Revendicare imobiliară. Decizia nr. 451/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 451/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 451/2015
Dosar nr._ Revendicare imobiliară
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 451
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24 SEPTEMBRIE 2015
PREȘEDINTE A. I. M.
JUDECĂTOR L. A.
JUDECĂTOR V. O. D.
GREFIER S. A.-M.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de către pârâta V. (M.) C. N., împotriva sentinței civile nr. 169 din data de 18 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ *, intimați fiind reclamanții S. E., S. I. și pârâții S. S. – decedat, S. L., S. D., B. R. SA- Sucursala Unirii Iași și B. R. SA – membru al Grupului Național B. of Greece.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 18 septembrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da posibilitatea pârâtei recurente, prin apărător, să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 24 septembrie 2015.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 3.09.2009 sub nr._ reclamanții S. E. și S. I. au chemat în judecată pe pârâții S. S., S. L., M. C. N. solicitând instanței a prin hotărârea ce o va pronunța să fie obligați pârâții să le lase în deplină proprietate și posesie suprafața de aproximativ 108 m.p., din care aproximativ 36 m.p. sunt parte din parc. nr.2263/6 din Cartea Funciară nr._ Vatra Dornei și aproximativ 72 m.p. sunt parte din ., neînscrisă în C F, 16 m.p. ocupați de pârâții S., 92 m.p. ocupați de M. (alți 11 mp ocupați de cabana pârâtei M. și nu pot fi predați liberi), grănițuirea proprietății reclamanților de cea a pârâților, obligarea pârâtului S. S. la ridicarea construcției magazie de lemn amplasată pe parc. nr.2263/6 de 16 m.p.; obligarea pârâtei M. la plata unei despăgubiri de 1100 lei reprezentând contravaloarea celor 11 m.p. care nu pot fi predați fiind ocupați de o cabană și 1380 lei reprezentând lipsa de folosință a restului de teren ocupat de aceasta pe ultimii 3 ani ( 92 mp x 5 lei/an x 3 ani); obligarea pârâților S. la plata sumei de 240 lei reprezentând lipsa de folosință a terenului ocupat de aceasta pe ultimii 3 ani, modificarea parțială a schiței de la RGF 696/2007 în sensul excluderii părții din . fără drept; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare au arătat că sunt proprietarii tabulari ai parc. nr.2263/6 de 188 m.p. din C F nr.4072 Vatra Dornei, din care pârâtul S. ocupă aprox. 16 m.p. cu magazia, iar pârâta M. 31 m.p. din care 11 m.p. cu cabana și 20 m.p. cu curtea sa.
S-a mai arătat că aceeași pârâtă ocupă și alți 72 m.p., parte din parc. nr.1N dobândită în baza sentinței civile nr.400 din 20.03.2009 rămasă irevocabilă.
Predarea în stare liberă a terenului ocupat este posibilă doar cu privire la 108 m.p. din care 92 m.p. sunt liberi, iar 16 m.p. sunt ocupați de magazia pârâtului S., a cărei ridicare este posibilă, iar pentru cei 11 m.p. ocupați de cabana pârâtei reclamanții solicită acordarea de despăgubiri.
În descrierea situației de fapt reclamanții au arătat că pârâta M. a achiziționat de la pârâții S. . de 309 m.p. din C F nr.7990 Vatra Dornei pe care aceștia la rândul lor au dobândit-o de la familia Pungovschi în 1996, dar care avea alt număr cadastral respectiv 3495/10 din C F nr.5864 cu aceeași suprafață de 307 m.p..
Configurația din schița pârâților S. și dobândită scriptic de pârâta M. nu corespunde cu cea stăpânită în fapt de aceasta, iar pârâta nu putea dobândi mai mult decât avea vânzătorul, astfel încât reclamanții nu s-au putut înscrie în C F cu parc. nr.1 N, ca urmare a faptului că în baza de date figura o altă schiță care cuprinde parte din .>
De asemenea, pârâta M. a distrus burlanele anexelor aflate la limita terenului ocupat, ceea ce a determinat infiltrarea apelor pluviale sub anexe și distrugerea acestora .
În drept și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.480, 584, 585, 998, 999, 1073 – 1077 cod civil.
Prin întâmpinarea formulată în cauză pârâții S. S. și S. L. au solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca nefondată, pentru următoarele considerente:
Dreptul de proprietate al pârâților asupra terenului din litigiu a fost dobândit în mod legal în baza contractului autentic de vânzare cumpărare nr. 2346/20.04.1996, iar configurația terenului a fost stabilită printr-un plan de situație care reflecta situația reală a acestuia.
Pe parcursul anilor terenul nu și-a schimbat configurația iar susținerile reclamanților au fost contradictorii câtă vreme au depus la dosar un plan de situație în care nu au fost menționate construcții, iar pe de altă parte, în petitul acțiunii s-a făcut referire la un teren ocupat de construcții.
În anul 2008 pârâții au înstrăinat către M. C. N. imobilul din . A compus din construcția C 1, cu o suprafață construită la sol de 59 mp teren și teren aferent de 307 mp identic cu . de folosință curți construcții, cu nr. cadastral 4619 înscris în CF 7990 a ..
Pârâții în calitate de vânzători la rândul lor au dobândit terenul prin cumpărare de la Pungovschi E. și Pungovschi O., iar locuința prin edificare în baza unei autorizații de construcție nr. 41/4.06.1999 emisă de Primăria Vatra Dornei.
În concluzie, pârâții au arătat că nu sunt de acord cu nici unul din capetele de cerere formulate de reclamanți, iar sentința civilă nr. 400/20.03.2009 a Judecătoriei Vatra Dornei a venit în contradicție cu susținerile reclamanților, câtă vreme prin această hotărâre judecătorească s-a constatat că au stăpânit public și nestingheriți de nimeni, peste 30 de ani, terenul din litigiu, iar în prezenta cauză au solicitat obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate și posesie „probabil” aceeași suprafață de teren.
Pârâta M. C. N. prin întâmpinarea formulată în cauză a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive atât a ei, cât și a pârâților S. S. și S. L. motivat de faptul că sentința civilă nr. 400/20.03.2009 care constituie titlul de proprietate al pârâților, și planul de situație care a stat la baza acestei hotărâri au relevat faptul că obiectul acțiunii promovate de reclamanți îl constituie un teren neproductiv pe care nu se află nici o construcție.
Astfel, comparând titlurile de proprietate s-a putut observa clar că reclamanții s-ai referit la o suprafață de teren care nu are nici o legătură cu pârâții.
De asemenea, pârâta M. C. N. a arătat că nu înțelege pentru ce a fost chemată în judecată câtă vreme stăpânește un teren și o casă de locuit dobândite în bazau unui contract autentic de vânzare cumpărare, iar identificarea cadastrală a imobilelor a fost vizată de OCPI.
În același context pârâta M. C. N. a arătat că este nefondat capătul de cerere prin care este obligată la plata sumei de 1380 lei pentru lipsa de folosință a unui teren pe ultimii trei ani câtă vreme acest teren l-a cumpărat în anul 2008 iar acțiunea reclamanților a fost formulată în instanță de reclamanți la un an de zile, respectiv anul 2009.
În concluzie s-a arătat că acțiunea reclamanților denotă o rea credință, iar sentința civilă pe care au invocat-o ca titlu de proprietate (teren dobândit prin uzucapiune) este în contradicție vădită cu situația de fapt prezentată în prezenta acțiune, în care s-a arătat că terenul în realitate este ocupat fără drept de alte persoane și de construcții.
Distinct de toate aspectele semnalate aceeași pârâtă a învederat faptul că la data de 12.03.2008 a devenit garant ipotecar împrumutat al . care ar trebui să aibă calitatea de pârâtă în prezenta cauză, atâta vreme cât există contractul de ipotecă 513/12.03.2008.
La termenul din 19.11.2009 reclamanții prin apărător au solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive ridicate de pârâți cu motivarea că raportat la toate capetele de cerere, pârâții justifică în cauză această calitate.
Instanța, la același termen de judecată a respins excepția lipsei calității procesuale a pârâților cu motivarea că acțiunea are și un capăt de cerere prin care s-a solicitat grănițuirea proprietății părților, astfel încât toți pârâții în acord cu prev. art. 584 Cod civil, justifică în cauză legitimare procesuală pasivă.
La termenul din 10.12.2009 instanța, la cererea reclamanților, a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a ., întrucât această instituție este înscrisă în CF 7990 a ., în baza unui contract de ipotecă.
Pârâta B. R. SA, prin întâmpinarea formulată în cauză a solicitat respingerea acțiunii reclamanților cu motivarea că pentru garantarea creditului acordat pârâtei M. C. N. s-a avut în vedere contractul autentic de vânzare cumpărare prezentat de aceasta, astfel încât s-a întocmit contractul de ipotecă autentificat sub nr. 513/12.03.2008.
De asemenea, pârâta a analizat calitatea de proprietari și a vânzătorilor S. S. și L., care au înstrăinat terenul și construcțiile pârâtei M. N. și care la rândul lor au dobândit dreptul de proprietate asupra acestor imobile prin cumpărare de la Pungovschi E. și Pungovschi O., iar aceștia din urmă prin cumpărare încă din anul 1956, cu înscrierea dreptului de proprietate astfel dobândit în CF conform încheierii nr. 309/19.01.1962.
În concluzie, pârâta a arătat că atâta vreme cât dreptul de proprietate al pârâților a fost stabilit prin acte autentice înscrise în CF în baza unor planuri de situație vizate de OCPI, acțiunea reclamanților este neîntemeiată.
Față de concluziile expertului topo, în care s-a precizat că la fața locului pârâții S. S. și S. L. au arătat că pentru edificarea magaziilor de lemne pe terenul reclamanților au avut acordul acestora, instanța în virtutea rolului activ reglementat de art. 129 pct. 4, 5 Cod procedură civilă a luat o declarație reclamantei S. E., care la termenul din 3.02.2011 a arătat că într-adevăr în urmă cu peste 10 ani împreună cu soțul ei și-au dat acordul ca familia S. S. și S. L. să edifice pe terenul lor o magazie de lemne.
De asemenea, reclamanta a arătat că după efectuarea raportului de expertiză topo în cauză, împreună cu soțul ei a demolat o parte din magazia de lemne.
Prin sentința civilă nr.185 din 11 februarie 2011 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei s-a admis în parte acțiunea civilă, s-a dispus obligarea pârâților Schimd S. și Schimd L. să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 13 mp teren identică cu parte din parc. 2263/6 din CF 4072 a . (colorat cu roșu punctat în planul de situație – Anexa II la raportul de expertiză topo întocmit de expert B. V., fila 189 dosar); s-a dispus obligarea pârâților Schimd S. și Schimd L. să ridice de pe suprafața de 13 mp teren descrisă mai sus, construcția magazie de lemne; s-au respins pretențiile civile formulate de reclamanți față de pârâții Schimd S. și Schimd L. ca neîntemeiate; s-a dispus obligarea pârâtei M. C. N. să plătească reclamanților suma de 800 lei despăgubiri reprezentând contravaloarea suprafeței de 8 mp teren identic cu parte din . CF 4072 a . (colorat cu albastru punctat în planul de situație – Anexa II la raportul de expertiză topo întocmit în cauză); s-a stabilit limita de hotar dintre suprafețele de teren proprietatea reclamanților și a pârâților, pe traseul nr. 1 stabilit prin raportul de expertiză topo întocmit în cauză de ing. B. V. și identificat prin planul de situație anexa II la raportul de expertiză, fila 186, 189 dosar, pe aliniamentul definit de punctele: 18 1 - 18- 21- 23- 36- 31- 34; s-au respins celelalte capete de cerere ca nefondate; s-a dispus obligarea pârâților Schimd S. și Schimd L. să plătească reclamanților suma de 619 lei reprezentând cota de 1/3 din contravaloare onorariu expert topo; s-a dispus obligarea pârâtei M. C. N. să plătească reclamanților suma de 619 lei reprezentând cota de 1/3 din contravaloare onorariu expert topo și suma de 70 lei reprezentând taxă judiciară de timbru calculată în raport de pretențiile admise și s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorarii avocați.
Împotriva sentinței civile menționate au formulat recurs reclamanții S. E. și S. I., pârâta V. C. N. (fostă M.) și pârâții Schimd S. și Schimd L..
Prin decizia civilă nr.356 din 21 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Suceava, s-a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de pârâții S. S. și S. L.; s-a admis recursul formulat de reclamanții S. E. și S. I., împotriva sentinței civile nr.185 din 11 februarie 2011 a Judecătoriei Vatra Dornei (dosar nr._ ), s-a casat sentința civilă și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În motivarea deciziei, s-a reținut, în esență, că prin raportul de expertiză s-a stabilit o altă situație juridică decât cea înscrisă în autorizațiile de construcție, cu privire la parcelele părților și care nu corespunde nici planurilor de situație în baza cărora părțile s-au intabulat, astfel că se impune refacerea expertizei în funcție de toate elementele cadastrale în baza căreia părțile s-au întabulat, precum și verificarea drepturilor autorilor de la care părțile au dobândit proprietatea în vederea stabilirii celui preferabil, iar completarea probatoriului nu poate fi făcută în recurs.
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, în rejudecare, la data de 03.05.2012, sub nr._ *.
Prin sentința civilă nr. 169 din data de 18 februarie 2015, Judecătoria Vatra Dornei a admis în parte acțiunea civilă având ca obiect „revendicare imobiliară” formulată de reclamanții S. E. și S. I., în contradictoriu cu pârâții S. D., S. L., V. (M.) C. N. și B. R. S.A. Membra a Grupului Național Bank of Greece București- prin Sucursala Iași, și în consecință:
A obligat pe pârâții Schimd S. și Schimd L. să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 13 mp teren identică cu parte din parc. 2263/6 din CF 4072 a ..
A obligat pe pârâții Schimd S. și Schimd L. să ridice de pe suprafața de 13 mp teren descrisă mai sus, construcția magazie de lemne.
A respins pretențiile civile formulate de reclamanți față de pârâții Schimd S. și Schimd L. ca neîntemeiate.
A obligat pe pârâta M. C. N. să plătească reclamanților suma de 800 lei despăgubiri reprezentând contravaloarea suprafeței de 8 mp teren identic cu parte din . CF 4072 a . și să lase acestora suprafața de 35 mp delimitat de punctele 22,72, B, 31 din Planul anexă nr. 3 al Completărilor la Raportul de expertiză întocmit de expert B. G..
A stabilit limita de hotar dintre suprafețele de teren proprietatea reclamanților și a pârâților, pe aliniamentul definit de punctele A, B, 76, 73,C, 7,9 stabilit prin Completarea la raportul de expertiză topo întocmit în cauză de ing. B. G. și identificat prin Anexa nr. 3 la raportul de expertiză, fila 113 dosar.
A respins celelalte capete de cerere ca nefondate.
A obligat pârâții Schimd S. și Schimd L. să plătească reclamanților suma de 2328 lei reprezentând cota de 1/3 din contravaloarea cheltuielilor de judecată.
A obligat pe pârâta M. C. N. să plătească reclamanților suma de 2328 lei reprezentând cota de 1/3 din contravaloarea cheltuielilor de judecată calculată în raport de pretențiile admise.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în baza contractului autentic de vânzare cumpărare nr. 922/1.12.1967, reclamanții S. E. și S. I. au dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate asupra suprafeței de 906 mp teren identic cu parc. 2263/5 de 224 mp, parc. nr. 1558 – curți construcții de 499 mp și parc. nr. 2263/6 de 188 mp, înscrise în CF nr._,_,_, provenite din conversia CF 4135, 4072 a ..
De asemenea, prin Sentința civilă nr. 400/20.03.2009 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr._ instanța a constatat că reclamanții au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de 184 mp teren situat în . Dornei teren identic cu parc. 1 N.
Pârâții S. S. și S. L. sunt înscriși cu dreptul de proprietate asupra suprafeței de 273 mp teren identic cu parc. 2263/15 în CF 6224 a . .
Prin Contractul autentic de vânzare cumpărare nr. 512/12.03.2008 a BNP G. L., încheiat cu pârâții S. S. și S. L., pârâta M. N. a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 307 mp teren identificat topografic ca fiind în . folosință curți construcții având număr cadastral 4619 înscris în CF nr. 7990 a localității Vatra Dornei și construcția C1 (cu suprafață construită la sol de 59 mp), identic cu parc. 4619 1 CC înscrisă în CF 7990 a ..
Construcția C1 ce a făcut obiectul contractului sus menționat s-a edificat de către vânzătorul S. S. în baza Autorizației de construire nr. 41/4.06.1999 emisă de Primăria Vatra Dornei pentru care s-a întocmit și procesul verbal de recepție a lucrării nr. 342/4.06.2007 și Certificatul de atestare a edificării/extinderii construcției nr. 8687/22.02.2007 a Primăriei Vatra Dornei.
Expertul topo B. G. prin Suplimentul la Raportul de expertiză (f 107 - 113) a arătat că inițial terenul identic cu nr. cadastral 4619 – 1CC de 307 mp din CF nr. 7990 având ca proprietar tabular M. C. N., dobândit în baza Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 512/12.03.2008, a fost . de 307 mp din CF 5864 Vatra Dornei și a fost cumpărată de S. S. de la numitul Pungovschi E. și Pungovschi O. în baza Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2346/20.09.1996 la BNP Câmpulung Moldovenesc. Astfel, expertul a arătat că parte din . mp (descris în planul anexă nr. 3) se suprapune peste corpul de proprietate 4619 – 1CC, teren ce aparține lui M. C. iar terenul suprapus este delimitat de punctele 22, 72, B, 31 de 35 mp și terenul delimitat de punctele 4,60, 3, 2, de 6,5 mp sunt parte din construcția C3 a lui S. I..
Față de capătul de cerere prin care s-a solicitat obligarea pârâtei M. C. să lase în deplină proprietate și posesie suprafața de aprox. 92 mp parte din pt 1N, instanța a reținut în primul rând că acțiunea în revendicare are ca scop recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului în litigiu și readucerea lui în patrimoniul acestuia.
Mai mult, regula înscrisă în art.1169 C.civ. este aplicabilă și în materia dovedirii proprietății, reclamantul fiind acela care trebuie să facă dovada pozitivă că el este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.
Conform art.480 C.civ., proprietatea exclusivă este dreptul pe care îl are o persoana de a se bucura și de a dispune de un lucru in mod exclusiv și absolut, însa în limitele determinate de lege.
Ultimul raport de expertiză întocmit și completat de expertul tehnic judiciar B. G. a concluzionat că . 307 mp din CF 7990 Vatra Dornei înregistrată la RGF 696/26.02.2007 în baza planului de situație întocmit în februarie 2007 este provenită din . de 307 mp din CF 7990 Vatra Dornei dar nu respectă configurația parcelei 3495. Configurația parcelei 4619 – 1CC cuprinde parte din . CF 5864 Vatra Dornei iar ulterior din această parte a parcelei 3495/4 se formează . baza Sentinței civile nr. 400 din 20.03.2009 a Judecătoriei Vatra Dornei a fost dobândită prin uzucapiunea de către S. I. și E..
Expertul a susținut că există neconcordanțe între Planul înregistrat la RGF 696/2007 (în baza căruia s-a înscris pârâta M. C.), unde . respectă configurația parcelei 3495/10, . ocupă 35mp din .> Același lucru a fost susținut și de expertul topo B. V. care, în Raportul de expertiză efectuat în primul ciclu procesual a arătat că imobilul cu nr. cadastral 4619 – 1CC din CF nr. 7990 s-a format potrivit Planului de situație existent la RGF nr. 696/2007 prin schimbarea denumirii parcelei nr. 3495/10 de 307 mp iar imobilul nou format – 4619 – 1CC, spre deosebire de . păstrează suprafața acesteia dar are configurația ușor modificată situație datorată faptului că Planul de situație existent la RGF nr. 489/1998 a fost întocmit în baza unor măsurători efectuate probabil cu ruleta caz în care nu reflectă cu fidelitate situația din teren.
Față de situația de fapt expusă mai sus, pe baza concluziilor atât a raportului de expertiză cât și a suplimentului la acest raport, instanța a admis în parte capătul de cerere vizând revendicarea imobiliară, prin raportare la disp. art. 480, 481 C.civil, dispunând obligarea pârâtei M. C. N. să lase reclamanților S. I. și E. suprafața de 35 mp delimitat de punctele 22, 72, B, 31 din Planul anexă nr. 3 al Completărilor la Raportul de expertiză întocmit de expert B. G..
De asemenea, casa pârâtei M. C. este amplasată pe . o parte, în suprafață de 8 mp face parte din . CF_ Vatra Dornei având ca proprietar tabular S. I. și E..
Referitor la suprafața de 8 mp teren ocupați de o parte din construcția pârâtei M. N., instanța a constatat că buna credință a acesteia a fost dovedită prin faptul că a cumpărat aceste imobile în baza unui contract autentic de vânzare cumpărare iar pentru construcție s-a emis vânzătorului autorizație de către organele abilitate, astfel încât soluția cea mai economică și echitabilă a fost aceea de acordare a unor despăgubiri reclamanților.
De altfel și reclamanții, prin însăși petitul acțiunii, au solicitat obligarea pârâtei M. N. la despăgubiri într-un cuantum calculat în raport de valoarea actuală de circulație a terenului, sens în care instanța în baza art. 998, 999 cod civil a obligat-o pe această pârâtă să plătească reclamanților suma de 800 lei (s-a solicitat de reclamanți 1100 lei pentru 11 mp, astfel încât pentru suprafața de 8 mp valoarea corespunzătoare este de 800 lei).
În ceea ce privește cererea de modificare parțială a schiței de la RGF 696/2007 în sensul excluderii părții din . drept instanța a respins-o având în vedere că, în speță nu au fost incidente prevederile art. 36 din Legea 7/1996 republicată, potrivit căreia „orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: actul în temeiul căruia a-a efectuat înscrierea nu a fost valabil, dreptul înscris a fost greșit calificat, nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea și înscrierea în CF nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului”.
Referitor la cel de-al treilea capăt de cerere, în virtutea principiilor care guvernează accesiunea imobiliară artificială, în temeiul art. 492 C.civ. „Orice construcție făcută în pământ sau asupra pământului este prezumată a fi făcută de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că este a lui, până ce se dovedește contrariul„ rezultând astfel că dispozițiile art. 492 C.civ. instituie în favoarea proprietarului terenului o prezumție relativă de proprietate asupra construcțiilor edificate pe acel teren, prezumție ce poate să fie însă combătută, în sensul dovedirii prin orice mijloc de probă de către un terț a faptului că el este proprietarul construcțiilor edificate iar nu proprietarul terenului.
Potrivit prevederilor art. 494 Cod civil, dacă plantațiile, construcțiile și lucrările au fost făcute de către o a treia persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a le ține pentru dânsul sau de a îndatora pe acea persoană să le ridice. Dacă proprietarul pământului cere ridicarea plantațiilor și a construcțiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a făcut; el poate chiar, după împrejurări, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vătămările ce a putut suferi proprietarul locului. Dacă proprietarul voiește a păstra pentru dânsul acele plantații și clădiri, el este dator a plăti valoarea materialelor și prețul muncii, fără ca să se ia în considerație sporirea valorii fondului, ocazionată prin facerea unor asemenea plantații și construcții. Cu toate acestea, dacă plantațiile, clădirile au fost făcute de către o a treia persoană de bună-credință, proprietarul pământului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantații, clădiri și lucrări, dar va avea dreptul sau de a înapoia valoarea materialelor și prețul muncii, sau de a plăti o sumă de bani egală cu aceea a creșterii valorii fondului.
În soluționarea acestui capăt de cerere instanța a avut în vedere și art. 58 din Legea nr. 71/2011 care prevede că, în toate cazurile în care accesiunea imobiliară artificială presupune exercitarea unui drept de opțiune de către proprietarul imobilului, efectele accesiunii sunt guvernate de legea în vigoare la data începerii lucrării.
În speță, reclamanții, prin cererea de chemare în judecată au solicitat obligarea pârâtului S. S. la ridicarea construcției magazie de lemne, amplasată pe pt 2263/6.
Din Raportul de expertiză întocmit de expert B. G. a rezultat că magazia, de 13 mp, proprietatea pârâților S. delimitată de punctele 1, 2, 3, 4, 5 în plan anexa nr. 1 și plan anexa nr. 2 este edificată pe . CF_ a . proprietate a reclamanților.
Din declarația dată în fața instanței la termenul din data de 23.01.2013 de către pârâtul S. S. a rezultat că acesta a construit o magazie de lemne de 13 mp, fără fundație, pe terenul aparținând reclamantului cu acordul acestuia oferindu-i în schimb un loc de veci în cimitirul catolic. În aceeași ședință reclamantul S. I. a declarat că a fost de acord ca pârâtul S. să construiască o magazie de lemne provizorie pe terenul proprietatea sa în urmă cu 8 – 10 ani însă în anul 2009 i-a cerut acestuia să-și ridice magazia.
Astfel, deși pârâții S. S. și L. au avut acordul reclamanților pentru edificarea magaziei de lemne, ceea ce presupune că sunt constructori de bună credință, iar proprietari terenului nu ar putea solicita ridicarea construcției, instanța față de caracterul acestei construcții care în parte a fost și ridicată pe parcursul procesului, a constatat că în accepțiunea art. 480 Cod civil și a art. 41 din Constituția României care garantează proprietatea privată, soluția cea mai echitabilă a fost aceea de a obliga pârâții Schimd S. și L. să respecte dreptul de proprietate al reclamanților și să-și ridice de pe terenul proprietatea reclamanților construcția magazie și să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 13 mp teren identică cu parte din parc. 2263/6 din CF 4072 a ..
De asemenea, pretențiile reclamanților față de pârâți privind acordarea unor despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului ocupat pentru ultimii trei ani, au fost nefondate și au fost respinse ca atare, câtă vreme nu s-a făcut nicio dovadă în cauză în legătură cu aceste despăgubiri.
În baza art. 584 Cod civil instanța a stabilit limita de hotar dintre suprafețele de teren proprietatea reclamanților și a pârâților, pe aliniamentul definit de punctele A, B, 76, 73,C, 7,9 stabilit prin Completarea la raportul de expertiză topo întocmit în cauză de ing. B. G. și identificat prin Anexa nr. 3 la raportul de expertiză, fila 113 dosar.
Potrivit prev. art. 274 Cod procedură civilă, instanța a reținut faptul că totalul cheltuielilor de judecată se ridică la suma de 6985 lei din care suma de 350 lei reprezintă taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, 1850 lei expertiza efectuată de expert B. V. și 1500 lei onorariu avocat reclamanți - în primul ciclu judiciar, 175 lei taxă judiciară de timbru recurs, 2400 lei onorariu expert B. G. și 700 lei onorariu avocațial – al doilea ciclu procesual.
Față de admiterea în parte a acțiunii precum și față de prev. art. 584 Cod civil care reglementează obligația vecinilor de a contribui în mod egal la cheltuielile de grănițuire instanța i-a obligat pe pârâții S. D., S. L. să plătească reclamanților suma de 2328 lei iar pârâta V. (M.) N. va fi obligată să plătească reclamanților suma de 2328 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta V. (M.) C. N. prin care a solicitat admiterea recursului, in principal, casarea si trimiterea spre rejudecare a prezentei cauze, in subsidiar, modificarea sentinței civile atacate și respingerea acțiunii ca nefondata, pentru următoarele motive:
In primul rând, a menționat faptul ca nu a primit nici o citație din momentul in care acest litigiu a fost suspendat pentru ca paratul S. S. a decedat, pentru a se introduce moștenitorii acestuia si nu a avut cunoștința ca acest dosar a fost repus pe rol si judecat, deci ea nu a fost încunoștințata nici de expertizelor ce s - au efectuat.
In al doilea rând, a solicitat a se avea in vedere faptul ca:
Prin apărările formulate în fața instanței de fond a solicitat respingerea în totalitate a acțiunii reclamanților motivat de faptul că aceasta are la bază un titlu de proprietate a cărui forță probantă este cel puțin îndoielnică.
Astfel instanța de fond nu a procedat la o verificare și comparare a tulurilor de proprietate depuse la dosarul cauzei, atât ale reclamanților cât și ale pârâților.
A arătat cu ocazia judecării fondului că titlul de proprietate al reclamanților - Sentința civilă nr. 400/2009 a fost pronunțată într-o totală eroare și prin prezentarea falsă a situației de fapt.
Astfel în primul rând, cererea introductivă din dosarul_ prin care s-a solicitat constatarea prin uzucapiune a dreptului de proprietate a reclamanților asupra parcelei 1N a fost formulată în contradictoriu cu Pungovschi E. care nu era proprietar tabular la nivelul anului 2008.
Din nici un înscris aflat la dosarul_ în care a fost pronunțata sentința civilă 400/2009 nu a rezultat că Pungovschi E. ar fi fost la nivelul anului 2008 proprietar tabular sau că ar exista vreun motiv pentru care cererea de chemare în judecată din acest dosar a fost formulată în contradictoriu cu Pungovschi E..
Deși a arătat instanței de fond acest aspect nu s-a ținut cont de acesta.
Pe de altă parte, după cum a arătat, mai sunt și alte elemente reținute în sentința nr. 400/2009 care sunt într-o totală contradicție cu situația de fapt și într-o totală contradicție cu chiar cererea de chemare în judecată formulată în prezentul dosar.
Astfel, din raportul de expertiză întocmit de ing. B. Ghe. și de altfel din toate probele administrate a rezultat că . totul alte vecinătăți față de cele indicate și reținute în Sentința civilă nr. 400/2009.
Sentința civilă nr. 400/2009 a fost pronunțată pentru o suprafață de teren neproductiv, fără construcții, iar în prezentul dosar s-a făcut referire la un teren cu construcții.
În cuprinsul sentinței civile 400/2009 s-a reținut că reclamanții au stăpânit suprafața de teren identificată prin . de 30 de ani, ca adevărați proprietari, în mod public și fără a fi tulburați în posesie.
A depus la dosarul cauzei o . înscrisuri prin care s-a dovedit contrariul, iar în ceea ce privește posesia exercitată în mod public, aceasta este contrazisă de chiar susținerile reclamanților.
A considerat că instanța de fond trebuia să procedeze la o analiză minuțioasă a acestor elemente pe care le-a prezentat în mai multe rânduri în cursul judecării cauzei și să constate că titlurile de proprietate ale pârâtei și ale copârâților S. Spridon și L. au o forță incomparabil mai mare decât cel al reclamanților.
Deși titlul de proprietate al intimaților îl constituie o hotărâre judecătorească, a considerat că nu poate avea vreo valoare atâta timp cât a fost pronunțată într-o totală eroare.
Datorită faptului că Sentința civilă nr. 400/2009 nu îi este opozabilă nici ei și nici copârâților S. Spridon și L., nu a avut la îndemână modalități procedurale de a o ataca.
Totuși instanța de fond cât și instanța de apel, în prezentul dosar nu sunt ținute de a verifica temeinicia acestei sentințe analizate ca și titlu de proprietate al reclamanților.
Un alt aspect pe care l-a arătat și susținut în fața instanței de fond a fost acela potrivit căruia reclamanții au edificat pe . de construcții fara autorizație, construcții care ocupă din terenul proprietatea ei, fără ca aceștia să justifice vreun drept. Acest lucru a fost evidențiat clar și în raportul de expertiză întocmit în cauză.
Cu toate acestea instanța de fond a omis să analizeze situația prezentată și nici nu a reținut-o în cuprinsul sentinței atacate, deși în opinia sa era deosebit de importantă, mai ales că a fost obligată la a achita reclamanților suma de 800 lei reprezentând contravaloarea a 8 mp identic cu parte din .>
A considerat prin aceasta că i s-a creat un prejudiciu, pe de o parte că a fost obligată la plata sumei arătate, iar pe de altă parte că nu s-a ținut cont de faptul că respectivele construcții ilegale ale reclamanților îi ocupă o suprafață de teren proprietatea sa.
Instanței de fond i-a prezentat și o altă situație distinctă de celelalte și anume aceea că în realitate și conform cu raportul de expertiză întocmit, reclamanții stăpânesc în realitate o suprafață totală de teren de 1188 mp dar în Cartea Funciară și la rolul agricol al Primăriei Vatra Dornei sunt înscriși cu o suprafață de doar 906 mp.
Deși a solicitat prin obiecțiunile la expertiză formulate ca expertul topo să analizeze și să se pronunțe asupra acestui aspect care ar fi clarificat situația, instanța de fond a respins solicitările atât ale sale cât și ale copârâților neanalizând și nepronunțându-se asupra acestei inadvertențe.
Față de cele arătate a considerat netemeinică și nelegală sentința civilă atacată.
În drept, a invocat dispozițiile art.299 - 416 Cod proc. Civilă.
Pârâții, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Examinând recursul sub aspectul criticilor formulate tribunalul constată următoarele:
În cadrul judecății în primă instanță nu au fost încălcate dispozițiilor art.107 Cod de procedură civilă și nici formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2, nefiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 p-ct.5 Cod de procedură civilă.
Contrar susținerii recurentei, în cursul judecății în primă instanță, după repunerea cauzei pe rol, aceasta a fost legal citată .
Cauza a fost suspendată prin încheierea din data de 4.12.2013 a Judecătoriei Vatra Dornei, fiind repusă pe rol la data de 18.06.2014, când conform dovezii atașate la fila 78 dosar, procedura de citare cu pârâta V. (fostă M.) C. N. a fost legal îndeplinită. Și ulterior, pentru termenele din data de 1.10.2014 (f.96), 26.11.2014 (f.105), când s-a depus raportul de expertiză și din data de 28.01.2014 (117) procedura de citare a fost legal îndeplinită, pârâta fiind citată la domiciliul indicat și în cererea de recurs .
În raportul de expertiză și suplimentul la raportul de expertiză întocmite în cauză de ing. B. G. se menționează că la efectuarea măsurătorilor a participat și pârâta M. C. N. (f.43, 107), astfel încât este nefondată susținerea recurentei că nu a avut cunoștință de efectuarea acestor lucrări.
Contrar susținerii recurentei, la termenul din 20.02.2013 instanța a încuviințat obiecțiunile formulate de părți și a dispus identificarea terenurilor deținute de acestea la locul în litigiu, obiectiv la care s-a răspuns conform suplimentului la raportul de expertiză (f.107-113), cu privire la care, la termenul din 28.01.2015 nu s-au formulat obiecțiuni.
Faptul că la locul în litigiu, reclamanții dețin o suprafață de teren mai mare decât cea indicată în actele de proprietate nu influențată prezenta cauză, în condițiile în care terenul în litigiu a fost identificat ca fiind inclus în terenul dobândit prin titlurile invocate în dovedirea acțiunii în revendicare.
Conform concluziilor raportului de expertiză întocmit și completat de expertul tehnic judiciar B. G., terenul în suprafață de 184 mp dobândit de reclamanți în baza sentinței civile nr. 400/20.03.2009 a Judecătoriei Vatra Dornei provine din divizarea parcelei nr.3495/4, F, din CF 5864 a ..
Pârâta recurentă, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 512/12.03.2008 este proprietara suprafeței de 307 mp teren, care a fost identificat cu . 7990 a . înregistrată la RGF 696/26.02.2007 în baza planului de situație întocmit în februarie 2007, parcelă care conform concluziilor din raportul de expertiză întocmit și completat de expertul tehnic judiciar B. G. este provenită din . CF 7990 Vatra Dornei, dar nu respectă configurația parcelei 3495.
Astfel, conform concluziilor expertului, configurația parcelei 4619 – 1CC cuprinde parte din . CF 5864 Vatra Dornei, iar din această parte a parcelei 3495/4 se formează . baza Sentinței civile nr. 400 din 20.03.2009 a Judecătoriei Vatra Dornei a fost dobândită prin uzucapiune de către S. I. și E..
Expertul a susținut că există neconcordanțe între Planul înregistrat la RGF 696/2007 (în baza căruia s-a înscris pârâta M. C.), unde . respectă configurația parcelei 3495/10 și ocupă 35mp din .> Același lucru a fost susținut și de expertul topo B. V. care, în raportul de expertiză efectuat în primul ciclu procesual a arătat că imobilul cu nr. cadastral 4619 – 1CC din CF nr. 7990 s-a format potrivit Planului de situație existent la RGF nr. 696/2007 prin schimbarea denumirii parcelei nr. 3495/10 de 307 mp iar imobilul nou format – 4619 – 1CC, spre deosebire de . păstrează suprafața acesteia dar are configurația ușor modificată situație datorată faptului că Planul de situație existent la RGF nr. 489/1998 a fost întocmit în baza unor măsurători efectuate probabil cu ruleta caz în care nu reflectă cu fidelitate situația din teren.
Prin urmare, constatându-se că terenul în suprafață de 35mp din . conform sentinței civile nr. 400 din 20.03.2009 a Judecătoriei Vatra Dornei este ocupat fără drept de pârâta recurentă, în mod corect prima instanță, în baza dispozițiilor art.480 Cod civil a dispus obligarea pârâtei M. C. N. să lase reclamanților S. I. și E. suprafața de 35 mp delimitată de punctele 22, 72, B, 31 din Planul anexă nr. 3 al Completărilor la Raportul de expertiză întocmit de expert B. G..
În cadrul acțiunii în revendicare, se impune compararea titlurilor de proprietate în cazul în care ambele părți dețin un astfel de titlu .
Or, în cauza de față, potrivit mențiunii din contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 512/12.03.2008, terenul, înstrăinat de vânzătorii S. S. și S. L., în suprafață de 307 mp este identic cu cel dobândit de aceștia de la Pungovschi E. și Pungovschi O. prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2346/1996 fiind identificat cu ./10, înscrisă în CF 5864 (f.24).
Identificându-se cadastral terenul astfel dobândit de pârâtă cu . CF 7990 nu s-a respectat configurația parcelei 3495/10 fiind inclus eronat și terenul în litigiu, aspect care însă nu este de natură să îi confere pârâtei un drept de proprietate asupra terenului în suprafață de 35 mp identic cu parte din . CF 5864 Vatra Dornei.
În schimb, reclamanții au dovedit dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, conform sentinței civile nr.400/20.03.2009 a Judecătoriei Vatra Dornei, drept opozabil terților chiar fără înscriere în cartea funciară, conform art.26 alin.2 din Legea nr.7/1996.
Este adevărat că sentința civilă nr.400/20.03.2009 a Judecătoriei Vatra Dornei nu a fost pronunțată în contradictoriu cu pârâții din prezenta cauză, însă hotărârea judecătorească se opune terților cu valoarea unui fapt juridic, fiind opozabilă acestora până la proba contrară.
Recurenta critică titlul reclamanților fără însă a face dovada contrară celor reținute prin hotărârea judecătorească.
Identificarea parcelei 1 N s-a făcut cadastral de către expert prin raportare la sentința civilă nr. 400/20.03.2009 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr._ prin care s-a constatat că reclamanții au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 184 mp ,situat în . Dornei teren identic cu parc. 1N. Vecinătățile parcelei 1N nu sunt indicate nici în dispozitivul hotărârii și nici în raportul de expertiză, ..
În aceste condiții, este nefondată susținerea recurentei că față de raportul de expertiză, . vecinătăți decât cele indicate în hotărârea judecătorească.
De altfel, recurenta nu a arătat care sunt vecinătățile parcelei 1N reținute eronat în sentința civilă nr. 400/2009 și nu a indicat în concret neconcordanța dintre identificarea parcelei 1N conform acestei hotărâri și cea conform planurilor de situație anexate raportului de expertiză. Sub acest aspect, în primă instanță nu s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expert B. G..
În prezent, terenul în suprafață de 35 mp, delimitat de punctele 22, 72, B, 31, așa cum este evidențiat în planul anexă nr. 3 al completărilor la raportul de expertiză întocmit de expert B. G. nu este ocupat de construcții.
Recurenta a arătat că a depus la dosarul cauzei o . înscrisuri prin care s-a dovedit contrariul situației reținute în cuprinsul sentinței civile 400/2009, însă nu a indicat care sunt aceste înscrisuri de natură a răsturna constatarea că reclamanții au stăpânit suprafața de teren identificată prin . de 30 de ani, ca adevărați proprietari, în mod public și fără a fi tulburați în posesie.
Faptul că proprietarii tabulari au înstrăinat suprafețe de teren, desprinse din ./4 din CF 5864 nu are relevanță în condițiile în care nu s-a dovedit identitatea dintre aceste terenuri și suprafața uzucapată de către reclamanți.
Afirmațiile reclamanților privind posesia ,făcute în susținerea cererii de despăgubiri, în condițiile în care această cerere a fost respinsă de prima instanță ca nefondată, nu pot înlătura prezumția de adevăr de care se bucură constatările jurisdicționale mai sus menționate.
Hotărârea în uzucapiune fiind pronunțată în contradictoriu cu numitul Pungovschi E. se prezumă că acesta era proprietarul tabular al terenului în litigiu, iar recurenta nu a produs dovada contrară și nu a indicat un alt proprietar.
Așa cum s-a arătat mai sus, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 512/12.03.2008 pârâta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 307 mp care provine din . din CF 7990 Vatra Dornei, astfel încât faptul că din eroare configurația parcelei 4619 – 1CC cu care s-a înscris pârâta în carte funciară cuprinde suprafața de 35 mp parte din . CF 5864 Vatra Dornei nu îi conferă acesteia titlu de proprietate, întrucât înscrierea în cartea funciară nu este constitutivă de drepturi având în vedere prevederile legii 7/1996 care consacră doar efectul de opozabilitate al înscrisurilor de carte funciară, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil înscriindu-se în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil (art.22 legea 7/1996, art.20 după republicare).
Transferul dreptului de proprietate din patrimoniul vânzătorului Pungovschi E. în patrimoniul autorilor pârâtei a operat asupra parcelei nr.3495/10 din CF 7990 Vatra Dornei și nu asupra unei părți din . din CF 5864 Vatra Dornei așa cum se evidențiază și în planul de situație care a stat la baza încheierii contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2346/1996 (f.23), în care se menționează că . la vechiul CF și la vechiul proprietar.
. 7990 a . dobândită de pârâtă în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 512/12.03.2008 provine din . din CF 7990 Vatra Dornei, iar faptul că în planul de situație întocmit în februarie 2007, . CF 7990 nu respectă configurația acestei parcele și ocupă 35 mp din . de natură a dovedi că prin acest act a operat în favoarea pârâtei transferul de proprietate asupra acestei parcele.
Prin urmare, criticile recurentei privind titlul invocat de reclamanți pentru suprafața de 35 mp sunt nefondate.
Corect instanța de fond, constatând că o parte din casa pârâtei M. C. este amplasată pe . suprafață de 8 mp din CF_ Vatra Dornei dobândită în baza contractului autentic de vânzare cumpărare nr. 922/1.12.1967 de către reclamanții S. I. și E. a obligat pârâta la plata sumei de 800 lei cu titlu de despăgubiri.
Împrejurarea invocată de recurentă respectiv faptul că a susținut în fața instanței de fond că reclamanții au edificat pe . de construcții fără autorizație, ocupând fără drept o parte din terenul proprietatea sa, nu prezintă relevanță asupra soluției privind obligarea pârâtei la plata către reclamanți a sumei de 800 lei reprezentând contravaloarea a 8 mp identic cu parte din . CF 4072 a ..
Instanța a dispus în limitele învestirii, care nu vizează și aspectele învederate de recurentă, în condițiile în care aceasta nu a înțeles să formuleze cerere reconvențională sau să dovedească existența unei creanțe certe, lichide și exigibile care să fie opusă reclamanților.
În analiza acestor critici, nu lipsit de importanță, este faptul că prezenta cauză s-a rejudecat de către instanța de fond ca urmare a admiterii recursului promovat de reclamanți, recursul pârâtei V. (M.) C. N. fiind anulat ca netimbrat, astfel încât se impune a fi avut în vedere conform art.316 raportat la art.296 Cod de procedură civilă principiul non reformatio in pejus, care presupune ca părții care a exercitat o cale de atac să nu i se agraveze, prin soluția dată de instanța de control judiciar, situația stabilită prin hotărârea atacată.
Or, prin hotărârea pronunțată în primul ciclu procesual a fost admisă acțiunea în despăgubiri pentru suprafața de 8 mp, promovată în contradictoriu cu pârâta V. (M.) C. N., soluție care nu poate fi înrăutățită în rejudecare.
Prin urmare, constatând că sunt nefondate criticile invocate de recurentă ,că în cauză nu sunt incidente motivele prevăzute de art. 304 pct. 5, 9, art. 304 indice 1 și art.312 alin.5 Cod de procedură civilă, tribunalul în temeiul art.312 alin.1 Cod de procedură civilă va respinge ca atare recursul.
În temeiul art.274 Cod de procedură civilă, recurenta, ca parte căzută în pretenții va fi obligată a plăti intimaților reclamanți suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat conform chitanței atașate la fila 30 dosar.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către pârâta V. (M.) C. N., domiciliată în Iași, .. 16, ., . civile nr. 169 din data de 18 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ *, intimați fiind reclamanții S. E., S. I., domiciliați în Vatra Dornei, ., jud. Suceava și pârâții S. S. – decedat, S. L., S. D., domiciliați în Vatra Dornei, ., jud. Suceava, B. R. SA- Sucursala Unirii Iași – Iași, . și Sfânt, . și B. R. SA – membru al Grupului Național B. of Greece – București, ., ..
Obligă recurenta să plătească intimaților S. E. și S. I. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 septembrie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,,
A. I. M. L. A. V. O. D.
Grefier,
S. A.-M.
Red./Tehnored. L.A.
Judecător fond H. D. L.
2 ex./2.11.2015
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 1181/2015. Tribunalul SUCEAVA | Cereri. Decizia nr. 898/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
