Partaj judiciar. Decizia nr. 114/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 114/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 2626/227/2013
Dosar nr._ - partaj judiciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.114
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 12 FEBRUARIE 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
JUDECĂTOR: C. L.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul C. M., cu domiciliul procedural ales în mun. Suceava, ..5A, ., . împotriva încheierii din data de 29 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți C. I. I., ȘTOT D., C. A., V. M., ȘTOT LUCREȚIA, ȘTOT T., ȘTOT M., ȘTOT M. și ȘTOT V., cu toții domiciliați în localitatea Bogdănești, județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata pârâtă C. I., lipsă fiind celelalte părți și mandatarul recurentului reclamant, numitul D. I. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța aduce la cunoștința intimatei pârâte C. I. faptul că Primăria Comunei Bogdăneți a comunicat un extras pentru uzul oficial al autorităților de pe registrul actelor de deces după ȘTOT T. A LUI V., ȘTOT T. A LUI D. și ȘTOT M., precum și ANEXA 24 după defuncții mai sus indicați din care rezultă persoanele care au calitatea de moștenitori după aceștia.
Văzând că nu mai sunt alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, contată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei în fond.
Intimata pârâtă C. I. precizează că este de acord cu recursul promovat în cauză apreciind că se impune judecarea cauzei pe fond.
Declarând dezbaterile închise,m după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, se constată următoarele:
Prin încheierea din data de 29 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._ , s-a suspendat judecarea cauzei având ca obiect partaj judiciar, anulare titlu proprietate și pretenții privind pe reclamantul C. M., în contradictoriu cu pârâții: C. A., V. M., S. Lucreția, S. T., S. M., S. M., S. V., Cotaică I. I. și S. D., în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 1 N. Cod procedură civilă pentru neîndeplinirea de către reclamant a obligațiilor stabilite de instanță.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond, a avut în vedere faptul că reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite de instanță la termenele de judecată anterioare, în sensul de a justifica lipsa capacității de folosință a pârâților decedați S. T., S. M. și S. V. sau să introducă în cauză moștenitorii acestuia; de a preciza unde se află aceste suprafețe de teren ce au aparținut defunctei C. A. și cine are posesia lor; de a indica prenumele soției lui C. T. pentru a fi introdusă și citată în cauză, domiciliul moștenitorilor indicați pentru a fi introduși și citați în cauză și de a face dovada că S. V. este decedat fără moștenitori, desfășurarea normală a procesului fiind împiedicată din culpa procesuală a reclamantului, ținând seama de dispozițiile art. 242 alin. 1 pct. 1 din N. Cod de procedură civilă, a suspendat judecarea cauzei.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamantul C. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemenicie.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că prin încheierea nr._ din 29.04.2014 judecătorul de caz a suspendat judecarea cauzei pe baza art. 242 alin. 1 pct. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, invocând împiedicarea desfășurării normale a procesului din culpa sa și a indicat faptul că aparent nu a indicat ori introdus în cauză moștenitorii numiților S. T., S. M. și S. V. cât și nu a specificat adresa dumnealor de domiciliu, nu a specificat unde se află suprafețele cu pricina și proprietarul lor; nu a specificat prenumele soției lui C. T. pentru a fi introdusă și citată în cauză; nu a făcut dovada că S. V. este decedat și fără moștenitori (același lucru ca punctul a, motiv pentru care va fi combătut în prezentul recurs.
Toate aceste impuneri nejustificate sunt false, reclamantul îndeplinindu-și toate obligațiile și neputând fii sub nici o formă vinovat de reticența domnului judecător de a observa ori a dori a judeca acest dosar, cu atât mai mult cu cât el nu poate obține acte ce sunt protejate de lege, impunerea unei asemenea sarcini în dauna mea fiind o ingerință certă și clară a dreptului meu la justiție (art. 6 CEDO, art. 21 Constituție). A arătat că a făcut toate demersurile pentru obținerea acestor acte, toate instituțiile statului indicându-mi că doar instanța le poate cere, astfel că reticența judecătorului de a le solicita și continua impunerea a obținerii lor (cu toate că legea nu îmi permite) o consider a fi un abuz.
A indicat faptul că dintre toate aceste impuneri punctele b, c și d se regăsesc în singura încheiere în care i s-au pus în vedere sub sancțiunea aplicării art. 242 alin. 1 C., punctul a nefiind impus în sarcina sa și apărând doar în decizia de suspendare.
Toate celelalte impuneri au fost îndeplinite prin adresa din 16.04.2014 și depuse chiar și cu ocazia termenului de judecată (judecătorul refuzând primirea lor), după cum rezultă chiar și din cuprinsul minutei.
Cu privire la introducerea în cauză a moștenitorilor lui S. T., S. M. și S. V., a arătat că nu i s-a pus niciodată în obligația a indica moștenitorii numiților S. T. și S. M., fapt ce rezultă și din încheierea de Ședință a cauzei_ din 10 martie 2014 în care s-au dispus singurele obligații în sarcina sa sub sancțiunea aplicării art. 242 alin. 1 din NCPC. Pe cale de consecință cum nu am avut această obligație și implicit nu mi s-a permis să dispun de drepturile sale constituționale, considerând că suspendarea cauzei pe această bază este abuzivă. Nu se poate considera că nu și-a îndeplinit o obligație care nu i-a fost adusă la cunoștință ori nu a fost pusă în sarcina sa, o asemenea judecată fiind contrară art. 6 CEDO și reprezentând o ingerință nejustificată atât în dreptul său de acces la justiție cât și în dreptul său de proprietate.
Într-adevăr i s-a impus să arăt faptul că S. V. este decedat prin încheierea din 10.03.2014, demonstrând prin precizările din 23.03.2014 depuse la instanță faptul că a solicitat Primăriei Bogdănești, Direcției de Evidență a Populației Suceava, etc. punerea la dispoziție a certificatul de deces al acestuia cât și indicarea moștenitorilor dumnealui (o copie a acestor documente trimise acestor instituții fiind anexate, cât și confirmările de primire). Cum discuția despre un act de stare civilă (legea 119/1996), protejat de către stat conform art. 12 lit. d din Legea 544/2001 și exceptat de la liberul acces la informații obligația sa o reprezintă cererea instituției abilitate fapt îndeplinit odată cu trimiterea respectivelor documente. Pe cale de consecință suspendarea cauzei pe acest motiv reprezintă o încălcare a dreptului reclamantului la instanță drept garantat de art.6 CEDO deoarece i s-a impus să obțină un document ce nu poate fi obținut conform legii și care în fapt poate fi solicitat doar de instanță, astfel cum în sarcina sa se impune o obligație imposibil de îndeplinit iar ca efect i se suspendă cauza - în mod vădit evident dreptul său la instanță a fost călcat în picioare.
Indica faptul că solicitările anterioare către aceasta instituție cât și către Evidența Populației au fost anterior anexate și prezentate în precizările din 23.03.2014. (acestea fiind generale ori specifice, dar per total solicitând toate actele de stare civilă pertinente cauzei pentru toate părțile).
A formulat o nouă adresă către Primăria Bogdănești, imediat cum a luat la cunoștință de suspendare pe 08.06.2014, primind un răspuns la această instituție pe 27.06.2014, a anexat adresa trimisă cât și răspunsul primit care demonstrează că informațiile și actele impune în sarcina mea de judecătorul de caz pot fi obținute legal doar la solicitarea sa, fapt ce demonstrează „per se" abuzul comis în închiderea cauzei sub acest aspect ținând cont că judecătorul de caz impune în sarcina mea neîndeplinirea unei obligații (fapt fals după cum se subînțelege) doar pentru că dumnealui dorește să își respecte propriile obligații (de a cere aceste acte). Pe cale de consecință consider că mi-a fost încălcat dreptul de acces la instanță (art. 6 Cedo) cât și implicit prin această violare, dreptul de proprietate
Cu privire la specificarea locației suprafețelor aflate în litigiu și proprietarul acestora, arată că după cum a fost indicat și în cererea de chemare în judecată defuncta C. Gh. A. a avut o suprafață mare de pământ, aproximată de persoana sa la 5 Ha.
La dosarul cauzei exista inițial doar Titlul de Proprietate nr. 1188/26.02,1996 care prezintă suprafața de 0,18 Ha pe acestea aflându-se casa bătrânească și un grajd. Acest teren este deținut conform titlului de numiții C. A., C. I. I., S. D. și V. M. (sau de urmașii lor).
Conform adresei_/R6I/14.03.2014 al Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava pe numele defunctei sau al succesorilor acesteia există alte 5 titluri de proprietate, fiind solicitat ulterior înscrierea la masa succesorală din această cauză a următoarelor: Titlu de proprietate 154/20.03.1993 eliberat pe numele bunicii mele C. I. A. pentru suprafața de 2,72 Ha, neputând a specifica cine se folosește de acest teren pentru că nu este trecut nici un urmaș pe titlu; Titlu de proprietate 134/20.03.1993 eliberat pe numele iui C. I. I. și I. pentru suprafața de 1,58 Ha, acest teren fiind în proprietatea urmașilor lui C. I. I. cu toate că nici acesta nu specifică un moștenitori; Titlu de proprietate 1318/28.01.1999 eliberat pe numele lui C. I. pentru suprafața de 0,08 Ha acest teren fiind în proprietatea urmașilor lui C. ion, cu toate că nici acesta nu specifică un moștenitor.
Suprafața întreagă astfel la momentul actual este de 4,38 Ha (0.18 + 2,72 (-0,18 trecuți și pe celălalt titlu) + 1,58 + 0,08) aproximativ jumătate fiind în proprietatea urmașilor lui C. I. I..
Aceste mențiuni cât și titlurile de proprietate propriu zise, ce conțin numele persoanelor care se bucură de terenuri cât și locația exactă a acestora au fost depuse prin serviciu registratura la dosar pe 16.04.2014 și chiar în cursul termenului din 29.04.2014, primirea lor fiind refuzată de către instanță.
Pe cale de consecință cum până și din citirea încheierii prin care s-a dispus suspendarea cauzei se demonstrează faptul că această obligație a fost îndeplinită, ba chiar mai mult că judecătorul de caz nici la termen nu a dorit a observa îndeplinirea sa (prin nepermiterea depunerii unei copii a precizărilor) este evident că decizia de suspendare este aberantă și fără temei juridic.
La cererea de recurs a anexat titlurile de proprietate cât și adresa Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava, Titlul de Proprietate nr. 1188/26.02.1996, Titlu de proprietate 154/20.03.1993, Titlu de proprietate 134/20.03.1993, Titlu de proprietate 1318/28.01.1999 și adresa_/RGI/14,03,2014 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava.
Cu privire la specificarea numelui nevestei supraviețuitoare a lui C. T. și adresa acesteia, a arătat că în virtutea obligației stabilite de instanță în sarcina sa a formulat două cereri de găsire a acestuia și implicit de oferire a unor informații de interes public pe 19.03.2014 către IPJ C. (locul nașterii) și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (locul ultimului loc de muncă - balerin la teatrul C. T.) pentru a obține acesta informație, prezentând copie după cererile redactate în precizările din 23.03.2014.
Ulterior prin precizările din 16.04.2014 cât și cele ce nu au fost acceptate de instanță la termenul din 29.04.2014 a indicat rezultatul verificărilor, anexând și răspunsurile primite.
Astfel numele dumneaei este: C. A., aceasta având domiciliul în .. 53, ., sector 3, București.
Cum și această obligație a reclamantului a fost îndeplinită anterior termenului de judecată, ba chiar mai mult judecătorul de caz a refuzat a ține cont de îndeplinirea sa și a accepta dreptul său de a depune acte la cauză în cuprinsul ședinței în care a decis suspendarea cauzei, consider în continuare că dreptul meu la instanță cât și dreptul său la proprietate a fost încălcat.
În ceea ce privește dovada decesului numitului S. V. și indicarea moștenitorilor acestuia, a precizat că acest punct este înscris la punctul A, astfel fiind combătut și demontat în cuprinsul acestuia. Există de asemenea cereri specifice formulate la acest punct către Primăria Bogdănești anexate cauzei.
Astfel în temeiul art. 242, 415 și 488 pct. 4, 5, 6 și 8 NCPC, recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului si repunerea pe rol a cauzei, ținând cont că în continuare consideră că prin măsura luată i-a fost restricționat accesul la instanță garantat de art. 6 CEDO.
Sub aspectul procurii juridice nr. 756/16.07.2013 eliberată de Birou Notarial M. B. a considerat că nu se poate admite ca această să fie valabilă la toate termenele de judecată și ulterior să se stabilească că ea nu mai este valabilă, deoarece și aceasta prezintă o ingerință în dreptul său de acces la instanță, eventuala respingere a procurii trebuind să se facă la primul termen de judecată. A mai solicitat astfel reprezentarea sa pe baza acestei procuri la instanța de către mandatarul legal.
În virtutea art. 233 Noul Cod de Procedură Civilă a solicitat judecarea și în lipsă.
Intimații pârâți, deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au formulat întâmpinare la recursul promovat în cauză.
Analizând recursul prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, Tribunalul constată următoarele:
Prin încheierea de suspendare din 29 aprilie 2014, Judecătoria Fălticeni a suspendat judecarea cauzei având ca obiect „partaj succesoral, anulare titlu de proprietate și pretenții” din culpa reclamantului C. M., deoarece acesta nu și-a îndeplinit obligațiile puse în sarcină de către instanță.
Astfel, reclamantul trebuia să depună la dosar acte de stare civilă în ceea ce privește pe numiții S. T., S. M., S. V. sau să indice numele moștenitorilor acestor persoane, pentru a fi introduși în cauză; de asemenea, să precizeze terenurile ce au aparținut autoarei C. A. și cine are posesia lor; prenumele soției lui C. T.; de asemenea, reclamantul trebuia să indice dacă S. V. este decedat fără moștenitori.
Potrivit art. 10 Cod procedură civilă, părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să își probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.
Pentru a fi soluționată o astfel de cerere, reclamantul, care în procesul civil se bucură de principiul disponibilității, trebuie să indice numele autorului după care înțelege să dezbată succesiunea; să depună la dosar acte de stare civilă care să demonstreze vocația succesorală a reclamantului; să indice compunerea masei succesorale, cotele ce revin fiecărei persoane ce are calitatea de moștenitor; dacă în compunerea masei succesorale intră și bunuri imobile, acestea trebuie menționate după suprafață, concretizate prin dovezi cu privire la dreptul de proprietate a autorului după care se dezbate succesiunea; sunt necesare precizări referitoare la posesia exercitată efectiv asupra imobilelor.
Reține tribunalul, că reclamantul – recurent nu a îndeplinit în totalitate obligațiile impuse în sarcină de către instanța de fond, astfel cum au fost ele reținute prin încheierea de suspendare recurată.
Mai mult decât atât, este de observat că reclamantul – recurent nu cunoaște cu exactitate nici moștenitorii persoanelor cu care a înțeles să se judece; nu a depus acte de stare civilă prin care să demonstreze legătura de rudenie dintre el și persoanele chemate în judecată.
De altfel, această stare de lucruri a fost perpetuată și pe parcursul derulării cauzei în fața instanței de recurs, împrejurare de natură să confirme din nou, starea de incertitudine a reclamantului, în ceea ce privește persoanele cu care înțelege să se judece, regimul juridic al imobilelor ce alcătuiesc masa succesorală rămasă după autoarea comună.
Toate aceste elemente sunt necesare și se impun a fi lămurite, tocmai în scopul dezlegării temeinice și legale a cauzei, care trebuie să se desfășoare și cu respectarea principiului contradictorialității, și a dreptului la apărare.
Atâta timp cât actele și probele administrate în cauză, respectiv nenumăratele adrese efectuate de către instanță către reclamant, precum și numeroasele precizări formulate de către acesta, nu au fost de natură să lămurească nici cadrul procesual sub aspectul părților, nici sub aspectul imobilelor supuse partajării, corect prima instanță a reținut culpa procesuală a reclamantului, care, prin atitudinea sa, a împiedicat desfășurarea normală a procesului.
Față de cele ce preced, instanța de control judiciar constată că motivele de recurs invocate de către reclamant nu sunt întemeiate, și că în speță nu sunt date motive de casare ale încheierii, în condițiile art. 488 Cod procedură civilă.
Cum încheierea instanței de fond a fost pronunțată cu aplicarea corectă a legii, în considerarea art. 488 raportat la art. 496 Cod procedură civilă, va respinge recursul formulat de reclamantul C. M., împotriva încheierii din data de 29 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge recursul formulat de reclamantul C. M., cu domiciliul procedural ales în mun. Suceava, ..5A, ., . împotriva încheierii din data de 29 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți C. I. I., ȘTOT D., C. A., V. M., ȘTOT LUCREȚIA, ȘTOT T., ȘTOT M., ȘTOT M. și ȘTOT V., cu toții domiciliați în localitatea Bogdănești, județul Suceava, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 FEBRUARIE 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. M. G. F. C. L.
N. F.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. G.F.F.
Jud. fond. C. S.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.2./18.03.2015.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 142/2015.... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 313/2015.... → |
|---|
