Fond funciar. Decizia nr. 149/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 149/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 2419/227/2012*
Dosar nr._ - fond funciar –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 149
Ședința publică din 24 februarie 2015
Președinte: D. D.
Judecători: M. C.
: T. M.
Grefier: P. L.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de reclamanta C. M., domiciliată în comuna Preutești, . împotriva sentinței civile nr. 1316 din 14.07.2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimați fiind pârâții A. N., domiciliat în oraș Crevedia, .-4, județul Dâmbovița, A. V., domiciliată în Câmpina, ..3, județul Prahova, Z. E., domiciliată în Rădăuți, ..6, ., județul Suceava, Ș. G., domiciliat în ., C. comunală de aplicare a fondului funciar Preutești, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. I., domiciliat în Tg. N., ., județul N. și P. Ș. (moștenitor al defunctei P. M.), domiciliat în Rădăuți, .. 26, județul Suceava.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 17 februarie 2015, când, pentru a da posibilitatea avocaților părților de a depune la dosar concluzii scrise, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi – 24 februarie 2015.
După deliberare,
TRIBUNALUL ,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătăriei Fălticeni si înregistrată sub nr._ 14.08.2012 reclamanta C. M. a chemat în judecată pe pârâtii :A. N., A. V., Z. E., Ș. G., Comisia comunală de fond funciar Preutesti, C. Judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunta să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.1836/1997 si obligatia de a face.
În fapt, reclamanta arată că este unica fiică si moștenitoare a numitului P. G. decedat la data de 04.02.1996, iar acesta la rândul său fiind fiul sotilor P. N. si I..
În anul 1930 bunica sa, P. I. a fost împroprietărită cu suprafata de 3 ha teren pe raza . conform titlului de proprietate anexat.
După data împroprietăririi și a decesului bunicului său, bunica sa s-a recăsătorit cu numitul T. V..
După aparitia Legii 18/1991 tatăl său P. G. a depus în termen legal cererea înregistrată sub nr.2508/22.03.1991 prin care a solicitat reconstituirea dreptului său de proprietate pentru suprafata de 0,25 ha teren situat la locul „Între linii” după autoarea sa.
La această cerere a fost anexată si cea depusă de către prim pârâți după defunctul T. V., si prin urmare s-a întocmit anexa 3 după care s-a emis T.P. nr. 964/12.02.1995 pe numele defunctului T. V..
Prin Hotărârea Comisiei Judetene Suceava cu nr._/15.11.1993 s-a dispus înlăturarea de la succesiune a tatălui său P. G. pentru motiv că nu are calitate de moștenitor după T. V., desi nici ceilalti moștenitori ce figurează la rubrica „moștenitorii defunctului” nu au această calitate.
Această hotărâre a fost anulată prin sentinta civilă nr. 1514/13.06.2008 a Judecătoriei Fălticeni pronuntată în dosar nr._ rămasă definitivă si irevocabilă.
Între timp, în anul 1997 a fost emis T.P. nr. 1836/1997 pe numele aceluiasi defunct T. V., pentru aceeasi suprafață de teren care include si terenul cu care a fost împroprietărită bunica sa, însă de la rubrica moștenitorilor defunctului a fost exclus tatăl său.
Datorită faptului că actele care au stat la baza emiterii acestui nou titlu de proprietate au fost anulate în mod definitiv si irevocabil, titlul de proprietate nou emis cu nr. 1836/1997 este lovit de nulitate absolută.
Întrucat s-au depus două cereri de reconstituire drept de proprietate după doi autori diferiti apreciază reclamanta că se impune să se emită un titlu de proprietate separat pentru fiecare din cei doi, respectiv un titlu de proprietate pentru T. V. si un titlu pentru defuncta P. I. având ca moștenitor pe P. G..
În final a arătat reclamanta că defuncta P. I. a avut în proprietate suprafata de 2 ha teren iar tatăl său P. G. a depus cerere de reconstituire drept de proprietate în termen legal doar pentru . „Între linii”, cerere solutionată favorabil prin validarea anexei 3 a comunei Preutesti.
În drept, reclamanta a invocat dispozitiile art. III din legea nr. 169/1997, art.64 din Legea nr. 18/1991.
Prin întâmpinarea comunicată pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – Suceava a arătat că în mod gresit reclamanta a solicitat si obligarea comisiei județene la eliberarea titlului de proprietate atâta timp cât C. locală de fond funciar Preutesti nu și-a îndeplinit obligatia legală de a întocmi fișa proces verbal de punere în posesie ce stă la baza emiterii titlului de proprietate.
Pârâtul Ș. G. a formulat întâmpinare (f.34) prin care solicită să se pună în vedere reclamantei să depună la dosar titlul de proprietate emis pe numele tatălui ei P. G. în care figurează înscris terenul moștenit de la mama sa P. I. si care pretinde că ar fi înscris și în T.P. nr. 1836/1997.
Totodată a invocat exceptia inadmisibilitătii acțiunii care are caracterul unui act de dispozitie si pentru solutionare trebuiau citati în cauză toti coindivizarii, respectiv P. M., C. I..
Pârâtul a invocat si exceptia lipsei interesului ligitim a reclamantului în promovarea actiunii având în vedere că nu există suprapunere între terenul din T.P. nr. 1836/1997 si cel pretins că este moștenit de la bunica sa P. I..
Pe fond apreciază că se impune respingerea acțiunii ca nefondată deoarece terenul din titlu a apartinut mamei sale T. I. decedată ulterior lui T. V. sotul ei.
Prin sentinta civilă nr. 2358/18.12.2013 instanta a respins ca rămasă fără obiect exceptia inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâtul Ș. G. si ca nefondată exceptia lipsei interesului legitim al reclamantei.
De asemenea a fost respinsă ca nefondată și acțiunea astfel cum a fost precizată(f.57).
Împotriva sentintei a declarat recurs reclamanta pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 683/18.03.2014, Tribunalul Suceava a admis recursul formulat de reclamanta C. M., casând sentinta recurată, trimițând cauza spre rejudecare aceleași instante.
Pentru a pronunta o astfel de solutie, Tribunalul Suceava a reținut că potrivit art.129 alin.6 Cpciv „În toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.Acest lucru însemnând că instanța de judecată trebuie să statueze „omnia petita” adică să se pronunte cu privire la tot ce s-a cerut dar în același timp numai cu privire la ceea ce s-a cerut, fără a avea posibilitatea să dea mai mult decat s-a solicitat ori să se pronunte asupra unei pretentii nesolicitate.
Într-o redactare deficitară, lipsită de rigoare juridică, reclamanta a solicitat atât constatarea nulității T.P. nr. 1836/1997 în integralitatea sa cât și anularea parțială a acestui titlu, în sensul excluderii suprafetei de 0,25 ha teren „Între linii”, cereri ce nu pot coexista împreună însă prima instanță, în virtutea rolului său activ, avea obligatia să pună în vedere reclamantei să precizeze în mod clar și fără echivoc obiectul capătului de cerere principal.
Neprocedând astfel, solutia primei instante echivalează cu necercetarea fondului cauzei și cu imposibilitatea realizării controlului judiciar sub aspectul legalității și temeiniciei sentinței pronunțate.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ * la data de 5.05.2014.
Prin sentința civilă nr. 1316 din 14 iulie 2014, Judecătoria Fălticeni a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâtul Ș. G..
A respins ca neîntemeiată excepția lipsei interesului legitim al reclamantei invocată de același pârât.
A respins ca neîntemeiată actiunea civilă având ca obiect fond funciar formulată de reclamanta C. M., fiind obligată la plata către pârâtul A. N. a sumei de 500 cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 315 al. 1 și 3 C.p.c În caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorul fondului.
După casare, instanța de fond va judeca din nou, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.
În acord cu dispozițiile legale anterior menționate, instanța de fond, după casarea cu trimitere, i-a solicitat reclamantei să-și precizeze cererea de chemare în judecată pentru a putea statua „omnia petita”, adică să se pronunțe cu privire la tot ceea ce s-a cerut, dar, în același timp, numai cu privire la ceea ce s-a cerut, fără a avea posibilitatea să dea mai mult decât s-a solicitatori să se pronunțe asupra unei pretenții nesolicitate.
Astfel, reclamanta și-a precizat cererea, respectiv declararea nulității absolute parțiale a Titlului de Proprietate nr. 1836/1997 în sensul excluderii din titlu a suprafeței de 0,25 ha teren situat la locul „Între linii”.
Deci aceasta a înțeles să conteste temeinicia si legalitatea titlului de proprietate nr. 1836/1996, în sensul excluderii suprafeței de teren situată la locul „Între linii” pentru care autorul său, P. G., în calitatea sa de moștenitor al defunctei P. I., a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în termen legal.
A mai solicitat si obligarea Comisiei comunale Preutești la întocmirea si înaintarea documentației aferentă eliberării titlului de proprietate pe numele autorului său precum si obligarea Comisiei Județene Suceava la emiterea titlului de proprietate în sensul celor menționate.
În dovedire, reclamanta a înțeles să invoce în principal Hotărârea nr._/15.11.1993 si Hotărârea nr. 176/10.02.1997 ale Comisiei Județene Suceava, hotărâri care au format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Fălticeni soluționat prin Sentința Civilă nr. 1514/2008 irevocabilă prin decizia civilă nr.2457/2008 a Tribunalului Suceava.
Prin întâmpinare, pârâtul Ș. G. a ridicat excepția inadmisibilității acțiunii întrucât cererea nu poate fi primită decât cu citarea tuturor coindivizarilor și excepția lipsei interesului legitim în promovarea acțiunii.
În acord cu dispozițiile art. 137 Vechiul Cod de Procedură Civilă (în continuare V.C.p.c ) instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Excepțiile procesuale sunt acele mijloace prin care, în cadrul procesului civil, partea interesată, procurorul sau instanța din oficiu invocă, în condițiile prescrise de lege și fără a pune în discuție fondul pretenției deduse judecății, neregularități procedurale sau lipsuri privind exercițiul dreptului la acțiune, urmărind întârzierea sau împiedicarea judecății în fond.
Prin precizările aduse acțiunii, cadrul procesual a fost definitiv si corect stabilit prin introducerea în cauză a tuturor moștenitorilor defunctului T. N. V. astfel încât, excepția inadmisibilității acțiunii va fi respinsă ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr.1514/13.06.2008 a Judecătoriei Fălticeni au fost anulare cele două hotărâri sus menționate retinându-se că P. G. este fiul lui T. E. si are vocatie succesorală după aceasta.
Prin Hotărârea nr._ s-a dispus înlăturarea de la succesiunea acestei din urmă defuncte, a numitului P. G..(f.112-114 dosar, f.146-147 dosar nr._ ).
Prin Hotărârea nr. 176/1997 emisă de C. Judeteană Suceava s-a admis contestatia pârâtului A. V.V. si a fost anulat titlul de proprietate nr. 964/1995 în care ca moștenitori ai lui T. N.V. figura si P. G. ( f.15, 20)
Pârâtii din prezenta cauză au calitatea de moștenitori ai defunctei A. I., recăsătorită cu T. N.V., a cărui succesiune s-a deschis la 10.02.1969, iar succesiunea autoarei pârâtilor s-a deschis la 4.06.1980 (f.144- 147).
Numitul T. N.V. a fost căsătorit anterior și cu P. N.E., cu care nu a avut copii; P. G. autorul reclamantei fiind născut dintr-o căsătorie anterioară.
Prin urmare, în cauză se impune a fi analizată sub aspectul pretențiilor reclamantei temeinicia si legalitatea T.P. nr. 1836/1997 în care la rubrica „moștenitori ai defunctului T. N.V.” nu mai figurează autorul reclamantei (f.131- 147).
Titlul de proprietate emis de C. Judeteană Suceava cu privire la suprafața determinată pe numele tuturor moștenitorilor defunctului T. N.V. are o natură bivalentă, aceea de act constitutiv al dreptului de proprietate si de act de atestare a calității de moștenitor acceptant al succesiunii cu privire la teren a aceluia sau acelora care figurează în titlu.
Datorită acestui din urmă caracter al titlului de proprietate în litigiu, numai succesorii care figurează în titlu de proprietate nr. 1836/1997, în speță, pârâtii si autorii lor, au calitate de coindivizari cu privire la terenurile ce au apartinut defunctului T. N.V., autor deposedat, pentru care s-a făcut reconstituirea si pot solicita iesirea din indiviziune.
S-a reținut, astfel, fără putintă de tăgadă, că P. G. autorul reclamantei nu are calitatea de moștenitor al defunctei T. I. (fostă Aciubotăritei) ci al defunctei T. E. (fostă P.).
Astfel, T. I. fostă A., autoarea pârâtilor are calitatea de sotie supravietuitoare a defunctului T. N.V., sot supravietuitor raportat la deschiderea succesiunii după T. E. fostă P..
Mai mult decât atât, cererea lui P. G. de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de teren de 0,25 ha situată „Între linii” nu a fost validată, din cuprinsul acestei cereri se reține clar că terenul a apartinut lui T. N.V. care a avut o suprafață de 2,25 ha si că dreptul său pentru acest teren situat în fata casei sale este posibil, după mama sa si sora sa uterină, numita T. C.(f.11) .
Prin urmare, chiar dacă cele două hotărâri ale Comisiei Județene sus mentionate au fost invalidate prin sentinta civilă nr.1514/2008, autorului reclamantei, numitului P. N.G. nu i-a fost reconstituit valabil în acord cu dispozitiile imperative ale Legii 18/1991 dreptul de proprietate pentru terenul în suprafată de 0,25 ha la locul „Între linii” ce a aparținut defunctului T. N.V..
Sentinta civilă sus mentionată nu reprezintă un titlu de proprietate în sensul legii civile pe baza căruia să se obțină constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 1836/1997, temeinic si legal emis pentru pârâți, în calitatea lor de succesori ai defunctei T. I., sotia supravietuitoare a defunctului T. N.V. autor deposedat.
Date fiind toate cele de mai sus reținute, instanța în temeiul art. III alin.1 lit. a coroborat cu disp.art.8- 13 din Legea 18/1991 modif. și completată si art. 14 din HG 890/2005 a respins ca neîntemeiată și excepția lipsei interesului legitim al reclamantei precum si acțiunea.
În temeiul art. 274 C.p.c., constatând culpa procesuală, a obligat reclamanta la plata către pârâtul A. N. a sumei de 500 cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat (f.194).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta C. M. pentru motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art.304 pct.6,7 și 9 C..
A arătat că sentința recurată a fost pronunțată fără a fi examinate probele administrate din care rezulta faptul că cererea de reconstituire cu nr.2508/22.03.1991, formulată legal de către autorul său P. G. a fost soluționată favorabil și conexată la cererea formulată de către pârâți, consecința fiind tocmai emiterea titlului de proprietate nr.964/1995.
A reiterat faptul că cererea de reconstituire cu nr.2508/1991 depusă de autorul său a fost soluționată favorabil iar dreptul de proprietate a fost reconstituit în mod valabil tatălui său P. G. care figurează înscris în anexa nr.3 a Comisiei Preutești.
Validarea rezultă in adresele Comisiei Comunale, iar judecătorul avea obligația, în contextul în care nu era convins de această situație, să solicite relații suplimentare în acest sens în virtutea rolului activ.
A mai apreciat că hotărârea instanței de fond este și nemotivată și nu are suport probatoriu, mai mult a fost dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece atât timp cât reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorului său este valabilă iar legile fondului funciar nu prevăd legalitatea conexării mai multor cereri de reconstituire depuse de petenți diferiți după autori diferiți, soluția de respingere a obligării comisiilor la eliberarea actului final de reconstituire este nelegală.
Față de toate aceste motive, a solicitat fie casarea cu trimitere fie cu reținere în sensul admiterii acțiunii.
A depus la dosar înscrisuri (fila 6- 7).
Prin întâmpinare (fila 18) intimații au solicitat respingerea recursului ca nefondat pentru aceleași considerente reținute de către instanța de fond.
Analizând probatoriul administrat și față de criticile invocate care se circumscriu motivului de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art.304 pct.9 C., tribunalul constată următoarele:
În ceea ce privește rolul activ al instanței, prevederile art. 129 alin. 3 și 4 C. pr. civ. statuează fără echivoc în sensul că, cu privire la situația de fapt, cum este și cazul în speță, și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, mai mult judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale și, în acest scop, vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.
Ori, în cauză se constată că instanța a dat dovada de rol activ, dispunând administrarea probelor solicitate de către părți, însă rolul activ nu presupune substituirea în formularea apărărilor părților cât timp acestea beneficiază de avocați angajați. Apărătorul reclamantei la termenele de judecată din datele de 12.12.2013 – fila 99 dosar fond – și 7.07.2014 – fila 36 dosar fond rejudecare – a arătat că nu mai are alte probe de solicitat în dovedirea cererii de chemare în judecată.
Referitor la fondul cauzei, conform precizărilor formulate în rejudecare, reclamanta a înțeles să solicite anularea absolută parțială a t.p. nr.1836/1997 (fila 131) emisă după defunctul T. N.V. în favoarea moștenitorilor acestuia - pârâți în prezenta cauză - în sensul excluderii suprafeței de 0,25 ha teren situat la locul Între Linii, susținând că acest teren este proprietatea exclusivă a defunctei P. I. după care autorul reclamantei, în calitate de fiu, a depus în termen cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
Conform susținerilor din dosar, motivul care a determinat-o pe reclamantă să promoveze prezenta acțiune este acela că, actele care au stat la baza emiterii titlului menționat au fost anulate irevocabil prin S.c. nr.1514/2008 a Judecătoriei Fălticeni, cu referire la Hotărârile Comisiei Județene de Fond Funciar Suceava nr.176/1997 respectiv_/1993, prin care s-a dispus anularea titlului de proprietate nr.964/1995 emis pe numele T. N.V. respectiv în sensul înlăturării de la succesiune după defuncta T. E. a numitului P. G., deoarece nu ar avea vocație succesorală dup aceasta.
Instanța constată că potrivit hotărârii judecătorești menționate cele două hotărâri emise de C. Județeană Suceava au fost anulate irevocabil reținându-se fie vocația succesorală fie necompetența comisiei în raport de dispozițiile Legii nr.188/1991.
De menționat că titlul de proprietate nr.964/12.02.1995 a fost emis după defunctul T. N.V. atât în favoarea moștenitorilor săi –pârâți în prezenta cauză – cât și în favoarea autorului reclamantei defunctul P. G..
În prezent ne aflăm în prezența a două titluri de proprietate emise după același defunct, T. N.V., în care autorul reclamantei figurează doar o singură dată, respectiv pe titlul de proprietate nr.964/1995.
Deși reclamanta a susținut că suprafața de 0,25 ha teren situat ”Între Linii” figurează pe ambele titluri de proprietate și este proprietatea exclusivă a defunctei T. (P.) I. și că face parte din suprafața de 0,37 ha teren situat la locul ”Între șosea-CFR Peste linii” - nu a solicitat admiterea probei cu martori respectiv cu expertiză și nici nu a prezentat o identificare a terenului, pentru a-și susține afirmația potrivit căreia suprafața de 0,25 ha face parte din suprafața de 0,37 ha.
De asemenea nu s-a dovedit că terenul în litigiu provine de la P. I. și că mențiunile din R.A. (fila 119), unde terenul de 0,37 ha apare înscris pe numele T. V., ar fi nereale.
Menționarea de către reclamantă a faptului că autoarea sa P. I. a fost împroprietărită cu această suprafață de teren nu este dovedită prin probe, deoarece titlul de proprietate de la fila 10 dosar prevede o suprafață totală de 2 ha teren fără identificarea pe parcele.
Faptul că autorului reclamantei, P. G., i s-a reconstituit dreptul de proprietate și a fost înscris în titlul de proprietate nr.964/1995 nu presupune că dreptul exclusiv invocat de reclamantă asupra parcelei de 0,25 ha poate fi valorificat în cadrul acestei acțiuni, ci în cadrul acțiunii de partaj succesoral după T. V. unde se va stabili atât vocația succesorală a părților cât și proveniența terenurilor.
În lipsa dovezii că autorului reclamantei P. G. i s-a reconstituit separat dreptul de proprietate pentru . nu poate analiza cererea reclamantei prin prisma faptului că ar exista un drept de proprietate exclusiv în favoarea acestuia sau că terenul nu ar fi aparținut anterior colectivizării lui T. V..
Cum în cauză nu este dat nici unul din motivele de anulare prevăzute de art.III din Legea 169/1997, în mod corect acțiunea a fost respinsă, sens în care în baza art. 312 C. și recursul declarat de reclamantă va fi respins ca nefondat.
Conform art.274 C. recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta C. M., domiciliată în . împotriva sentinței civile nr. 1316 din 14.07.2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimați fiind pârâții A. N., domiciliat în oraș Crevedia, .-4, județul Dâmbovița, A. V., domiciliată în Câmpina, ..3, județul Prahova, Z. E., domiciliată în Rădăuți, ..6, ., județul Suceava, Ș. G., domiciliat în ., C. comunală de aplicare a fondului funciar Preutești, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. I., domiciliat în Tg. N., ., județul N. și P. Ș. (moștenitor al defunctei P. M.), domiciliat în Rădăuți, .. 26, județul Suceava.
Obligă recurenta să plătească intimatului A. N. suma de 400 lei onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 februarie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
D. D. M. C. T. M. P. L.
Red. D.D.
Jud. fond C. S.
Tehnored. P.L./ 2 ex. – 24.02.2015
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 112/2015. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 168/2015. Tribunalul... → |
|---|
