Partaj judiciar. Decizia nr. 1181/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1181/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 1181/2015
Dosar nr._ - partaj judiciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 1181
Ședința publică din data de 29 septembrie 2015
Președinte - T. M.
Judecător - D. D.
Grefier - P. T.
Pe rol, judecarea apelului declarat de pîrîtul H. V., domiciliat în mun.Suceava, ..19, jud.Suceava, cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat S. S., din municipiul Suceava, ..10, ., împotriva sentinței civile nr.1885 din 1 aprilie 2015 a Judecătoriei Suceava (dosar nr._ ), intimat fiind reclamantul B. B., domiciliat în Otopeni, ..178 A, jud.Ilfov.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 22 septembrie 2015, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărîre și cînd din lipsă de timp pentru deliberare pronunțarea a fost amînată pentru astăzi 29 septembrie 2015.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Suceava la data de 14.02.2013 și înregistrată sub nr._ din aceeași dată, reclamantul B. B. în contradictoriu cu pârâtul H. V., a solicitat ieșirea din indiviziune asupra imobilelor casă și anexe gospodărești situate în municipiul Suceava, ..13, jud. Suceava, parte din ele fiind edificate pe suprafața de 250 m.p. teren identică cu numărul cadastral 2193/2 din CF nr.2373 a . sa exclusivă și obligarea părților la predarea reciprocă a bunurilor atribuite în lot, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că este proprietarul suprafeței de 250 m.p. identic cu . CF nr.2373 a . în Suceava, ..11, pe care a dobândit-o prin decizia civilă nr.206/27.02.2004 pronunțată în dosarul nr. 5585/2002 a Tribunalului Suceava.
A arătat reclamantul că în timpul procesului de partaj, pe o parte din suprafața de 250 m.p., pârâtul a construit o casă și anexe gospodărești, fără a avea acordul său. Astfel, prin sentința civilă nr. 3854 din data de 12.10.2007 a Judecătoriei Suceava, definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului, reclamantul a dobândit dreptul de proprietate, prin accesiune, asupra suprafeței de 94 m.p. din casa de locuit și 32 m.p. din anexele gospodărești edificate de pârât pe terenul proprietatea reclamantului.
Întrucât reclamantul nu a putut soluționa litigiul pe cale amiabilă, a promovat prezenta acțiune a cărei admitere o solicită.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.728 cod civil și art.274 Cod procedură civilă.
Pârâtul H. V. a formulat cerere reconvențională (f.154 dosar), prin care a solicitat obligarea reclamantului la plata, fie a contravalorii materialelor și a manoperei înglobate în construcțiile edificate de el pe terenul proprietatea reclamantului, fie a sporului de valoare adus terenului ca urmare a edificării de construcții pe acesta, cu instituirea unui drept de retenție în favoarea lui asupra construcțiilor grevate de dreptul de creanță invocat pe cale reconvențională, până la plata integrală a despăgubirilor datorate de către reclamant.
În motivare, pârâtul a arătat că a început edificarea construiților pe suprafața de 250 m.p., anterior rămânerii definitive și irevocabile a deciziei civile nr. 206/27.02.2004 a Tribunalului Suceava, fapt ce dovedește buna-credință a sa la momentul efectuării lucrărilor de construcție.
În drept, a invocat disp. art.494 Cod civil, art.119, art.274 Cod procedură civilă.
Reclamantul a formulat întâmpinare la cererea reconvențională ( f.172 dosar), prin care a solicitat să se constate că aceasta a fost depusă cu depășirea termenului prevăzut de art.119 alin.3 Cod procedură civilă de la 1865, sub imperiul căruia a fost înregistrat prezentul dosar.
Totodată, reclamantul a arătat că cererea reconvențională nu îndeplinește condițiile pentru cererea de chemare în judecată, în sensul că nu cuprinde valoarea obiectului cererii conform art.112 alin.1 pct.3 Cod procedură civilă, iar dreptul la acțiune al pârâtului de a emite pretenții privind prețul materialelor și a muncii înglobate în imobilul în litigiu este prescris.
Judecătoria Suceava, prin sentința civilă nr.1885 din 1 aprilie 2015 a admis acțiunea civilă având ca obiect „partaj judiciar”; a dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la imobilele casă de locuit tip vilă, cu regim de înălțime subsol + parter + etaj și mansardă și anexă gospodărească tip șopron, situate în municipiul Suceava, .. 13, jud. Suceava, edificate în parte pe terenul în suprafață de 250 m.p., proprietatea reclamantului, identic cu ./2 din CF 2373 a comunei cadastrale Suceava; a atribuit reclamantului în deplină proprietate și posesie suprafața de 94 m.p. din casa de locuit, respectiv: subsol – garaj cu acces auto din curte și ., beci – parțial, cameră centrală termică principală – parțial, hol interior de acces, casa scării acces interior către parter; parter – hol de intrare 2 – parțial, living (cameră de zi), bucătărie – parțial, cămară – parțial, baie, hol interior de acces cu scară exterioară secundară de acces în imobil, casa scării acces interior către etaj, etaj – dormitor principal cu logie închisă pe fațada laterală stângă, dormitor secundar cu balcon deschis pe fațada principală – parțial, baie – parțial, cameră centrală termică murală secundară (deservește etajul) – parțial, hol interior de acces, casa scării acces interior către mansardă; mansardă – dormitor cu logie deschisă pe fațada laterală stângă, camera 1, mansardată, cu destinații diverse – parțial, camera 2, mansardată, cu destinații diverse – parțial, hol interior de acces, casa scării acces interior de la etaj, precum și suprafață de 28,86 m.p. din anexa gospodărească tip șopron, corespunzătoare părții de imobil cu .., potrivit planului de situație al suplimentului raportului de expertiză întocmit de expert M. A. (fila 221 dosar); a atribuit pârâtului în deplină proprietate și posesie suprafața de 27 m.p. din casa de locuit, respectiv: subsol – garaj cu acces auto din curte și ., beci – parțial, cameră centrală termică principală – parțial; parter – hol de intrare 2 – parțial, bucătărie – parțial, cămară – parțial, etaj – dormitor secundar cu balcon deschis pe fațada principală - parțial, baie – parțial, cameră centrală termică murală secundară (deservește etajul) – parțial; mansardă – camera 1, mansardată, cu destinații diverse – parțial, camera 2, mansardată, cu destinații diverse – parțial, precum și suprafață de 8,29 m.p. din anexa gospodărească tip șopron, corespunzătoare părții de imobil cu .., potrivit aceluiași plan de situație aflat la fila 221 dosar; a obligat părțile să-și predea reciproc imobilele așa cum le-au fost atribuite în loturi și a obligat pe pârât să plătească reclamantului suma de 9125 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Mama reclamantului B. B., numita H. I. (fostă B.) a fost căsătorită cu pârâtul H. V. până la data de 08.12.1993 când aceasta a decedat.
Prin sentința civilă nr.5195 din 10.06.1998 Judecătoria Suceava a admis acțiunea formulată de reclamant în calitate de fiu dintr-o căsătorie anterioară a defunctei H. I. în contradictoriu cu pârâtul H. V. în calitate de soț supraviețuitor și s-a procedat la formarea și atribuirea loturilor și la stabilirea sultelor corespunzătoare.
Împotriva acestei hotărâri ambele părți au declarat apel, iar Tribunalul Suceava prin decizia civilă nr. 2562/14.07.2000 a admis apelurile a schimbat în parte sentința civilă nr. 5195/1998 reținând că suprafața de (50 mp teren cu casa de locuit din . apartamentul din . municipiul Suceava au fost dobândite cu contribuția exclusivă a pârâtului H. V. căruia i-au fost atribuite în lot.
Împotriva acestei hotărâri reclamantul B. B. a declarat recurs, care prin decizia nr.210/24.01.2002 a Curții de Apel Suceava a fost admis, s-a casat decizia nr. 2562/2000 și s-a trimis cauza la Tribunalul Suceava pentru rejudecarea apelurilor.
Prin decizia nr. 206 pronunțată de Tribunalul Suceava la data de 27.02.2004 în dosar nr. 5585/2002 rămasă irevocabilă prin nerecurare la data de 21.06.2004 s-a modificat în parte sentința civilă nr. 5195/10.06.1998 a Judecătoriei Suceava în sensul că reclamantului B. B. i-a fost atribuit lotul nr. 1 format din suma de_ lei vechi și suprafața de 250 m.p. - teren intravilan situat în municipiul Suceava, .. 13 identic cu ./2 din cartea funciară 2373 a comunei cadastrale Suceava.
Pe suprafața de 250 m.p. teren așa cum s-a reținut și în procesul de partaj a existat o casă, care în timpul acelui proces a ars, astfel că acest imobil nu a mai fost inclus în masa de împărțit.
Tot în cursul procesului de partaj, înainte de rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii prin care urma să se sisteze starea de indiviziune în care se aflau părțile cu privire la terenul în suprafață de 250 m.p. situată în municipiul Suceava, .. 13 pârâtul H. V. a început edificarea unei case de locuit, cu anexă gospodărească.
Deși prin sentința civilă nr. 3866 din 23.09.2002, Judecătoria Suceava dispus sistarea lucrărilor de construcție începute de pârât, iar hotărârea a fost pusă în executare de executorul judecătoresc Ț. C. la data de 24.10.2002 (f.45) pârâtul a continuat lucrările de construcție la imobilul în litigiu.
De reținut este faptul că pârâtul a cumpărat în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.42/05.01.2000 (f. 76) suprafața de 75 teren grădină situat în Suceava, ..7 (fost 15) identic cu . aflată în imediata vecinătate a terenului în suprafață de 250 m.p. proprietatea reclamantului.
Prin sentința civilă nr. 3854 pronunțată de Judecătoria Suceava la data de 12.10.2007 în dosarul nr._ (filele 27-29 dosar), rămasă definitivă și irevocabilă, prin respingerea recursului (decizia civilă nr. 420/26.02.2008 a Tribunalului Suceava – fila 30 dosar), s-a constatat că reclamantul B. B. a dobândit, pe calea accesiunii imobiliare artificiale, dreptul de proprietate asupra unei părți din imobilele construcții edificate de pârâtul H. V. pe terenul proprietatea reclamantului în suprafață totală de 250 m.p. situate pe ..13, identică cu p.f. nr.2193/2 din CF nr.2373 a . pentru suprafața de 94 m.p. din casa de locuit și 32 m.p. din anexa gospodărească.
Datorită stării de indiviziune astfel create și pentru că pârâtul H. V. nu a răspuns solicitărilor reclamantului de soluționare a litigiului pe cale amiabilă, deși deține în totalitate imobilele construcții, prin prezenta acțiune s-a cerut încetarea stării de indiviziune dintre părți.
Potrivit art.58 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, în toate cazurile în care accesiunea imobiliară artificială presupune exercitarea unui drept de opțiune de către proprietarul imobilului, efectele accesiunii sunt guvernate de legea în vigoare la data începerii lucrării, în speță fiind prin urmare aplicabile prevederile vechiului Cod civil.
Așadar, cum starea de indiviziune s-a creat sub imperiul Codului civil de la 1864, instanța văzând dispozițiile art.728 din vechiul Cod civil, potrivit cărora „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune”, a admits acțiunea reclamantului și a dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la imobilele casă de locuit tip vilă, cu regim de înălțime subsol + parter + etaj și mansardă și anexă gospodărească tip șopron, situate în municipiul Suceava, .. 13, jud. Suceava, edificate în parte pe terenul în suprafață de 250 m.p., proprietatea reclamantului, identic cu ./2 din CF 2373 a comunei cadastrale Suceava, așa cum au fost identificate și măsurate de expert M. A. în raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea construcții ( filele 180- 196 dosar) completat cu suplimentul aflat la filele 220-221 dosar.
La atribuirea loturilor în natură instanța a avut în vedere că așa cum rezultă din considerentele sentinței civile nr.3854/12.10.2007 a Judecătoriei Suceava, intrată în puterea lucrului judecat, pârâtul H. V. a fost constructor de rea credință, pentru că a edificat cea mai mare parte a imobilelor construcții pe terenul proprietatea reclamantei dar și în împrejurarea că potrivit raportului de expertiză nu este necesară înființarea unor căi de acces distincte pentru partea de imobil cu suprafața de 94 m.p., care să asigure accesul la toate nivelurile casei de locuit, instanța a atribuit reclamantului în deplină proprietate și posesie această suprafață de 94 m.p. din casa de locuit, potrivit planului de situație al suplimentului raportului de expertiză întocmit de experta M. A. (f.221 dosar). Prin urmare, reclamantul a primit în natură următoarele părți din imobilul casă de locuit situat pe ..13 din Suceava: subsol – garaj cu acces auto din curte și ., beci – parțial, cameră centrală termică principală – parțial, hol interior de acces, casa scării acces interior către parter; parter – hol de intrare 2 – parțial, living (cameră de zi), bucătărie – parțial, cămară – parțial, baie, hol interior de acces cu scară exterioară secundară de acces în imobil, casa scării acces interior către etaj, etaj – dormitor principal cu logie închisă pe fațada laterală stângă, dormitor secundar cu balcon deschis pe fațada principală – parțial, baie – parțial, cameră centrală termică murală secundară (deservește etajul) – parțial, hol interior de acces, casa scării acces interior către mansardă; mansardă – dormitor cu logie deschisă pe fațada laterală stângă, camera 1, mansardată, cu destinații diverse – parțial, camera 2, mansardată, cu destinații diverse – parțial, hol interior de acces, casa scării acces interior de la etaj, precum și suprafață de 28,86 m.p. din anexa gospodărească tip șopron, corespunzătoare părții de imobil cu .., potrivit planului de situație al suplimentului raportului de expertiză întocmit de expert M. A. (fila 221 dosar).
Cât privește anexa gospodărească (pagina 9 din raportul de expertiză întocmit de experta M. A.), s-a constatat că aceasta nu este o construcție independentă de casa de locuit, fiind de fapt o zonă acoperită de o învelitoare de plăci ondulate din fibră de sticlă, executată pe un schelet metalic, iar suprafața zonei acoperite corespunzătoare părții din imobil în suprafață construită de 94 m.p. este de 28,86 m.p., suprafață care va fi de asemenea atribuită în lotul reclamantului.
Așa cum a specificat experta M. A., pentru încăperile ce se vor atribui parțial reclamantului conform releveelor subsolului, parterului, etajului și mansardei din raportul de expertiză întocmit în cauză, pentru delimitarea părții de imobil atribuit acestuia de partea de imobilul ce va rămâne în posesia pârâtului, vor fi necesare compartimentări despărțitoare, cu separarea utilităților atât din punct de vedere al branșamentelor cât și a circuitelor interioare de distribuție a electricității, apei reci, canalizării, gazelor și încălzirii.
Prin urmare, pârâtului i-a fost atribuită în deplină proprietate și posesie suprafața de 27 m.p. din casa de locuit, respectiv: subsol – garaj cu acces auto din curte și ., beci – parțial, cameră centrală termică principală – parțial; parter – hol de intrare 2 – parțial, bucătărie – parțial, cămară – parțial, etaj – dormitor secundar cu balcon deschis pe fațada principală - parțial, baie – parțial, cameră centrală termică murală secundară (deservește etajul) – parțial; mansardă – camera 1, mansardată, cu destinații diverse – parțial, camera 2, mansardată, cu destinații diverse – parțial, precum și suprafață de 8,29 m.p. din anexa gospodărească tip șopron, corespunzătoare părții de imobil cu .., potrivit aceluiași plan de situație aflat la fila 221 dosar, potrivit planului de situație aflat la fila 221 dosar.
Nu pot fi reținute susținerile pârâtului că ieșirea din indiviziune nu se poate face din cauza suprafeței mici rămase în lotul acestuia întrucât prin toată atitudinea lui a dat dovadă de rea-credință, această stare de indiviziune fiind generată exclusiv din propria lui culpă, așa încât, chiar dacă nu are de la început asigurate posibilități de acces la suprafața construită de 27 m.p. atribuită în lot, acesta va trebui să-și creeze noi căi de acces la toate nivelurile casei de locuit.
Pentru cele ce preced, instanța a obligat părțile să-și predea reciproc imobilele așa cum le-au fost atribuite în loturi.
Împotriva sentinței civile a declarat apel pîrîtul criticînd-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, a arătat că s-a reținut fără temei că susținerile sale potrivit cărora ieșirea din indiviziune nu se poate face din cauza suprafeței prea mici rămase în lotul său sînt neîntemeiate, întrucît ar fi dat dovadă de rea-credință, starea de indiviziune fiind creată de el, iar faptul că nu are posibilitate de acces la suprafața construită de 27 m.p. ce i-a fost atribuită în lot este din culpa sa.
Ori, ceea ce a invocat în cauză este, pe de o parte, inexistența unei stări de indiviziune, iar, pe de altă parte, caracterul indivizibil al bunului în discuție, starea de „indiviziune” asupra acestuia, invocată de reclamant, nefiind creată de el, ci printr-o sentință a instanței dată în materie de accesiune, care a finalizat un litigiu inițiat de reclamant și nu de el, neputându-i fi opusă vreo culpă cât privește imposibilitatea realizării accesului la partea de imobil care în final i-a fost atribuită în lot, cât timp el a construit acest imobil în integralitatea sa. În plus, statuările instanței în materie de accesiune nu pot fi extinse asupra situației sale din cauza de față, în care se analizează măsura în care acest imobil face obiect al unei indiviziuni și dacă acesta este comod partajabil în natură.
Prin urmare, nu pot fi primite argumentele instanței de fond.
La data formulării acțiunii în cauza de față, reclamantul a invocat calitatea sa de proprietar exclusiv al terenului de 250 mp identic cu . CF 2373 Suceava, dobândită prin D.C. nr. 206/27.02.2004 a Tribunalului Suceava, cu titlu de partaj judiciar și împrejurarea că prin S.C. nr. 3854/12.10.2007 a Judecătoriei Suceava, definitivă și irevocabilă, s-a constatat că a dobândit prin accesiune imobiliară artificială suprafața de 94 mp din casa de locuit și 32 mp din anexele gospodărești.
Prin efectul acestei ultime sentințe el a pretins și pretinde în continuare că între ei, părțile, nu s-a creat o stare de indiviziune care să poată fi sistată în condițiile art.728 C.civ., plus că, și dacă ar admite că sunt coproprietari în indiviziune asupra casei de locuit și anexei „șopron”, această stare nu putea fi sistată datorită caracterului indivizibil al bunurilor imobile în litigiu și faptului că nu este posibilă nici atribuirea construcțiilor în lotul uneia sau al alteia dintre părți, în lipsa stabilirii valorii actuale de circulație a acestora, reclamantul solicitând doar partajarea în natură, iar expertiza construcții fiind admisă doar cu obiective legate de posibilitatea partajării în natură a construcțiilor.
Starea de indiviziune, ca formă a proprietății comune, are ca obiect un bun nefracționat în materialitatea sa, care aparține concomitent mai multor titulari, fiecare dintre aceștia având o cotă-parte ideală și abstractă din dreptul de proprietate asupra bunului respectiv, exprimată într-o fracție sau printr-un procent.
Or, de vreme ce fiecare parte are în exclusivitate o porțiune determinată materialmente din casa de locuit și anexa gospodărească, rezultă că nu sunt în prezența stării de indiviziune, instanța de fond în mod greșit dispunând sistarea acesteia.
Pe de altă parte, expertiza construcții administrată la fondul cauzei a demonstrat imposibilitatea formării a două unități locative distincte, care nu ar fi funcționale (cel puțin partea care mi s-a atribuit în natură), o astfel de partajare conducând la diminuarea valorii intrinseci a bunurilor astfel atribuite părților de instanța de fond (cel puțin a lotului care i s-a atribuit lui în natură).
S-a arătat în expertiză că s-au identificat imobilul casă de locuit tip vilă, cu regim de înălțime subsol plus parter plus etaj și mansardă, care formează un singur corp de clădire cu funcțional optimizat, anexa gospodărească de tip șopron și gardurile împrejmuitoare. Suplimentul precizează că acest șopron nu este o construcție independentă, anexa în discuție constând în zona acoperită cu plăci ondulate de fibră de sticlă și compartimentări din plasă de sârmă zincată, situată între gardul împrejmuitor din spatele imobilului, respectiv lateral stânga/dreapta și imobilul în sine, caracteristicile constructive identificate conducând la utilizarea termenului tehnic de „șopron”.
Din punct de vedere al analizei tehnice și funcționale în scopul celei mai bune utilizări a imobilului, având în vedere că acesta a fost identificat ca un singur corp de clădire cu funcțional optimizat, având la bază conceptul de unitate locativă unifamilială, complexă, integrală și unitară, s-a apreciat că părțile se află în condiții de indiviziune (utilizare comună) pentru toate încăperile menționate ca fiind „parțial funcționale”.
Unind această concluzie cu impedimentele constatate de expert la fața locului ale partajării în natură, se ajunge la punctul de vedere că imobilul casă de locuit cu anexă este un tot indivizibil, care nu putea fi partajat.
S-au arătat în expertiză următoarele:
- pentru delimitarea suprafețelor din construcțiile identificate este necesară executarea de compartimentări sau ziduri despărțitoare, precum și modificarea poziției celor existente adiacente aliniamentului de demarcație, la toate cele 4 niveluri ale imobilului în încăperile cu suprafață funcțională parțială pentru fiecare zonă delimitată;
- este necesară în aceeași ipoteză separarea utilităților pentru zona cu ., atât din punct de vedere al branșamentelor – electricitate, apă rece, canalizare, gaze, cât și al circuitelor interioare de distribuție – electricitate, apă rece, canalizare, gaze, încălzire;
- partea de imobil care s-a atribuit lui, cu suprafața construită de 27 mp, nu are asigurate posibilitățile de acces din drumul public (deoarece pe porțiunea de 2,90 ml de gard de la drum nu sunt executate porți), nu are asigurate posibilitățile de acces din curte în imobil (deoarece pe porțiunea de 1,77 ml de fațadă parter nu este scară de acces pe terasa de acces la nivelul parterului și pe aceeași porțiune de 1,77 ml nu este nici o ușă) și nu are asigurate posibilitățile de acces la toate nivelurile superioare sau inferioare ale imobilului, de la subsol până la mansardă (deoarece în partea de imobil . nu sunt executate scări interioare de acces între niveluri).
Or, deși instanța de fond are în vedere toate aceste aspecte, din perspectiva faptului că în S.C. nr. 3854/12.10.2007 a Judecătoriei Suceava se reține că el a fost constructor de rea-credință, procedează la sistarea stării de indiviziune, formând loturi în urma cărora el a fost prejudiciat (pentru că primește un bun pe care nu-l poate exploata cel puțin datorită lipsei de acces la acesta, ca să mai vorbească de celelalte impedimente constatate în expertiză), deși reaua-credință a lui a fost analizată în dosarul având ca obiect accesiune ca și cerință impusă de dispozițiile Codului civil care reglementează situația constructorului de rea-credință, în dosarul de ieșire din indiviziune neavând relevanță acest aspect.
În întîmpinare, intimatul a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
A arătat că, criticile apelantului-pârât aduse sentinței civile nr.1885 din 01.04.2015 a Judecătoriei Suceava pe care o consideră greșită pe motivul inexistenței unei stări de indiviziune între ei, părțile, iar pe de altă parte caracterul indivizibil al bunului în discuție, stare de „indiviziune" invocată de el nefiind creată de apelant ci printr-o sentință dată în materie de accesiune imobiliară la cererea sa, nu poate fi primită întrucât contravine legii.
Așa cum rezultă din probele administrate în cauză, pârâtul a fost căsătorit cu mama sa, H. E., fostă B., care a decedat la data de 08.12.1993.
Deoarece toate bunurile dobândite de mama sa în comun cu apelantul-pârât au rămas în posesia acestuia în anul 1994 după ce a devenit major a promovat o acțiune de partaj succesoral ce a format obiectul dosarului nr._/1994 al Judecătoriei Suceava, soluționat prin sentința civilă nr.5195/10 iunie 1998, sentință prin care, lui i s-a atribuit în lot, o . bunuri mobile precum și suprafața de 250 m.p. teren și casa de locuit situată pe acest teren din Suceava, ..13.
În timpul procesului de partaj, casa de pe terenul din ..13 a „ars", motiv pentru care în apel, prin decizia civilă nr.206 din 27.02.2004 s-a modificat în parte sentința civilă nr.5195/1998 a Judecătoriei Suceava în sensul că lui i s-a atribuit în lot suma de_ lei ROL, corespunzător procentului de 17, 59 % dintr-un apartament din B., cumpărat de mama sa împreună cu bunica maternă și suprafața de 250 mp teren intravilan Suceava, ..13, identică cu p.f. 2193/2 din CF 2373 Suceava, toate celelalte bunuri fiind atribuite pârâtului H. V., inclusiv apartamentul din ..9, . care a fost bun comun al celor doi soți (f.6 - 8 dosar fond).
În timpul timpul procesului de partaj succesoral pentru a determina instanța să-i atribuie lui terenul de 250 mp din . început edificarea casei care formează obiectul litigiului, orice tentativă de executare a acestei sentințe în sensul intrării în posesia suprafeței de 250 mp fiind paralizată deoarece casa era proprietatea pârâtului, iar terenul nu era liber de construcții.
După mai multe tentative de soluționare a litigiului pe cale amiabilă, toate eșuate, pârâtul refuzând să-i elibereze terenul sau să-i plătească prețul acestuia la valoarea de piață, a invocat accesiunea imobiliară, acțiune ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Suceava, soluționat prin sentința civilă nr.3854/12.10.2007, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.420/2008 a Tribunalului Suceava (f.27 - 29 dosar fond).
Prin această sentință s-a constatat că a dobândit pe cale de accesiune imobiliară artificială, dreptul de proprietate asupra unei părți din imobilele construcții edificate de pârât pe terenul proprietatea sa în suprafață totală de 250 mp, situată în mun.Suceava ..13, identic cu p.f. 2193/2 din CF 2373 a . suprafața de 94 mp din casa de locuit și 32 mp din anexele gospodărești, conform planului de situații al raportului de expertiză întocmit de expert A. M. (f.134 - dosar_ al Judecătoriei Suceava).
Prin aceeași sentință s-a reținut că apelantul-pârât H. V. a fost constructor de bună credință, sentința civilă nr.3854/12.10.2007 a Judecătoriei Suceava intrând în puterea lucrului judecat, iar conform art.1200 pct.4 cod civil de la 1864 constituie o prezumție legală iar potrivit art.1204 cod civil de la 1864 prezumția legală dispensă de orice dovadă pe acela în favoarea căruia este făcută.
În speță, dreptul său de proprietate asupra suprafeței de 94 mp din casa de locuit și 32 mp din anexele gospodărești, a fost dobândit prin accesiune imobiliară artificială, care este un mod legal de dobândire a proprietății în speță a art.493 cod civil de la 1864, iar restul construcției sunt edificate pe terenul proprietatea pârâtului de 75 mp, învecinat cu terenul proprietatea sa.
Nu poate fi reținută apărarea pârâtului că nu este dată starea de indiviziune, deoarece acesta este proprietarul unei suprafețe construite din casă de 27 mp, iar el este proprietarul unei suprafețe construite de 94 mp din aceeași casă, în prezenta cauză, fiind individualizată partea sa de proprietate de partea de proprietate a pârâtului-apelant, situație creată urmare conduitei sale de rea credință.
De asemenea, pe toată durata acestor procese, toate încercările de a rezolva amiabil diferendul dintre ei au eșuat, din culpa acestuia, situație de fapt ce se poate observa atât din prezenta cauză, cât și din dosarul atașat, făcând tot ce este posibil să tergiverseze cauza.
Cum această situație a fost generată de conduita culpabilă a pârâtului, iar în apărarea unui drept nimeni nu-și poate invoca propria-i culpă, apărările apelantului nu pot fi primite.
De asemenea, faptul că imobilul casă nu este comod partajabil în natură nu poate fi reținut câtă vreme, atât dreptul său de proprietate cât și dreptul de proprietate al pârâtului este stabilit prin sentința civilă nr.3854/12.10.2007 a Judecătoriei Suceava, pronunțată în dosarul nr._, irevocabilă (f.27 - 29 dosar fond), în prezenta cauză făcându-se doar delimitarea acestui imobil pe aceste suprafețe, el neputând fi obligat să preia întreaga construcție, deoarece suprafața de 27 mp din casă este pe terenul pârâtului, câtă vreme el a dobândit acest drept în temeiul legii, ca urmare a relei credințe a apelantului.
Pârâtul care a creat această stare de fapt, are posibilitatea să-și extindă casa pe terenul său, să-și facă acces la drumul principal de pe terenul său proprietate.
Față de cele expuse, sentința civilă nr. 1885/01.04.2015 a Judecătoriei Suceava fiind legală și temeinică, precum și principiul de drept că nimeni nu-și poate invoca în apărarea unui drept propria-i culpă, a rugat instanța să respingă apelul pîrîtului ca nefondat.
Verificînd actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelul este fondat.
Indiviziunea presupune o universalitate de bunuri, dreptul coindivizarului purtînd asupra universalității ca o componentă a indiviziunii, situație în care cota parte de drepturi se va transpune în cazul ieșirii din indiviziune, din această universalitate în unul sau mai multe bunuri luate ca individualitate de sine stătătoare.
Această operație face ca partajul indiviziunii să constituie prefacerea drepturilor indivize purtînd asupra succesiunii, în drepturi divize purtînd asupra unor bunuri determinate.
În cauză, între părți a intervenit partajul asupra bunurilor autoarei comune, dispozitivul hotărîrii tranșînd masa succesorală, formînd loturi determinate, cu privire la fiecare bun aflat în indiviziune.
Faptul că prin sentința civilă nr.3854 din 12 octombrie 2007 a Judecătoriei Suceava s-a constatat că reclamantul a dobîndit prin accesiune imobiliară artificială suprafața de 94 m.p. din casa de locuit și 32 m.p. din anexe nu înseamnă că între părți s-a creat o nouă stare de indiviziune care să poată fi sistată în condițiile art.728 Cod civil.
Nu poate fi reținută apărarea intimatului din întîmpinare, relativ la faptul că starea de indiviziune rezultă din imposibilitatea în aplicare a hotărîrii de partaj pentru că intimatul refuză plata prețului real al terenului sau eliberarea acestuia întrucît instituția executării silite este alternativa la executarea voluntară, creditorul dispunînd de un titlu întemeiat pe neexecutarea de către debitor a obligației stabilite.
Deosebit de aceasta, izvorul indiviziunii bazat pe art.728 Cod civil, invocat în cauză, este moștenirea.
Cum, prin partajul efectuat reclamantul a devenit proprietarul suprafeței de 250 m.p. iar prin efectul accesiunii artificiale și proprietarul unei părți din construcția edificată de pîrît, în mod greșit prima instanță a reținut că în cauză bunurile, a căror indiviziune se invocă, sînt bunuri succesorale, ori că starea de indiviziune s-ar fi născut ca urmare a refuzului pîrîtului de soluționare pe cale amiabilă a divergențelor create de efectele hotărîrii de accesiune imobiliară.
Ori, dimpotrivă, fiecare parte avînd în exclusivitate o porțiune determinată din casa de locuit și anexe, starea de indiviziune nu poate fi reținută.
Față de aceste considerente, în baza art.296 Cod procedură civilă tribunalul va admite apelul, va schimba sentința civilă și va respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Fiind în culpă procesuală, în baza art.274 alin.1 Cod procedură civilă, intimatul va fi obligat să plătească apelantului cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite apelul declarat de pîrîtul H. V., domiciliat în mun.Suceava, ..19, jud.Suceava, cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat S. S., din municipiul Suceava, ..10, ., ., împotriva sentinței civile nr.1885 din 1 aprilie 2015 a Judecătoriei Suceava (dosar nr._ ), intimat fiind reclamantul B. B., domiciliat în Otopeni, ..178 A, jud.Ilfov.
Schimbă sentința civilă și în consecință:
Respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Obligă intimatul B. B. să plătească apelantului H. V. cheltuieli de judecată în sumă de 1008 lei.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 29 septembrie 2015.
Președinte, Judecător,Grefier,
T. M. D. D. P. T.
Red. T.M.
Jud.fond – F. M.
Tehnored.P.T. – Ex.5 – 5 noiembrie 2015
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 450/2015. Tribunalul SUCEAVA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 451/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
