?) să fie obligați să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 3438 m.p., parte din suprafața de teren de_ m.p. de la locul Acasă.
Cum terenul de_ m.p. nu este delimitat față de proprietățile vecine, acest lucru rezultând clar din cele două expertize topometrice, U. și R., dar și din depoziția martorului C. V. fila 479, obiectul cauzei ar fi trebuit să fie în primul rând grănițuirea acestei suprafețe cu toate proprietățile cu care se învecinează, cu chemarea în judecată a tuturor vecinilor, inclusiv a lui S. A., cu care se învecinează în partea de nord, și revendicarea suprafețelor lipsă de la cei care dețin teren în plus, ponderat de la fiecare vecin, astfel ca să fie satisfăcută nevoia de întregire a proprietății reclamantei la cea care rezultă din titlu ;
Din probele aflate la dosar rezultă că reclamanta nu cunoaște limitele proprietății sale în raport cu toți vecinii dar nici vecina sa, pârâta M. D.. Din această cauză, procesul a avut o linie tare sinuoasă, cu introduceri în cauză a diferitor persoane, renunțarea la judecată față de alții, suspendare judecății în două rânduri. Și soluțiile expertizelor au avut de suferit din cauza confuziilor create în dosar, între care și vecinătățile eronate din titlul reclamantei, lipsa schițelor de punere în posesie pentru fiecare parte la reconstituirea dreptului de proprietate, etc.
Pe de altă parte apreciază că nici instanța de fond nu a condus procesul corespunzător, nu a pus în vedere reclamantei să-și precizeze acțiunea, să fixeze cadrul procesual și apoi să-și exercite rolul activ, inclusiv cu privire la nevoile de administrare a probelor impuse de speță.
Astfel, s-a efectuat expertiza topometrică U. O., care a stabilit că eu nu deține teren din cel al reclamantei, ba mai mult dețineam cu 5 m.p. mai puțin, lucru care este adevărat. Fiind nemulțumită de determinările expertizei U., reclamanta a solicitat o altă expertiză, agricolă, motivat de faptul că terenurile nu ar fi întabulate, și că s-au modificat părțile din proces. Cererea a fost admisă, fiind numit d-l expert M. V., în specialitatea agricolă, așa cum rezultă din încheierea din 9.09.2011 ( fila 233). Soluția corectă ar fi trebuit să fie cea a unui supliment de expertiză, efectuată tot de d-na ing. U., pentru clarificarea eventualelor inadvertențe în legătură cu cei noi introduși în cauză.
Ulterior, s-a revenit de la expertiza agricolă M., ajungându-se, probabil că aceasta nu are cum să rezolve situația și a fost numit d-l expert R. N., în specialitatea topometrie, dar care nu a rezolvat tranșant situația, creând mai multă confuzie prin avansarea a două variante de rezolvare a situației, conform concluziilor de la pct.c2,din pagina 3 din raport.
Conform primei variante el nu deține nici o suprafață din terenul reclamantei, toată suprafața lipsă a acesteia regăsindu-se în terenul deținut de vecina acesteia, pârâta M. D. ( moștenitorii lui M. N.).
Potrivit celei de a doua variantă ar deține de la reclamantă 506 m.p., lucru neadevărat expertul făcând determinări din puncte de vecinătate nereale, astfel că determinările din această variantă nu corespund cu realitatea . Prima variantă este cea corectă având în vedere că se coroborează cu expertiza U..
Având în vedere inadvertențele din cele două rapoarte de expertiză li s-a solicitat celor doi experți o notă comună care se află la fila 529, prin care aceștia au apreciat că se impune efectuarea de noi măsurători, împreună. Prin încheierea din 24.09.2013, cu acordul reclamantei s-a dispus efectuarea acestor măsurători, dar la data de 31.10.2013, fiind convocată la locul măsurătorilor reclamanta nu s-a prezentat, fiind prezente doar celelalte părți, așa cum rezultă din adresa celor doi experți, de la fila 535. La termenul din 21.11.2013 (fila 537) reclamanta a renunțat la efectuarea de noi determinări, cu ambii experți, solicitând să se treacă la dezbateri.
Soluția instanței de fond este una netemeinică și nelegală, pornind în primul rând de la aprecierea greșită a probelor din dosar, îndeosebi evaluarea greșită a celor două expertize. Având în vedere că expertiza U. se coroborează cu prima variantă a expertizei R., rezultând indubitabil că nu deține teren de reclamantă trebuia să respingă acțiunea acesteia față de el ca nefondată. Cum instanța a preferat varianta a doua din raportul de expertiză R., fără nicio motivare logică, serioasă, ci doar pentru că a fost efectuat cel din urmă ( nici de această dată reclamanta și pârâta M. nu au putut indica elemente de planimetrie pe baza cărora să se determine hotarul dintre proprietățile lor), soluția pronunțată nu poate fi decât una eronată, netemeinică și nelegală. În măsura în care instanța nu a putut adopta prima variantă, coroborată cu cea a expertizei U., atunci aceasta putea și trebuia să dispună din oficiu ca cei doi experți să efectueze determinările în teren, împreună, și pe baza acestora să dispună. Oricum .soluția arătată de noi, adică cea din expertiza U., trebuia să prevaleze, atâta timp cât expertiza R. propune două soluții, incerte, cu elemente de confuzie, iar reclamanta a arătat expres că nu mai dorește ca ambii experți să facă măsurători împreună.
Față de toate acestea, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantei, față de el, ca nefondată. În subsidiar, admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinței și trimiterea cauzei la prima instanță pentru rejudecare, pentru ca cei doi experți să efectueze împreună măsurătorile din teren și să prezinte o soluție comună.
În motivarea recursului său reclamanta U. L., a arătat că a promovat cererea de chemare în judecată prin care a solicitat obligarea pârâților la a-i lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 3.438 m.p. teren situat la locul "Acasă" în intravilanul . rezultat ca fiind deținut în minus de subsemnata, ca urmare a identificării și măsurării proprietății mele în vederea înscrierii dreptului în Cartea Funciară a comunei cadastrale Vadu Moldovei.
Planul de situație întocmit cu ocazia măsurătorilor făcute se află la fila 10 dosar,plan care urma să fie avut în vedere de către expert la efectuarea raportului de expertiză. Ulterior,mi-am precizat cererea în sensul micșorării câtimii pretențiilor reduse la suprafața de 1.938 m.p. situat la locul în litigiu.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, expertiză topo-cadastrală și proba testimonială.
Critică sentința civilă nr. 2129/2013 sub aspectul neobligării pârâtului N. G. la a-ămi lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren ocupată de către acesta din proprietatea ei și sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecată la care au fost obligați pârâții, critici născute tocmai ca urmare a nerespectării de către judecătorul fondului a principiului rolului său activ, ca urmare a neadministrării probelor solicitate și ca urmare a nepronunțării asupra solicitărilor de probe și a excepțiilor invocate (excepția nulității raportului de expertiză R. N.).
Atât cererea de chemare în judecată cât și ulterior prin formularea obiectivelor pentru expertiza topo-cadastrală, a solicitat în mod vehement ca la întocmirea lucrării de specialitate să se aibă în vedere atât planul de situație întocmit de inginerul I. S.(fila 10 dosar) cât și documentațiile ce au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate ale pârâților.
De asemenea, a solicitat în mod vehement, tot pentru aflarea adevărului și pentru o justă soluționare a cauzei, ca instanța să pună în vedere expertului topo U. O. de a prezenta raportul avizat de O.C.P.I. Suceava(fila nr.481-484 dosar) avându-se în vedere faptul că pârâtul N. G. are înscris dreptul său de proprietate în C.F. comunei cadastrale Vadu-Moldovei iar posesia exercitată de acesta nu corespunde cu limitele intabulării, fapt ce determină o ocupare a terenului proprietatea mea pe o suprafață de 441 m.p.,așa cum rezultă din conținutul planului de situație aflat la fila nr.356 și 485 dosar, plan întocmit de un alt expert topo care a procedat la suprapunerea limitelor proprietății înscrise în C.F. și a limitelor posesiei exercitată la acea vreme de același pârât,N. G..
Limitele intabulării dreptului de proprietate a acestui pârât au fost avute în vedere corect și de către ing.I. S. care a întocmit planul de situație de la fila 10 dosar.
Reaua-credință a expertului topo U. O. este mai mult decât evidentă atât timp cât dumneaei a sesizat faptul că pârâtul N. exercită o posesie care nu corespunde limitelor intabulării iar ca urmare acesta ocupă o suprafață de 441 m.p. din terenul proprietatea ei, sesizare pe care nu a comunicat-o și instanței de judecată. Acesta a fost motivul întemeiat pentru care a solicitat ca doamna expert să depună avizarea lucrării de către O.C.P.I. Suceava și pentru care am solicitat efectuarea în cauză a unei noi expertize topo-cadastrală.
ÎNSĂ, gradul de profesionalism al expertului R. N. nu a condus la aflarea adevărului și lămurirea cauzei sub toate aspectele, iar lucrarea sa fiind lovită de nulitate conform art.105 cod proc.civilă anterior. A invocat excepția nulității raportului de expertiză R. N. pentru motivul că nu a fost convocată legal pentru data de 04.05.2012 în vederea efectuării măsurătorilor ( fila 389-încheierea de ședință din data de 12.12.2012, fila 403 încheiere de ședință din 24.01.2013, fila 417- obiecțiuni la raport expertiză) excepție asupra căreia instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel, fiind necesară soluționarea acesteia întrucât ea nu a participat la identificarea, măsurarea terenului proprietatea sa și la indicarea limitelor de hotar, mai ales că motivarea sent.civ. nr. 2129/2013 face trimitere exclusiv la acesta lucrare de specialitate.
Cum motivarea soluției recurată se întemeiază doar pe baza unui raport de expertiză lovit de nulitate fără a se proceda la coroborarea tuturor probelor administrative și în lipsa probelor suplimentare propuse în dovedire, sent. civ. nr. 2129/2013 a fost pronunțată fără a se fi cercetat fondul cauzei.
Cum solicitarea ei ca expert topo U. O. să prezinte raportul de expertiză avizat de O.C.P.I. Suceava cum invocarea excepției nulității raportului de expertiză R. N. nu au fost soluționate, soluția instanței de asemenea este și nemotivată întrucât nici nu au fost puse în discuția părților și nici nu s-a motivat eventuala respingere a cererilor și excepției.
Nici calculul cheltuielilor de judecată suportate de către ea nu este efectuat corect, pârâții fiind obligați la o sumă de aproximativ 1.000 lei cu acest titlu în condițiile în care a efectuat cheltuieli în cuantum aproximativ de 4.000 lei.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea sentinței civ. nr. 2129/2013 cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare primei instanței.
În drept au fost invocate disp.art. 304 pct.7,9, art.304 ind.l cod proc.civ,art. 312 pct.3,5 cod proc. civilă anterior.
Intimații deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au depus la dosar întâmpinare.
Analizând recursurile, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței civile atacate și a criticilor invocate, tribunalul reține următoarele:
Pentru soluționarea acțiunii în revendicare deduse judecății, s-au întocmit două rapoarte de expertiză topo, prin care s-au identificat și măsurat terenurile deținute de părțile litigante, potrivit actelor lor de proprietate: primul raport de expertiză întocmit la data de 08.08.2011 de expert tehnic judiciar U. O. - A. ( filele 187-198 dosar) și al doilea raport de expertiză întocmit la data de 15.01.2013 de expert tehnic judiciar R. N. (filele 445-451 dosar)- cu completările de la filele 506-509 dosar.
Analizând cele două rapoarte de expertiză topo, tribunalul reține următoarele: primul expert desemnat în cauză a concluzionat că posesia actuală a reclamantei pentru suprafața de 0,22 ha ( 22oo mp) este de 1805 mp, rezultând un deficit de 395 mp, deficit ce se regăsește în suprafața vecină deținută de urmații lui M. Gh. N., conform certificatului de moștenitor nr.133/04.11.1999 eliberat de B.N.P „L. M.” din Fălticeni, iar posesia actuală a reclamantei pentru suprafața de 1,11 ha (11.100 mp) este de_ mp, rezultând un deficit de 514 mp, deficit ce se regăsește în suprafața vecină deținută de urmașii lui M. Gh. N., conform aceluiași certificat de moștenitor .Planul de situație cu posesiile actuale exercitate de părțile litigante și cu cele două suprafețe de teren ocupate de moștenitorii autoarei M. N. din terenul reclamantei se regăsește la dosarul cauzei la fila 196.
De menționat că, în contextul în care identificarea terenurilor în litigiu s-a realizat doar potrivit susținerilor părților conform mențiunii exprese a celor doi experți inserate în cuprinsul notei comune de la fila 529 dosar - precizarea în cuprinsul primului raport de expertiză ( la fila 189 dosar) că pe teren au fost arătate două puncte diferite ca fiind limita NV a suprafeței în litigiu( pct.6 și pct.32 de pe planul de situație aflat la anexa 1), este de natură a pune sub semnul întrebării concludența identificării terenurilor realizate de acest expert.
Cel de al doilea expert desemnat în cauză – ing.R. N. – a întocmit două variante de revendicare imobiliară, pornind de la identificarea, în urma măsurării tuturor terenurilor posedate de părți, a existenței unor surplusuri de terenuri doar la moștenitorii numitei M. N. – în suprafață de 2192 mp, la pârâtul T. G. – în suprafață de 38 mp și la pârâtul T. C. – în suprafață de 650 mp.
Astfel, prima variantă evidențiată în anexa 2 relevă faptul că atât deficitul de teren de la . suprafață de 572 mp, cât și deficitul parcelei de 11.100 mp în suprafață de 554 mp se regăsește în terenul deținut de moștenitorii lui M. N., iar cea de a doua variantă evidențiată în anexa nr.3 relevă faptul că deficitul de teren de la . în suprafață de 572 mp se regăsește în terenul ce-l dețin moștenitorii lui M. N., iar deficitul parcelei de 11.100 mp în suprafață de 554 mp se regăsește în parcele deținute de T. G. și T. C..
Instanța de fond a dat eficiență celei de a doua variante propuse de expertul R. N., motivând alegerea prin faptul că raportul de expertiză întocmit de acest expert privește măsurătorile efectuate recent, în funcție de culturile existente în teren și având în vedere limitele de proprietate indicate de părți.
Tribunalul apreciază ca fiind întemeiate criticile ambilor recurenți, în sensul că alegerea de către instanța de fond a celei de a doua variante propuse de expertul R. N. este lipsită de o justificare întemeiată și obiectivă.
Astfel, limitele de proprietate dintre părțile litigante nu se pot modifica în timp, în funcție de culturile existente în teren. Nici justificarea potrivit căreia s-au avut în vedere limitele indicate de părți nu este întemeiată, în condițiile în care, la măsurătorile efectuate în teren de expert R. N. nu a participat reclamanta, astfel că aceasta nu a indicat limitele proprietății sale.
De altfel, reclamanta a invocat în mod repetat excepția nulității relative a celui de al doilea raport de expertiză, pe motiv că nu a fost convocată legal, potrivit dispozițiilor art.208 al.1 Cod procedură civilă.
Instanța de fond a respins această excepție prin încheierea de ședință din data de 11.04.2013, întrucât convocarea reclamatei de către expert, în vederea participării la efectuarea măsurătorilor în teren, s-ar fi făcut la adresa de domiciliu indicată în acțiune, iar aceasta avea obligația de a-și ridica corespondența .
Prin recursul declarat în cauză, reclamanta critică și modalitatea de soluționare a excepției anterior menționate.
Sub acest aspect, tribunalul apreciază soluția instanței de fond ca fiind una legală și temeinică, întrucât expertul a făcut dovada convocării reclamantei la efectuarea lucrării la fața locului prin scrisoare recomandată – trimisă la domiciliul indicat – în acțiune confirmarea de primire fiind anexată la fila 310 dosar.
Revenind la modalitatea de soluționare de prima instanță a fondului cauzei, prin alegerea celei de a doua variante propuse de expertul R. N. tribunalul constată că doar prima variantă propusă de acest expert se corobora parțial cu raportul de expertiză întocmit de U. O.-A. și nicidecum cea de a doua variantă, criticile recurentului T. C. sub acest aspect fiind întemeiate.
Oricum, concluziile celor doi experți sunt diferite, indiferent de varianta avută în vedere, atât sub aspectul configurării parcelelor cu privire la care părțile își justifică dreptul de proprietate, cât și sub aspectul întinderii suprafețelor de teren ce ar fi deținute în plus de pârâți.
În situația în care identificarea și măsurarea terenurilor părților s-au efectuat doar prin prisma susținerilor acestora ( astfel cum arată ambii experți la fila 529 dosar), în lipsa unor schițe anexate proceselor-verbale de punere în posesie ce au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate și a posibilității de identificare cadastrală a parcelelor în litigiu, iar concluziile celor doi experți sunt diferite, tribunalul apreciază că se impunea, pentru justa soluționare a cauzei, realizarea acelei note comune a experților, ulterioară remăsurării terenurilor, ce se concretizează practic într-un nou raport de expertiză efectuat în comun de cei doi experți, altfel opțiunea instanței de fond pentru una sau alta dintre variantele experților fiind una aleatorie, lipsită de o justificare obiectivă.
Astfel, efectuarea notei comune trebuie dispusă din oficiu de către instanță, neputând fi lăsată la latitudinea reclamantei, cu consecința suportării de către aceasta a sancțiunilor procedurale aferente, în situația neachitării onorariilor pentru expertiză.
Un alt aspect relevant, criticat în recursul reclamantei este acela că, deși printre obiectivele ce urmau a fi avute în vedere de cei doi experți la realizarea notei comune este și acela ce viza identificarea topo-cadastrală a terenului de la locul litigiului cu care pârâtul N. G. este întabulat în cartea funciară și precizarea dacă acesta corespunde posesiei exercitate de pârât, prin revenirea de la proba încuviințată, acest aspect a rămas neelucidat de instanța de fond.
În consecință, criticile recurenților fiind întemeiate, potrivit art.312 al.1 raportat la art.304 pct.9 și art. 312 al.5 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a admite recursurile declarate și a casa sentința recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, în vederea dispunerii din oficiu a efectuării notei comune de către cei doi experți desemnați în cauză.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite recursurile declarate de pârâtul T. C., domiciliat în . Moldovei,județul Suceava și reclamanta U. L., domiciliată în mun. Fălticeni, ..6P, ., ., împotriva sentinței civile nr.2129 pronunțată la data de 28.11.2013 de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimați fiind pârâții N. I G., N. V. I., T. G., D. C. C., N. A. D., toți cu domiciliul în . Moldovei,județul Suceava și M. D., cu domiciliul în mun. Suceava, . 10, .,județul Suceava.
Casează sentința civilă nr. 2129/28.11.2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică din data de 11.03.2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
I. G. G. D. I. M. S. A.
Red.GD.
Tehnored.SA/2ex/24.04.2014
judecător fond A. I.
| ← Reziliere contract. Decizia nr. 1565/2014. Tribunalul SUCEAVA | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 868/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
