Rezoluţiune contract. Decizia nr. 422/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 422/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 06-05-2014 în dosarul nr. 2320/227/2013
Dosar nr._ - rezoluțiune contract -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 422
Ședința publică din 6 mai 2014
Președinte - M. C.
Judecător - T. M.
Grefier - P. T.
Pe rol, judecarea apelului declarat de pîrîții S. A. și S. V. – ambii cu domiciliul în satul/., împotriva sentinței civile nr.2106 din 27 noiembrie 2013 a Judecătoriei Fălticeni (dosar nr._ ), intimată fiind reclamanta P. L. – cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul Fălticeni la Cabinet de avocat F. I. R., ., jud.Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pîrîta apelantă S. A. și avocat F. I. R. pentru reclamanta intimată, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatînd apelul în stare de judecată, a trecut la dezbateri.
Pîrîta apelantă a depus la dosar un memoriu și a cerut admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
Avocat F. I. R. pentru reclamanta intimată, a depus la dosar înscrisuri, a cerut respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
Declarînd dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni și înregistrată la data de 04.07.2013 sub nr._, reclamanta P. L., în contradictoriu cu pârâții S. A. și S. V., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, în urma probelor pe care le va face, să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de uzufruct viager și întreținere autentificat sub nr.1621/08.07.2004 de notar public D. N. A. din Fălticeni.
Cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea acțiunii reclamanta a arătat că la data de 08.07.2004 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de uzufruct viager si întreținere autentificat sub nr. 1621/08.07.2004 de notar public D. N. A. din Fălticeni, dintre ea, în calitate de vânzătoare si beneficiara dreptului de uzufruct viager si a obligației de întreținere, pe de o parte si prim-parata, in calitate de cumpărătoare si debitoare a obligației de întreținere, pe de alta parte. Secund-paratul este soțul prim-paratei.
Obiectul contractului îl constitute nuda proprietate din imobilul proprietatea ei, compusa din: suprafata de 1.125 mp teren, din care 603 mp teren curti-constructii si 522 mp teren arabil, împreună cu o casă de locuit, una șura si una anexă, situate în intravilanul satului si comunei Slatina, judetul Suceava, între vecinii: DJ 209 A, B. I., cp 441, A. P. si D. V., nr. cadastral al corpului de proprietate 440, înserată în Cartea Funciara nr. 178/N a comunei cadastrale Slatina.
In schimbul dobândirii nudei proprietăți de către pârâți s-a convenit drept preț al contractului suma de 3100 lei, din care se mentionează în contract ca s-a achitat la data încheierii contractului suma de 500 lei (deși ea nu am primit nici un preț), iar pentru restul, prim-parata s-a obligat sa o întrețină pe tot timpul vieții sale, să îi asigure cele necesare traiului, sa o îngrijească în caz de boală, iar la moarte să o înmormânteze conform obiceiului locului.
Susține reclamanta că, desi s-a încheiat acest contract, prin care prim-parata s-a obligat sa o întrețină, aceasta nu si-a executat nici una din obligațiile pe care și le-a asumat.
De la data încheierii contractului si până în urmă cu 2 ani, când starea sa de sănătate s-a înrăutățit considerabil a putut singura sa aibă grijă de ea si de gospodăria sa, de terenurile sale, așa cum a făcut-o dintotdeauna, văduvă fiind de atâția ani, fără nici un fel de sprijin, a fost o femeie puternică, singură mergea la munca câmpului cu calul, singură se descurca.
De la încheierea acestui contract pârâii nu si-au executat obligația de întreținere, astfel cum a fost precizată în cuprinsul contractului.
Aceștia au fost plătiți de ea tot timpul pentru orice muncă ce o prestau, au lucrat împreună terenurile din câmp, dar pentru care le plătea ca oricărei persoane, plus ca jumătate din producția rezultată era luată de către aceștia. De altfel, în ultimii doi ani, în care ea nu a mai putut sa efectueze munci agricole si de când nu mai are cal, toată producția de pe teren a fost însușită de către pârâți fără ca ea să beneficieze de ceva si fără ca terenurile de pe care s-a cultivat sa facă obiectul acestui contract.
Precizează reclamanta că în gospodarie s-a descurcat singură pana acum doi ani, singura și-a procurat si făcut hrana zilnica, singura a facut curatenia, de animalele din grajd ea am avut grijă, iar de când este bolnava este ajutată de vecini, cărora le plătește, eu este cea care și-a procurat tot timpul lemnele necesare încălzirii locuinței, zăpada din curte a fost curătată de către vecini. In perioadele dese în care ea este internată în spital ea se descurcă singură, nu a fost vizitată de către parată, nu i-a adus alimente, nici nu i-a procurat medicamente si nici nu am fost ajutată de aceastia la muncile gospodăresti în perioadele în care nu era acasă.
Precizează că este obligată să tină un regim alimentar strict, iar parata nu mi-a oferit un astfel de regim. Obligația de întreținere cuprinde obligația de a asigura hrană, îmbrăcăminte, medicamente, îngrijire în caz de boală, obligație care trebuie îndeplinită în mod continuu, zilnic. Mai mult, obligația de întreținere se execută în natură. Necesitatea efectuării complete a obligației de întreținere nu este condiționată de starea si posibilitatea materială ale debitorului ori de eventualele fluctuații în patrimoniul sau.
Cum pârâții nu si-au îndeplinit în niciun fel obligația de întreținere stipulată în contract, reclamanta consideră întemeiată cererea, sens în care solicită admiterea acesteia așa cum a fost formulată.
Mentionează reclamanta că a mai formulat o acțiune având ca obiect rezoluțiunea aceluiași contract, prin sentinta civila nr. 298/04.02.2013 a Judecătoriei Fălticeni a fost admisă acțiunea acesteia, însă prin Decizia civilă nr. 1422/30.05.2013 a, Tribunalului Suceava a fost admis recursul pârâtilor si în consecință a fost respinsă acțiunea sa.
Cu toate acestea, având în vedere caracterul de prestație succesivă al obligației de întretinere izvorâtă din contract, faptul ca aceasta trebuie executată în mod continuu, zilnic, fără întreruperi, nimic nu o îndreptățește să solicite rezolutiunea contractului motivat de faptul că pentru perioada ce se scurge de la 30.05.2013 (data pronunțării hotărârii irevocabile), pârâții nu si-au executat obligația de întreținere ce le revine potrivit aceluiași contract, în continuare existând aceasta obligație în sarcina lor, pentru aceasta perioada ea urmând a face dovada neexecutării prestației asumate.
Susține că prezenta acțiune este scutită de la plata taxei judiciare de timbru si consideră ca in prezenta cauza nu este obligatorie participarea la sedința de informare privind avantajele medierii, având în vedere dispozițiile art. III din OUG nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 68 din 31 ianuarie 2013 prevăd ca: „Dispozițiile art. 2 alin. (1A2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare in judecată, se aplică numai proceselor începute după data de 1 august 2013.
Pârâtii S. A. și S. V. au depus la dosar întâmpinare (f.39-43 dosar) prin care solicită instantei respingerea acțiunii formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.
In motivarea întâmpinării, au invocat excepția autorității de lucru judecat, dat fiind faptul că s-au mai judecat pentru aceeași cauză în dosarul_ .
Cât priveste fondul cauzei arată urmatoarele:
In anul 2004 au încheiat cu reclamanta contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de uzufruct viager si întreținere autentificat sub nr. 1621/08.07.2004 de notar public D. N. A. din Fălticeni, pentru că aceasta a solicitat acest lucru iar ei au fost de acord.
Susține că reclamanta a încheiat contractul de înteretinere si uzufruct viager prin vointa sa liberă, neconstransă, neviciată si în deplina cunostință cu cauza si natura contractului.
Nu este reală susținerea reclamantei că nu ar fi primit suma de bani la încheierea actului, întrucat din 2004 si pana acum daca nu i-ar fi primit i-ar fi solicitat sau ar fi desfăcut contractul chiar atunci ori nu l-ar fi încheiat.
Nu este reală sustinerea reclamantei în rezoluțiunea contractului precum ca pârâții nu și-ar fi îndeplinit obligațiile pe care ni le-au asumat prin contract.
Chiar de la data încheierii actului, susțin că s-au îngrijit de reclamantă, i-au acordat toata atentia necesară pentru ca aceasta să nu aibă lipsă de nimic, s-au comportat cu aceasta fără a face vreo deosebire ca si cum ar fi mama lor.
Menționează că reclamanta este mătușa sa, a prim-pârâtei, sora mamei sale si a crescut alături de ea întrucât ea rămânând fără mamă a respectat-o si iubit-o ca pe mama sa.
Consideră că reclamanta nu poate nega faptul ca pârâții au participant zilnic la toate treburile din gospodărie, ei se ocupau de îngrijirea animalelor din grajd atât pe timp de vara cat si iarnă, se îngrijeau de hrana animalelor, făceau curățenie la grajduri împreună si cu ceilalați membrii ai familiei, astfel că reclamantei nu i-a lipsit laptele, carnea ,ouăle si dat fiind faptul că reclamanta este în vârstă (74 de ani), tot pârâții se îngrijeau de munca câmpului.
Mai precizează că pentru iarna asigurau lemnele pentru încălzit si pentru gătit,totdeauna pe timp de iarna făceau cărările dis de dimineața când era nins afara, asigurau hrana pentru reclamantă, în perioada sărbătorilor îi asigurau tot timpul sa aibă hrană, caldură medicamente si îmbrăcăminte groasă si de asemenea se ocupau de multe alte treburi astfel încât, în toată această perioadă reclamanta nu poate sa afirme ca i-a lipsit ajutorul din partea pârâților.
Susține că tot pârâții au fost cei care, pe perioada cat reclamanta a fost internată în spital, o vizitau, îi duceau ceai si mâncare de regim, cumpărau medicamente si se interesau de starea ei de sănătate la doctor discutând cu acesta si cu personalul medical iar pe perioada cât reclamanta era internată, se ocupau de casă si animale.
Nu înțeleg pârâtii cum dupa 8 ani de la încheierea actului, timp în care ei și-au îndeplinit obligatiile, au facut toate diligentele, au despus efort fizic si financiar ca sa nu-i lipsească nimic, s-au înteles foarte bine, nu au fost discutii sau nemulțumiri ori reproșuri între ei, reclamanta s-a razgândit asa dintr-o data
Deși au căutat să vadă care este motivul supărării sale pentru a-l înlătura, au aflat că reclamanta refuză sa-i mai primească si să vorbească cu pârâții.
Mentionează că au încercat prin toate metodele să-și indeplinească obligațiile si au trimis prin nepoată alimente, carne, pâine, ulei, ouă, zahar dar aceasta a refuzat în totalitate să primească vreun ajutor fara sa le spună cu ce au greșit.
Din auzite, pârâții cred că toată vina o poarta o persoană straină care prin manopere dolosive caută să o amăgească să desfacă contractul căutând sa arunce vorbe mincinoase între ei promițându-i si spunându-i lucruri nereale doar sa o determine sa desfacă contractul.
Această persoană si-a construit cu acordul reclamantei un magazin mixt (butic) în curtea reclamantei, la stradă si caută sa o influențeze să desfacă contractul cu ei pentru ca reclamanta sa-i vândă casa si terenul pe care si-a amplasat magazinul, profitând de vârsta înaintată a reclamantei o amăgește si o determinș sș refuze prestația obligațiilor pârâților.
Avand în vedere prestația de până acum, pârâții susțin că reclamanta nu poate afirma că nu a fost îngrijită si că sunt motive reale pentru rezoluțiunea contractului care le-ar fi imputabile nacestora.
Faptul ca acesta refuză să primească prestatia, nu este o cauză care sa ducă inevitabil la rezolutiunea contractului de vânzare - cumpărare.
Pârâții susțin că „Rezilierea contractului de întreținere se dispune numai dacă, din culpa debitorului nu a primit întreținerea prevăzută în contract, care, de regulă, constă în asigurarea hranei, îmbrăcămintei, medicamentelor, satisfacerea oricăror alte nevoi și se prestează în natură.Refuzul de a primi întreținerea cuvenită, fără un motiv temeinic, constituie un abuz al creditorului, acesta neputând obține rezilierea contractului, prevalându-se de propria-i culpă".I.C.C.J. secția civila și de proprietate intelectuală, decizia nr. 536 din 27 ianuarie 2005.
Pentru motivele si apararile mai sus arătate pârâții solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Reclamanta depune la dosar răspuns la întâmpinare (f.48-49 dosar) prin care solicită respingerea excepției autorității de lucru judecat, susținând că această cerere are caracterul de prestație succesivă a obligației de întreținere izvorâtă din contract, faptul că aceasta trebuie executată în mod continuu, zilnic, fără întreruperi, nimic nu o îndreptățește să solicite rezoluțiunea contractului motivat de faptul că pentru perioada ce se scurge de la 30.05.2013 (data pronunțării hotărârii irevocabile), pârâții nu și-au executat obligația de întreținere ce le revine potrivit aceluiași contract, în continuare existând această obligatie in sarcina lor, pentru această perioadă ea urmând a face dovada neexecutării prestației asumate.
Fiind vorba de un contract de întreținere cu executare succesivă în ceea ce priveste prestarea întreținerii de către debitorul obligației către creditorul obligației, orice încălcare a obligației de întreținere ulterioară pronunțării primei sentințe, poate constitui un motiv de rezoluțiune a contractului.
Având în vedere că prin actiunea ce face obiectul acestui dosar reclamanta invocă faptul că de la data de 30.05.2013, data pronunțării hotărârii irevocabile de către Tribunalul Suceava și până în prezent, pârâții nu și-au îndeplinit obligația de întreținere, nu este dată tripla identitate, astfel încât solicită respingerea excepției autorității de lucru judecat.
Pe fondul cauzei, reclamanta susține că toate apărările care sunt formulate în cadrul întâmpinării de către pârâți vizează strict aceleași aspecte ce le-au invocat în cadrul primei judecăți ce a avut loc între părți si care nu mai pot fi analizate in cadrul acestui dosar, având în vedere că sunt chestiuni ce vizează prestarea întreținerii până în momentul primei judecăți.
Arată că nu se invocă de către pârâți faptul că aceștia i-ar fi prestat întreținere după data de 30.05.2013 si până în prezent sau că ea in toată această perioadă ar fi refuzat primirea întreținerii.
In acest sens arată că nici măcar nu a fost vizitată de către pârâți în aceste luni, nu au venit la ea, nu au încercat să-i presteze întreținerea prin intermediul altor persoane, ba mai mult au avut o atitudine ostilă si agresivă față de ea. Spune aceasta întrucât în cursul zilei de 18.08.2013, în jurul amiezii, fiind o zi de duminică, în timp ce reclamanta era la poarta locuinței a venit la ea secund-pârâtul care inițial a agresat-o verbal iar ulterior a agresat-o fizic, a lovit-o cu palma peste față si datorită stării precare de sănătate aceasta a căzut si a avut o hemoragie nazală. Au intervenit alte persoane care l-au îndepărtat pe pârât si au ajutat-o să-și revină, ulterior formulând plângere la Postul de Politie Slatina.
Atâta vreme cât pârâții nu și-au îndeplinit obligația de întreținere zilnică în aceste ultime luni, câtă vreme se află în nevoie, reclamanta consideră întemeiată cererea sa de rezoluțiune a contractului, sens în care solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Judecătoria Fălticeni, prin sentința civilă nr.2106 din 27 noiembrie 2013 a admis cererea având ca obiect rezoluțiune contract, a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de uzufruct viager si întreținere autentificat sub nr.1621/2004 de BNP D. N. A. – Fălticeni și a obligat pârâții să plătească reclamantei suma de 675 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de uzufruct viager si întreținere încheiat la data de 08.07.2004 si autentificat sub nr. 1621/08.07.2004 de N. Public D. N. A. - Fălticeni, reclamanta a vândut pârâtei S. A. cu rezerva dreptului de uzufruct viager în folosul său, imobilul proprietatea sa constând în suprafața de 1.125 mp. teren curți-construcții și arabil împreună cu casa de locuit și anexele gospodărești, situate în satul Slatina, jud. Suceava.
Prețul vânzării a fost stabilit la 31.000.000 lei din care vânzătoarea a primit de la cumpărătoare 5.000.000 lei, pentru diferență aceasta din urmă obligându-se să o întrețină pe tot timpul vieții, să-i asigure cele necesare traiului, să o îngrijească în caz de boală iar la moartea sa, să o înmormânteze după obiceiul locului.
Potrivit art. 30 din Codul Familiei aceste bunuri au fost dobândite de cumpărătoare în devălmășie cu soțul său, S. V..
De la data încheierii contractului și până în vara anului 2013 pârâta, în calitate de debitoare a obligației de întreținere a respectat condițiile asumate prin convenția mai sus menționată, aspect reținut cu putere de lucru judecat prin Decizia nr. 1422/03.05.2013 a Tribunalului Suceava.
Așa cum rezultă din declarațiile martorilor D. E. si M. O., după soluționarea cauzei ce a avut același obiect, hotărâre irevocabilă prin decizia mai sus menționată, pârâții nu au mai venit să se ocupe de reclamantă, neajutând-o la treburile gospodărești, neacordându-i întreținere deși a fost bolnavă, neasigurându-i cele necesare traiului de zi cu zi.
Dacă până în urmă cu vreo doi ani reclamanta putea să se îngrijească și să-și asigure traiul singură, muncind în gospodărie, ajutată și de pârâți, în ultima perioadă aceștia nu au venit nici măcar să o viziteze, deși se află în nevoie.
Aceeași martori declară că reclamanta a fost internată în cursul verii în spital, fiind sprijinită în acest sens doar de medicul din . despre acest fapt.
Deși aceasta din urmă, în întâmpinare susține că în perioada internării medicale a vizitat-o pe reclamantă la spital, aducându-i ceai și mâncare de regim, cumpărându-i medicamente, la interogatoriul civil luat în instanță (f.66) recunoaște că a cunoscut despre internarea reclamantei din luna iulie 2013 și că nu a mers în vizită la aceasta, motivând că nu era primită.
Dacă la domiciliul acesteia ar fi posibil ca reclamanta să refuze primirea pârâtei, deși nu s-a dovedit acest aspect, este greu de crezut că într-o unitate spitalicească aceasta ar fi putut refuza vizita altor persoane.
Apoi, dacă într-adevăr pârâta dorea să-și respecte obligația asumată prin contract ar fi putut măcar să se intereseze de starea de sănătate a reclamantei la medicul ce o îngrijea, încercând o înțelegere cu aceasta cât timp a stat internată, apoi putea să-i asigure transportul de la spital către casă, nefiind necesar ca reclamanta să apeleze la medicul de familie pentru a-i rezolva această problemă.
A mai arătat pârâta că în această perioadă nu a putut să-i acorde ajutor reclamantei la domiciliu pentru că aceasta îl refuză, aspect nedovedit, martorul I. T. declarând că nu i-a văzut pe pârâți în cursul verii și toamnei trecute pe la reclamantă, auzind doar de la lume că reclamanta ține poarta închisă pentru a nu permite pârâților să o viziteze.
Pe lângă faptul că pârâții nu s-au mai interesat de reclamantă începând cu vara acestui an, secund-pârâtul S. V. a avut și o atitudine violentă față de aceasta, agresând-o în timp ce se afla în stradă, în fața locuintei sale, aspect susținut de aceasta, confirmat și de martora D. E..
Contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere este un contract sinalagmatic astfel că în cazul în care nu se execută obligațiile stabilite de părți, beneficiarul întreținerii, poate cere rezoluțiunea acestuia, în temeiul art. 1020 Cod civil.
Potrivit textului sus-menționat, aplicabil în speță conform art. 6 al. 2 din Noul Cod de procedură civilă, o condiție esențială pentru desființarea contractului este ca neexecutarea acestuia să fie imputabilă debitorului obligației.
Noțiunea de întreținere include prestații, iar executarea corespunzătoare a acestora implică pe lângă o prestație materială efectivă si o prestație psihologică, dată de caracterul „intuito personae” a contractului, ce se întemeiază în realizarea conținutului său economic și pe o relație de încredere, de apropiere.
Ori, în speță, conduita pârâtei de a nu se mai interesa de reclamantă după rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești mai sus arătate, a fost de natură a o determina pe aceasta să se simtă neajutorată, rămasă fără sprijin material și moral, atunci când a fost în nevoie, astfel că în raport de împrejurările mai sus reținute, având în vedere prevederile art. 1020 Cod civil, instanța va admite cererea așa cum a fost formulată si va dispune rezoluțiunea contractului nr. 1061/2004.
Împotriva sentinței civile au declarat apel pîrîții S. A. și S. V., criticînd-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, au arătat că prima instanță a avut în vedere doar declarațiile martorilor reclamantei, neluând în considerare și depozițiile martorilor care au arătat că pîrîții și-au îndeplinit obligațiile de întreținere față de mătușa lor P. E. și că sînt împiedicați în exercitarea sarcinilor ce le revin de o nepoată a reclamantei.
Au precizat că a fost dovedit faptul că deși o perioadă de 8 ani reclamanta nu a manifestat nici o nemulțumire față de modalitatea în care ei s-au achitat de obligațile contractuale, nepoata acesteia a influențat-o negativ, întrucît și-a edificat un magazin în curtea reclamantei și îi împiedică pe ei, pîrîții, să presteze întreținerea asumată.
Reclamanta intimată, în întâmpinare, a arătat că în cauză nu sînt date condițiile disp.art.480 alin.3 Cod procedură civilă.
De asemenea, a arătat că instanța a administrat probele conform cu normele procedurale, alegînd depozițiile martorilor care au relatat situația de fapt reală, stabilită nemijlocit în timp ce reclamanții susțin afirmații care nu pot fi probate, atîta timp cît nu au locuit cu pîrîta.
A susținut că nu se impune completarea probatoriului, acțiunea fiind dovedită, pîrîții neachitîndu-se de obligațiile asumate prin contract.
Verificînd actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelul este fondat.
Părțile au încheiat contractul de vînzare-cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager, nr.1621/08.07.2004.
Prin cererea adresată instanței la data de 14.08.2012, reclamanta vînzătoare a solicitat rezilierea contractului motivînd că pîrîții cumpărători nu și-au achitat obligația de întreținere asumată prin contract.
Prin decizia civilă nr.1422 din 30 mai 2013, Tribunalul Suceava a respins acțiunea ca nefondată, reținînd că reclamanta este cea care refuză să primească întreținerea.
Așadar, obiectul dedus prezentei judecăți îl constituie îndeplinirea de către pîrîți a obligației de întreținere stabilită prin contractul de vînzare-cumpărare față de reclamantă de la data rămînerii definitive a hotărîrii anterioare, pînă în prezent.
Ori, din probele administrate în cauză rezultă aceeași situație de fapt reținută și în dosarul precedent în sensul că nu este dat refuzul pîrîților de a acorda întreținere reclamantei, ci reclamanta este cea care refuză să primească întreținere datorită aceleiași împrejurări, și anume faptul că o rudă o influențează întrucît și-a deschis un magazin în curtea acesteia.
Și martorii audiați în cauză confirmă existența acelorași împrejurări care fac imposibilă achitarea obligației de întreținere de către pîrîți.
Astfel, martorul I. T. (f.86) a relatat că i-a văzut pe pîrîți muncind la cîmpul reclamantei, sau i-a văzut la poarta acesteia și chiar în curte fără însă ca reclamanta să-i primească; că știe de la reclamantă că în iarnă a primit lemne de la fiul pîrîților; că știe de la vecini că reclamanta nu-i primește pe pîrîți în casă; că reclamanta ține poarta încuiată.
Și martorii reclamantei au arătat că aceasta își face singură curățenie și mîncare, iar cînd a mers la spital a încuiat gospodăria, ei neștiind dacă pîrîții au vizitat-o sau nu.
Nu poate fi reținută declarația martorei M. O. care, în vîrstă de 76 ani și locuind la 2 km de reclamantă a relatat că merge la aceasta de două ori pe zi.
Așadar, nefiind schimbată împrejurarea de fapt avută în vedere la pronunțarea hotărîrii precedente, instanța nu poate reține culpa pîrîților în neîndeplinirea obligației de întreținere, astfel încît, în baza art.480 Cod procedură civilă tribunalul va admite apelul și schimbînd sentința civilă va respinge acțiunea ca nefondată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite apelul declarat de pîrîții S. A. și S. V. – ambii cu domiciliul în satul/., împotriva sentinței civile nr.2106 din 27 noiembrie 2013 a Judecătoriei Fălticeni (dosar nr._ ), intimată fiind reclamanta P. L. – cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul Fălticeni la Cabinet de avocat F. I. R., ., jud.Suceava.
Schimbă sentința civilă și în consecință:
Respinge acțiunea ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 6 mai 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
Pentru judecător M. C. T. M. P. T.
aflat în C.O. semnează
președintele instanței
Red. T.M.
Jud.fond – P. M.
Tehnored.P.T. – Ex.5 – 17 iunie 2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1496/2014. Tribunalul SUCEAVA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 157/2014.... → |
|---|
