Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine. Sentința nr. 836/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 836/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 1220/86/2015
Dosar nr._ exequator
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA NR. 836
Ședința publică din data de 23 aprilie 2015
Președinte: C. L.
Grefier: R. M.
Pe rol, soluționarea cererii având ca obiect,,exequator (recunoașterea înscrisurilor și hotărârilor străine)” formulată de petentul L. S.-G., în contradictoriu cu intimata V. A..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat I. V. pentru petent, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefier, după care:
Procedând la verificarea competenței sale, în conformitate cu disp.art.131 Cod proc.civilă, instanța constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să judece cauza de față, date fiind disp.art. 95 pct.1 și art.1098 Cod procedură civilă.
Față de împrejurările cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 238 al.1 Cod procedură, instanța estimează durata necesară cercetării procesului la trei luni de zile.
Întrebată fiind, apărătoarea petentului a precizat că solicită recunoașterea față de autoritățile Statului Român a certificatului de divorț .-IV, nr._, emis de Oficiul de Stare Civilă O., Republica M., care reprezintă practic o hotărâre de divorț. A mai arătat că nu are alte cereri de formulat și excepții de invocat.
Instanța, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat și excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul celor prezenți.
Apărătoarea petentului a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Deliberând,
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față, constată :
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 3 martie 2015 și înregistrată sub nr._, petentul L. S.-G., în contradictoriu cu intimata V. A., a solicitat recunoașterea față de autoritățile Statului Român a certificatului de divorț .-IV, nr._, emis de Oficiul de Stare Civilă O., Republica M..
În motivare, petentul a arătat că în fapt, prin certificatul de divorț din 14.11.2013 cu nr.296 emis de către Serviciul de Stare civilă O. din Republica M., ele părțile, au convenit de comun acord să fie desfăcută căsătoria.
Având în vedere că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1095 N.C.P.C., iar pe de altă parte nu sunt date nici unul din elementele prevăzute de art.1096 N.C.P.C., în conformitate cu dispozițiile art.1097 N.C.P.C., petentul a solicitat admiterea cererii așa cum a fost formulată.
În dovedirea cererii, a depus la dosar înscrisuri (fil6-11).
În drept, a invocat disp.art.1095 și art.1094 N.C.P.C.
Cererea a fost legal timbrată.
Intimata deși a fost legal citată nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus la dosar întâmpinare pentru a-și preciza poziția cu privire la acțiune.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată că cererea formulată este neîntemeiată.
Astfel, potrivit art. 1095 alin. 1,2 și 3 din Noul Cod de procedură civilă „Hotărârile referitoare la alte procese decât cele prevăzute la art. 1.094 pot fi recunoscute în România, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată;
b) instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții;
c) există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței care a pronunțat hotărârea. Dacă hotărârea a fost pronunțată în lipsa părții care a pierdut procesul, ea trebuie să constate, de asemenea, că părții în cauză i-a fost înmânată în timp util atât citația pentru termenul de dezbateri în fond, cât și actul de sesizare a instanței și că i s-a dat posibilitatea de a se apăra și de a exercita calea de atac împotriva hotărârii. Caracterul nedefinitiv al hotărârii străine, decurgând din omisiunea citării persoanei care nu a participat la proces în fața instanței străine, poate fi invocat numai de către acea persoană”, iar potrivit art. 1096 din același cod „
Recunoașterea nu poate fi refuzată pentru singurul motiv că instanța care a pronunțat hotărârea străină a aplicat o altă lege decât cea care ar fi fost determinată de dreptul internațional privat Recunoașterea hotărârii străine poate fi refuzată pentru oricare dintre următoarele cazuri:
a) hotărârea este manifest contrară ordinii publice de drept internațional privat român; această incompatibilitate se apreciază ținându-se seama, în special, de intensitatea legăturii cauzei cu ordinea juridică română și de gravitatea efectului astfel produs;
b) hotărârea pronunțată într-o materie în care persoanele nu dispun liber de drepturile lor a fost obținută cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidenței legii aplicabile conform dreptului internațional privat român;
c) procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine;
d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străinătate și susceptibilă de a fi recunoscută în România;
e) instanțele române aveau competența exclusivă pentru judecarea cauzei;
f) a fost încălcat dreptul la apărare;
g) hotărârea poate face obiectul unei căi de atac în statul în care a fost pronunțată”.român, afară numai dacă procesul privește starea civilă și capacitatea unui cetățean român, iar soluția adoptată diferă de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii române”.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul L. S.-G. a solicitat în temeiul prevederilor art.1094 și 1095 din codul de procedură civilă recunoașterea certificatului de divorț emis de Oficiul de Stare civilă O. din Republica M..
În soluționarea sa, instanța va avea în vedere prevederile sus-citate precum și cele speciale ale Legii nr.177/1997 pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica M. privind asistența juridică în materie penală și civilă, semnat la Chișinău la data de 06.07.1996.
În conformitate cu dispozițiile art.50 din Tratat „ Fiecare parte contractantă recunoaște și încuviințează executarea, pe teritoriul său, în condițiile prevăzute de prezentul tratat, a hotărârilor pronunțate pe teritoriul celeilalte părți contractante.
2. În sensul paragrafului 1 prin hotărâri se înțelege:
a) hotărârile în cauzele civile, patrimoniale și nepatrimoniale, pronunțate de instanțe judecătorești sau alte instituții competente;
b) hotărârile judecătorești pronunțate în cauzele penale, cu privire la obligația de despăgubire pentru daunele cauzate;
c)hotărârile judecătorești referitoare la cheltuielile de judecată;
d)hotărâri le arbitrale.
3. În sensul prezentului tratat, termenul de hotărâre include și tranzacțiile judiciare”, iar potrivit art.51 ” Hotărârile se recunosc și se execută în cazul în care sunt întrunite următoarele condiții:
a) dacă sunt definitive și susceptibile de executare potrivit legii părții contractante pe teritoriul căreia au fost pronunțate. În materia obligației de întreținere sunt recunoscute și hotărârile provizorii, dacă sunt executorii în statul de origine;
b) dacă nu a fost încălcată competența exclusivă a autorității părții contractante pe teritoriul căreia urmează a avea loc recunoașterea sau executarea;
c) dacă persoanei obligate prin hotărâre, care nu a participat la proces, i s-au înmânat citația și actul de sesizare a instanței în timp util și în conformitate cu legea părții contractante pe teritoriul căreia a fost pronunțată hotărârea, iar în cazul în care nu avea capacitate de exercițiu, i s-a dat posibilitatea de a fi reprezentată în proces;
d) dacă între aceleași părți, cu privire la același obiect și pentru aceleași fapte, nu s-a pronunțat în prealabil o hotărâre ori nu se află în curs de judecată o acțiune intentată anterior pe teritoriul părții contractante unde urmează să se recunoască ori să se încuviințeze executarea hotărârii;
e) dacă, în cazurile în care trebuie aplicată legea celeilalte părți contractante, din hotărârea pronunțată rezultă că această lege nu a fost aplicată. Totuși, recunoașterea nu poate fi refuzată numai pentru singurul motiv că instanța care a pronunțat hotărârea a aplicat o altă lege, în afară de situațiile în care procesul privește starea și capacitatea unei persoane, iar soluția adoptată diferă de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii aplicabile
f) dacă prin recunoașterea sau încuviințarea executării hotărârii nu se aduce atingere ordinii publice a părții contractante pe teritoriul căreia urmează să se recunoască ori să se încuviințeze executarea hotărârii”.
În speță instanța constată că nu sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile sus-citate.
În cauză s-a depus certificatul de divorț emis sub nr. D-IV_ de Oficiul de Stare Civilă O. din Republica M., potrivit cu care, la data de 14.11.2013 s-a desfăcut căsătoria numiților L. S.-G. și V. A..
Din cuprinsul acestui înscris depus la fila 6 dosar, rezultă că certificatul a cărui recunoaștere se solicită nu poartă semnătura numitului L. S.-G., instanța reținând că desfacerea căsătoriei a avut loc în lipsa acestuia, contrar prevederilor din materia dreptului familiei care reglementează participarea obligatorie a ambilor soți la Oficiul de Stare Civilă la desfacerea căsătoriei.
Este a se reține, apoi, că, C.N.P.-ul, respectiv codul numeric personal, reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică și constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date cu caracter personal privind persoana fizică.
Fiecărei persoane fizice i se atribuie, începând de la naștere, un C.N.P., care se înscrie în actele și certificatele de stare civilă și se preia în celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective.
Or, din verificarea certificatului de divorț a cărui recunoaștere se solicită, și din verificarea copiei certificatului de căsătorie al părților depus la fila 11 dosar, instanța constată lipsa C.N.P.-lui atât pentru reclamant cât și pentru pârâtă, element absolut necesar unor astfel de înscrisuri, în lipsa căruia apare incertitudinea că înscrisul din litigiu îl privește pe reclamant.
În acest context, față de toate cele mai sus-menționate, găsind că în speță, nu sunt întrunite cerințele cumulative ale textelor sus-citate, în baza dispozițiilor art.1098 și următoarele din Codul de procedură civilă, Tribunalul urmează să respingă cererea ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată cererea având ca obiect „exequator (recunoașterea înscrisurilor și hotărârilor străine)” formulată de petentul L. S.-G. (CNP:_), cu domiciliul legal în orașul F., ., jud.Suceava, și cu domiciliul ales la Cabinet Avocat “I. V.” din mun.Suceava, ., ., ., în contradictoriu cu intimata V. A. (CNP:_), cu domiciliul legal în orașul F., ., jud.Suceava.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Tribunalul Suceava-Secția civilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 aprilie 2015.
Președinte, Grefier,
C. L. R. M.
Red.C.L.
Tehnored.R.M.
4 ex.07.05.2015
| ← Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine.... | Tutelă - autorizări date tutorelui. Decizia nr. 206/2015.... → |
|---|
