Fond funciar. Decizia nr. 1496/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1496/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 17-10-2014 în dosarul nr. 26093/299/2010*
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1496/2014
Ședința publică de la 17 Octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE V. O. D.
Judecător L. A.
Judecător D. D.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea recursului declarat de către recurentele reclamante C. M. și C. A.-ambele domiciliate în sector 1, București, ..9, ., ap.15, CP_ împotriva sentinței civile nr.2031/24.06.2014 a Judecătoriei Rădăuți pronunțată în dosar nr._/290/2010 în contradictoriu cu intimații pârâți P. S. - C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR-S., ., nr.36, jud S., C. C. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR A. (PRIN PRIMAR)-comuna A., CP_, jud S., C. T.-A., Pe Ciperniță, nr.596, ., N. V.-sector 2, București, ., ., CP_, R. L.-oraș Solca, ..62 A, jud S., B. P.-oraș Solca, ., jud S., M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR BUCUREȘTI-sector 1, București, Piața Revoluției, nr.1 A, CP_, P. M.-decedată, C. I.-decedat.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10.10.2014, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 17.10.2014.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin adresa Tribunalului S. nr._ din 16.07.2013 înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 6.09.2013 a fost înaintat instanței dosarul cu același număr, întrucât prin decizia nr. 1352 din 24.05.2013 a Tribunalului S. s-a casat sentința civilă 3893 din 17.10.2012 a Judecătoriei Rădăuți și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr._ 07.06.2010 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, așa cum a fost completată, reclamantele C. M. și C. A., în contradictoriu cu pârâții C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor A., C. T., N. V., P. M., R. L., B. P., C. I. și M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, au solicitat instanței constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.2072/2004.
În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că prin titlul de proprietate a cărui nulitate o solicită se pretinde a se fi reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut defunctului Cotlet N. M. - autorul pârâților persoane fizice și a lui Cotlet G. decedat la rândul sau, a cărui soție supraviețuitoare este Cotlet M., iar Cotlet A. este fiica acestuia.
In realitate, în titlul de proprietate nr. 2072/2004 sunt incluse și o . terenuri care nu au fost niciodată proprietatea lui Cotlet M., ci au fost proprietatea lui Cotlet G., ale cărui moștenitoare sunt reclamantele.
În al doilea rând, în titlul de proprietate sus menționat, sunt incluse ca persoane îndreptățite pârâții C. I., N. V., P. M., Cotlet T. și R. L. care au renunțat la succesiune, fapt ce rezulta din acte.
In al treilea rând, în titlul de proprietate nu este cuprinsă întreaga suprafața de teren la care sunt îndreptățiți moștenitorii lui Cotlet M., care este de 4,2 ha si nu de numai 2,8 ha, cum apare în titlu.
Astfel, în mod greșit au fost incluse în titlul de proprietate nr. 2072/2004 următoarele terenuri:
1. terenul arabil - "GRADINA" în suprafață de 4100 mp. situat în intravilan, tarlaua 51, .: Nord - Drum Expl., Est - I. I., Sud-Drum nat., Vest -Cotlet N.;
2. terenul arabil - "L. DRUM" - în suprafață de 600 mp situat in intravilan, tarlaua 51, .: Nord- Iliese F., Est- C. V., Sud - Drum nat., V- Iliese F.;
3. terenul - "CURȚI CONSTRUCȚII" în suprafață de 500 mp. situat în intravilan, tarlaua 51, . Nord- Cotlet M., Est- I. loan., Sud- Drum nat.,Vest -Cotlet M. .
Aceste terenuri aparțin lui Cotlet G., în baza deciziei civile nr. 1048/1989, pronunțată de Tribunalul Județean S., definitiva si irevocabila, astfel încât nu pot fi trecute în titlul de proprietate ca aparținând lui Cotlet M. și supuse partajului între moștenitorii acestuia din urma. Ele au fost stăpânite permanent de Cotlet G. și după decesul acestuia de ele, ca moștenitoare legale.
Prin aceasta sentință, casa și cu cele 3 suprafețe de teren aferente, considerate un tot unitar, au fost atribuite lui Cotlet G., deoarece casa este poziționată în mijlocul terenurilor care o deservesc. Întrucât pana in anul 1989 nu se putea atribui în proprietate decât suprafața de 250 mp, restul suprafeței a fost lăsata în folosința lui Cotlet G., fiind absolut necesară pentru buna exploatare a construcției și a anexelor situate pe aceste terenuri.
Pentru aceste terenuri, folosite de Cotlet G. împreună cu imobilul ca un tot unitar, acesta a deschis rol fiscal si a plătit impozit din anul 1980 la zi, fiind și pus în posesie pe ele de mult timp, în baza unor acte legale.
Potrivit legii, terenurile aferente casei de locuit ce depășesc suprafața de 250 mp. se atribuie proprietarului imobilului, mai ales că acestea au fost folosite exclusiv si permanent de acesta.
Se cuvine precizat că în situația în care aceste terenuri, pe care se afla casa si anexele gospodărești ce au fost atribuite în proprietate lui Cotlet G. prin hotărârea sus menționata, vor fi menționate în continuare, greșit, în titlul de proprietate ca aparținând lui Cotlet M., s-ar putea ajunge la situația de a fi împărțite, astfel încât terenul de sub construcție să revină altui moștenitor, generând alte neînțelegeri.
4. - terenul - "PARTEL" - în suprafața de 1600 mp., situat in intravilan, tarlaua 50, . vecinătățile Nord- BuligaToader., Est - P. loan, Sud -Hrincescu Ghe., Vest- Drum Expl;
5. - terenul - " L."” - in suprafața de 5200 mp. situat in extravilan, tarlaua 59, .: Nord- A. Vi orei., Est- Drum expl., Sud- Parau S., Vest- Horjenic Sigismund.
Aceste terenuri au fost dobândite de Cotlet G. în proprietate în anul 1946 ca veteran de război, medaliat, care a făcut războiul până în Germania, fiind rănit pe front.
Terenurile au fost deținute de Cotlet G. în proprietate până la . anul 1964, când i-au fost date în folosință ca gradina ajutătoare, deținându-le pana azi.
Se cuvine precizat că în anul 2000, la sesizarea Comitetului Veteranilor de Război, P. S. le-a pus în posesie, împreună cu Primăria A.,cu terenurile „L.” și „Partel”, existând acte oficiale în acest sens, ele deschizând rol fiscal și plătind impozitul la zi pentru ele.
Nu este corect și legal ca toate aceste terenuri, care au aparținut în fapt și în drept lui Cotlet G., să fie trecute în titlul de proprietate ca aparținând tatălui său Cotlet M., astfel ele fiind prejudiciate în dreptul lor de moștenire după Cotlet G..
Legea fondului funciar, așa cum a fost modificata și completată, sancționează cu nulitatea absolută actele emise cu încălcarea prevederilor legale, cum este cazul în speță.
În drept, s-au invocat prevederile art.III al.1 lit.a din Legea nr.169/1997.
În întâmpinare, pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Sectorului 1 București, față de prevederile art.53 și 54 din Legea nr.18/1991.
Pe fond, pârâta a invocat că titlul de proprietate a fost emis în baza documentației înaintată de comisia locală.
În întâmpinare, pârâta C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor A. a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Sectorului 1 București, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii civile, argumentând că, în urma autorului Cotlet M., decedat la data de 21.07.1980 s-a reconstituit dreptul de proprietate și s-a emis titlul de proprietate nr. 2072/19.11.2004. La rubrica moștenitorilor defunctului este înscris și numitul Cotlet G., soțul, respectiv tatăl petentelor, alături de ceilalți descendenți ai autorului.
C. comunală a întocmit corect acest titlu de proprietate, la baza acestuia au stat evidențele registrului agricol al anilor 1959-1962 (perioada dinaintea cooperativizării), unde figurează Cotlet M. la rubrica capului gospodăriei, cu o suprafață de 2,82 ha teren situat pe raza comunei A., adeverința de proprietate nr. 1079/21.10.1991, hotărârea Comisiei județene nr._/26.09.1991, Anexa nr.3, precum și fișa proces-verbal de punere în posesie din data de 04.11.2004.
Aplicând dispozițiile Legii nr.18/1991, calitate de autor în sensul acestei legi are Cotlet M., care a predat terenul avut în proprietate în vederea cooperativizării lui. În evidențele registrului agricol al anilor 1959-1962, soțul reclamantei Cotlet G. nu figurează cu teren în proprietate și nu a predat teren către CAP, în concluzie acesta nu are calitate de autor în sensul legii.
În ceea ce privește înscrierea pârâților Cotlet I., Cotlet T., R. L., N. V., P. M., B. P. în titlul de proprietate nr. 2072/19.11.2004, aceasta este perfect legală, în evidențele lor nu există declarații autentice din care să rezulte renunțarea lor expresă la succesiune.
Mai precizează că decizia Tribunalului S. despre care face vorbire reclamanta se referă la masa succesorală rămasă în urma defunctului Cotlet M., care la data decesului era compusă din: suprafața de 250 m.p. teren pe care se află amplasată o casă cu anexe și mai multe bunuri mobile.
Susținerile reclamantelor cu privire la excluderea unor suprafețe de teren din acest titlu de proprietate sunt neîntemeiate. Cu excepția suprafeței de 250 m.p. curți - construcții, toate terenurile înscrise în titlul de proprietate au fost preluate de fostul CAP. Faptul că în perioada de dinainte de 1989 Cotlet G. a primit un lot în folosință nu echivalează cu vreun drept de proprietate asupra terenului respectiv.
Legal citați, ceilalți pârâți nu au depus întâmpinări.
În perioada 10 ianuarie 2011 – 2 mai 2012, judecarea cauzei a fost suspendată în temeiul art.1551 Cod pr.civ.
Prin sentința civilă nr.17.169/10 octombrie 2011, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuți, cu motivarea că atât terenul cât și domiciliile/sediile pârâților sunt în circumscripția Judecătoriei Rădăuți, fiind aplicabile dispozițiile art.5 Cod pr.civ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 12.01.2012.
În vederea soluționării cauzei, s-a administrat proba cu înscrisurile depuse de părți și s-a solicitat Comisiei comunale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor A. documentația pentru titlul de proprietate a cărui nulitate parțială se cere a fi constatată, de asemenea a fost atașat dosarul nr.2713/1988 al Judecătoriei Rădăuți.
Din oficiu, a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Administrației și Internelor, admisă prin încheierea de ședință din 23 februarie 2012, întrucât titlul de proprietate a cărui nulitate se invocă nu a fost eliberat și pe numele acestei persoane juridice, care nu are nici o atribuție în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate.
Pârâții C. T., N. V., P. M., R. L., B. P. și C. I. au invocat excepția de inadmisibilitate a capătului de cerere privind înscrierea în titlul de proprietate a suprafeței totale de 4,20 ha, față de 2,80 ha cât este înscrisă în prezent, căci nu s-a făcut dovada că s-a urmat procedura obligatorie prevăzută de Legea nr.18/1991 pentru a obține reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de teren.
Pârâta C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor A. a invocat excepția de prematuritate a aceluiași capăt de cerere, cu motivarea că s-au adresat direct instanței de judecată, ignorând procedura specială administrativ jurisdicțională impusă de Legea nr.18/1991 și H.G. 890/2005.
Instanța a respins ambele excepții, dat fiind faptul că reclamantele nu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,40 ha, ci, apreciind că titlul mi este legal emis de vreme ce nu cuprinde tot terenul ce a aparținut autorului lor, a solicitat corectarea lui inclusiv în această privință, așa încât, pe fondul cauzei, instanța va stabili dacă titlul a fost sau nu legal emis, excepțiile de prematuritate, inadmisibilitate, nefiind date.
Prin sentința civilă nr. 3893 in 17.10.2012 a Judecătoriei Rădăuți a fost respinsă acțiunea formulată de reclamante în contradictoriu nu M. Administrației și Internelor ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și s-a respins acțiunea ca nefondată în contradictoriu cu ceilalți pârâți.
Împotriva acestei soluții au formulat recurs reclamantele, iar prin decizia 1352 din 24 mai 2013 a Tribunalului S. – secția civilă s-a admis recursul, s-a casat sentința civilă mai sus arătată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Instanța de control judiciar a reținut că se impune a fi verificată în acest cadru procesual situația terenurilor situate la locul „Partel” și „L.” și cel în suprafață de 250 mp curți-construcții și dacă în ceea ce privește aceste terenuri, defunctul C. G. a avut un drept exclusiv de proprietate.
Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 4.09.2013.
Instanța a invocat din oficiu și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. Administrației și Internelor întrucât în acest cadru procesual nu justifică legitimare procesuală pasivă, neavând atribuții în ceea ce privește emiterea titlului de proprietate contestat.
În vederea soluționării cauzei s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.2031/24.06.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți, în rejudecare, prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. Administrației și Internelor București și în consecință a respins acțiunea în ceea ce privește această parte.
A respins acțiunea, ca neîntemeiată în ceea ce privește celelalte părți, având ca obiect fond funciar, privind pe reclamantele C. M. și C. A. și pe pârâții C. T., domiciliat în ., nr.596, jud. S., N. V., domiciliată în mun. București, Sector 2, . 22, ., R. L., domiciliată în or. Solca, ..62 A, jud. S., B. P., domiciliată în or. Solca, ., jud. S., C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor A. (prin primar), P. S. - C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În timpul procesului au decedat pârâta P. M., moștenitoarea acesteia fiind pârâta B. P. și pârâtul C. I., care nu a avut descendenți, moștenitori fiind pârâții în calitate de frați.
După defunctul C. M. s-a reconstituit dreptul de proprietate descendenților acestuia, respectiv părților, cu privire la suprafața totală de 2,82 ha teren situate pe raza comunie M., fiindu-i emis titlul de proprietate nr. 2072/2004.
Astfel cum a reținut și instanța de control judiciar, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată de către toți descendenții încă din anul 1991, fiind parcursă procedura prealabilă prevăzută de legile fondului funciar, suprafața fiind validată prin hotărârea Comisiei județene S. nr. 1268/26.09.1991, fiind emisă adeverința de proprietate nr. 1079/21.10.1991, fișa proces verbal de punere în posesie și ulterior titlul de proprietate contestat în prezenta cauză, și care a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale în ceea ce privește persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitori ai defunctului C. M..
Așa cum s-a arătat mai sus, procedura prealabilă prevăzută de legile fondului funciar a fost îndeplinită cu privire la suprafața solicitată de 2,82 ha teren, titlul de proprietate contestat fiind emis cu respectarea dispozițiilor legale în ceea ce privește această suprafață și nu pentru o suprafață mai mare de 4,2 ha teren, astfel cum se solicită prin acțiune.
Prima instanță a reținut că defunctul C. M. a fost înscris în registrul Agricol pe ani 1959-1962 cu suprafața totală de 2,85 ha teren, suprafață pentru care a fost emis titlul de proprietate contestat. Nu se poate reține susținerea reclamantei, moștenitoare a defunctului C. G. că terenurile în suprafață de 4100 mp intravilan la locul G., 600 mp intravilan la locul „Lângă drum” și 500 mp teren intravilan curți-construcții au aparținut acestui din urmă defunct, întrucât prin decizia civilă nr. 1049/1989 a Tribunalului S. s-a atribuit acestuia casa, anexele și suprafața de 250 mp teren curți-construcții, în acea perioadă terenul fiind scos din circuitul civil în conformitate cu dispozițiile Legii 58/1974.
În ceea ce privește suprafețele de teren de la locul „Partel” și „L.” s-a reținut că la dosar s-a depus titlul de proprietate potrivit căruia defunctul C. G. a fost împroprietărit cu suprafața de 1716 mp teren la Reforma Agrară din 1945, însă reclamantele nu au făcut dovada că acest defunct a predat la CAP aceste suprafețe de teren, C. G. neavând rol agricol separat, astfel cum arată pârâta C. A. în întâmpinarea depusă la fila 45 dosar inițial.
De altfel, instanța a reținut că defunctul C. G. nu a urmat separat procedura prealabilă prevăzută de legile fondului funciar cu privire la suprafețele solicitate și care fac obiectul prezentei cauze.
Reclamantele, în urma rejudecării, nu s-au prezentat în instanță și nu au identificat suprafața de 250 mp curți-construcții astfel cum s-a reținut în decizia instanței de control judiciar și nici nu au făcut dovada că terenurile care fac obiectul prezentei cauze au fost predate la CAP de către defunctul C. G..
Prin prisma acestor considerente, prima instanță a reținut că titlul de proprietate contestat a fost emis cu respectarea dispozițiilor legilor fondului funciar, în cauză nefiind dat nici un motiv de nulitate și în consecință a respins acțiunea în contradictoriu cu ceilalți pârâți.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele C. M. și C. A., invocând motive de nelegalitate.
În motivare au arătat că au solicitat reunirea acestei cauze cu dosarul nr._ a Judecătoriei Rădăuți având ca obiect partaj însă în sentința pronunțată nu se face nicio referire la această solicitare și nici nu se motivează de ce a fost neglijată cererea lor de reunire. Ele consideră că se impune judecarea cauzelor împreună întrucât vizează aceeași problematică, între aceeași pârâți și reclamanți. În acest dosar se poate vedea ce erori și câte încurcături a produs acest titlu nou cu totul la comun fără respectarea dreptului exclusiv de proprietate a lui C. G.. Acestea mai arată că terenurile au fost deținute exclusiv de C. G. cu rol financiar pe numele său și a plătit impozit de peste 30 de ani . Mai mult în anul 2000-2001 Primăria A. și P. le-au pus în posesie cu aceste terenuri ca bunuri individuale ale lui C. G. și urma să li se elibereze și titlu de proprietate conform Adeverinței nr.2870/2000. Numai C. G. a prezentat actele de proprietate pentru terenurile L. și Parcel. În această sentință multe aspecte sunt trecute cu vedere, de exemplu problema actelor de proprietate, cooperativizarea, acte și perioada sau problema unui teren de 250 mp înainte de 1989 etc…I se impută lui C. G. că nu i se pot restitui terenurile, inclusiv cele de veteran de război, că nu a fost în CAP sau se pune greșit problema terenurilor date în folosință în timpul CAP-ului fără să se ia în considerație vechile limite ale proprietăților și fără să se rețină că terenurile date în folosință lui C. G. sunt amplasate pe vechile amplasamente și în limitele vechii proprietăți, deci nu sunt terenurile altui proprietar sau date de la stat.Recurentele invocă dispozițiile art.23, art.11, art.8, art.13 din Legea 18/1991, art.9 Legea 1/2000.Tereurile de veteran de război sunt un teren casă și o grădină-cu suprafața mică sub 1 ha și se pare că au fost luate fără niciun titlu pe numele lui C. G. sub explicația simplă că au fost trecute la CAP, dar cererea a fost făcută de tatăl C. Nitrofan care nu avea calitate căci C. G. era major, căsătorit la București și în . în casă cu C. Nitrofan, deci C. M. nu avea calitate de proprietar.
În legile fondului funciar și legea nr.1/2000 se specifică expres să se dea terenurile veteranilor de război. Consideră recurentele că prin acest titlu de proprietate și prin această sentință nu s-a respectat dreptul de proprietate în exclusivitate sau individual nu în comun cu moștenitorii, drept protejat în toate legile fondului funciar. În ceea ce privește înscrierea acestui teren de 250 mp în titlu de proprietate chiar Primăria A. în înscrisurile depuse recunoaște că nu trebuia să fie înscris, dar cu toate acestea în sentință se specifică conform celor supuse de Primăria A. că este bine întocmit acest act. Într-un final în sentință se spune că nu s-a dat terenul casei dar se continuă cu terenul de numai 250 mp, că nu au putut să identifice casa și terenurile aferente-gradina. Această reținere a fost surprinzătoare pentru recurente având în vedere că la dosar sunt depuse multe acte de identificare a acestora ( un plan, o expertiză tehnică cadastrală).
C. G. a prezentat actele de proprietate dar Primăria A. încerca să prezinte tot felul de înscrisuri întocmite în primărie și diverse motive pentru a nu-i da lui C. G. aceste terenuri. Mai mult, în primăria A. lucrează ca funcționari direcți cu întocmirea actelor mai multe rude ale soțului, în familia lor soțul se pare că este pedepsit pentru că s-a căsătorit la București și nu a luat o fată din .> De asemenea afirmația că nu au efectuat demersuri la Primăria A. ci direct prin acest dosar este inexactă. Și în această sentință nu s-a cercetat faptul că ele au înaintat cereri, contestații, au fost în audiențe atât la primărie cât și la prefectură. Toate aceste demersuri s-au încheiat în anul 2000-2001 când P. împreună cu primăria A. prin verificarea actelor pe care ele le dețin precum și a celor din primărie, prin faptul că pârâții nu au avut acte de proprietate pe loturile L. și Parcel, fiind loturi de veteran de război date lui C. G. s-a stabilit că actele din primărie au valoare declarativă și le-a pus în posesie pe bunurile individuale ale lui C. G.. Titlul contestat de ele încalcă legile fondului funciar, sentințe de tribunal, acte de proprietate și drepturile unui veteran de război.
Privind moștenitorii renunțători la succesiune și declarați străini de succesiune în decizia civilă definitivă de partaj nr.1048/1989 pronunțată de Tribunalul S., N. V., P. M. și C. I. ei nu sunt simpli moștenitori ci au participat în mai multe dosare toate finalizate cu această decizie civilă definitivă, nr.1048/1989.Deci primăria a cunoscut această situație a partajelor repetate din anii 1980-1989.
Beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moștenitorii care au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art.700 cod civil iar nu cei care au renunțat la succesiune.
Motivarea că s-a trecut recognitiv în titlu a lui C. G. cu terenurile ce le deține în exclusivitate nu este corectă căci odată trecute terenurile individuale ale lui C. G. la comun cu toți pârâții le dă tuturor celor înscriși moștenitori drepturi egale și astfel C. G. își pierde drepturile individuale câștigate în procesele anterioare de partaj.
Cu privire la surplusul de teren sesizat de ele și neînscriși în titlu, în sentință se spune că nu au dovezi, dar nu s-a cercetat însăși actele prezentate de Primăria A. din care rezultă ca rol este mult mai mare de 2,82 ha ( adeverință fond funciar 1079/1991 Primăria A., fișă de recensământ agricol 1959).
Intimata B. P. s-a prezentat în fața instanței și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Deși legal citați ceilalți intimați nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au prezentat în fața instanței pentru a-și susține apărările.
Analizând actele si lucrările dosarului, prin prisma criticilor invocate de recurente și care se circumscriu motivului prevăzut de dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Tribunalul reține următoarele:
Astfel, în ceea ce privește existența dosarului nr._ a Judecătoriei Rădăuți având ca obiect partaj judiciar, în mod corect instanța de fond nu a dispus conexarea la prezentul dosar în condițiile în care nu erau întrunite condițiile prevăzute de art.164 C.pr.civ. De altfel, situația juridică a terenului în litigiu poate fi clarificată și în dosarul menționat mai sus, mai mult acesta poate fi suspendat până la soluționarea prezentei cauze.
În cauza de față nu au relevanță așa numitele erori care există în dosarul de partaj, instanța de fond urmând a se pronunța în funcție de probatoriul administrat în fiecare cauză în parte.
Prin decizia de casare nr. 1352/2013 a Tribunalului S. s-a reținut irevocabil faptul că necesitatea excluderii moștenitorilor renunțători din titlul de proprietate nr.2072/2004 nu se impune în condițiile în care cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată de toate părțile încă din anul 1991, au parcurs procedura prevăzută de Legea nr.18/1991 și au fost validați prin Hotărârea nr.1268/1991 de către C. Județeană S., fiind ulterior puși în posesie. Mai mult în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate nu a fost contestat dreptul pârâților de a formula cerere de reconstituire după defunctul C. M..
De asemenea prin aceeași decizie de casare s-a stabilit irevocabil faptul că în mod corect reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pentru suprafața de 2,82 ha teren având în vedere anexa nr. 3 la Hotărârea nr.1268/1991, adeverința de proprietate nr.1079/1991 și procesul verbal de punere în posesie.
În cauză s-a invocat faptul că titlul de proprietate trebuia să cuprindă o suprafață mai mare de teren respectiv de 4,2 ha și nu de 2,82 ha însă pentru această diferență nu s-a urmat procedura prevăzută de legile fondului funciar, neexistând nici o dovadă a reconstituirii dreptului de proprietate în acest sens.
După cum a reținut și instanța de fond, pentru suprafețele de teren de la locul Partel și L. și cei 250 mp curți construcții nu s-a făcut dovada predării la CAP de către defunctul C. G., C. A. prin întâmpinare arătând că acest defunct nu a avut rol agricol separat. Mai mult, pentru aceste parcele nu s-a urmat separat procedura reconstituirii, și nici nu s-a invocat faptul că acestea sunt proprietatea exclusivă a defunctului, pentru terenurile din titlul de proprietate formulându-se cerere de reconstituire de către toate părțile, procedură care nu a fost contestată sub acest aspect.
Față de toate acestea, tribunalul constatând că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art.312 C.Pr.Civ va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de către recurentele reclamante C. M. și C. A.-ambele domiciliate în sector 1, București, ..9, ., ap.15, CP_ împotriva sentinței civile nr.2031/24.06.2014 a Judecătoriei Rădăuți pronunțată în dosar nr._/290/2010 în contradictoriu cu intimații pârâți P. S. - C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR-S., ., nr.36, jud S., C. C. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR A. (PRIN PRIMAR)-comuna A., CP_, jud S., C. T.-A., Pe Ciperniță, nr.596, ., N. V.-sector 2, București, ., ., CP_, R. L.-oraș Solca, ..62 A, jud S., B. P.-oraș Solca, ., jud S., M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR BUCUREȘTI-sector 1, București, Piața Revoluției, nr.1 A, CP_, P. M.-decedată, C. I.-decedat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Octombrie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. O. D. L. A. D. D. L. A.
Red D.D
Jud.fond L. V.
Tehnored.L.A.
2 ex./ 12.11.2014
| ← Servitute. Decizia nr. 1486/2014. Tribunalul SUCEAVA | Rezoluţiune contract. Decizia nr. 422/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
