Pretenţii. Decizia nr. 816/2015. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 816/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 7172/86/2013**

Dosar nr._ - pretenții -

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 816

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04 IUNIE 2015

PREȘEDINTE: D. D.

JUDECĂTOR: F. L.

GREFIER: Ș. L. G.

Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamantul UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ M. RĂDĂUȚI – PRIN PRIMAR, cu sediul în mun. Rădăuți, ..2, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 3453 din data de 04 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă ȘCOALA G. CU CLASELE I-VIII NR. 3 „M. E.” RĂDĂUȚI, cu sediul în mun. Rădăuți, ..3, județul Suceava.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile drept pentru care se dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a li se da părților posibilitatea prezentării în sala de judecată.

După reluarea cauzei la cel de-al doilea apel nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.

Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art.131 al. 1 Cod procedură civilă, constată că Tribunalul Suceava este competent din punct de vedere general, material, funcțional și teritorial să soluționeze apelul formulat în conformitate cu dispozițiile NCPCIV, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 482 din Noul Cod de procedură civilă.

De asemenea, se constată că prezentul apel este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, că în cauză s-a depus în termen legal întâmpinare de către Școala G. cu clasele I-VIII nr. 3 „M. E.” Rădăuți și că, în conformitate cu disp. art. 411 NCPCIV, respectiv art. 242 alin.2 din vechiul cod de procedură civilă apelantul reclamant a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Instanța în considerarea art.254 – 258 NCPCIV raportat la art.482 NCPCIV va admite proba cu înscrisurile deja existente la dosarul cauzei, după care, constatându-se faptul că prin cererea de apel și prin întâmpinare nu s-au solicitat alte probe în afara celor administrate în fața instanței de fond, constată cercetarea judecătorească încheiată iar în baza art.392 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare pe fondul cauzei.

Potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, instanța considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 27.06.2013, sub nr._, reclamantul M. Rădăuți, prin primar, în contradictoriu cu pârâta Școala G. nr. 3 „M. E.” Rădăuți, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de_ lei actualizată cu rata inflației până la data efectivă a plătii, suma pe care acesta o datorează, reprezentând plata nedatorată, sumă ce a rezultat în urma controlului efectuat de Camera de Conturi Suceava, conform Deciziei nr. 20/35/12.07.2011 - acordare spor de calculator (ecran), respectiv acordare indemnizație de conducere – administrator financiar; obligația de a face în sensul suportării sumei de către conducătorul instituției, în calitate de ordonator terțiar de credite, motivat de faptul că a acordat sporul de calculator (spor de ecran) în cuantum de 30%, deși legea permitea acordarea sporului de maxim 15%; restabilirea situației anterioare în sensul recuperării acestor sume de bani de la directorii instituțiilor școlare, aceștia având calitatea de ordonatori terțiari de credite și de angajatori, cu cheltuieli de judecata.

În motivare, a arătat că în urma controlului efectuat de auditorii Camerei de Conturi Suceava, s-a constat prin decizia nr. 20/35 din 12.07.2011 faptul că au fost identificate cazuri de abateri de la legalitate și regularitate atât de U. M. Rădăuți, cât și la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local la categoria „Cheltuieli de personal” pct. 8 liniuța 2 „calcularea și plata în mod necuvenit a unor drepturi salariale reprezentând spor de ecran la salariul de bază în procent de 20% și 30%, mai mare decât cel prevăzut de actele normative, care este de până la 15% din salariul de bază. Plățile nelegale s-au efectuat la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local, fiind acordate și de către pârâta din prezenta cauză.

La ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local al mun. Rădăuți, determinarea și acordarea sporului de ecran, s-a făcut prin aplicarea la salariul de bază a unor procente de 20% - 30%, mai mari decât procentul prevăzut de dispozițiile legale în vigoare la acea dată, respectiv 15%, prevăzut de art. 8 lit. c din HG nr. 281/1993 cu privire la salarizare personalului din unitățile bugetare, cu completările și modificările ulterioare.

Actul normativ care reglementa cuantumul sporului pentru condițiile grele de muncă în perioada 2008-2009 era HG nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, având astfel întâietate față de Contractul Colectiv de muncă respectiv față de Hotărârile Paritare ale Inspectoratului Școlar Județean Suceava.

Art. 43 din Contractul Colectiv de muncă la nivel de ramură și art. 24 din contractul colectiv de muncă la nivel național, prevăd sporurile ce se acordă salariaților care prestează activități la locuri de muncă în condiții grele, periculoase, nocive, penibile rară a stabili cuantumul acestor sporuri, iar la art. 41, alin. 3 lit. a din Contractul colectiv de muncă la nivel național, se stabilește o limită minimă de 10% fără a se prevedea o limită maximă de 30%.

Prin Hotărârea nr. 2 din 14.04.2008, Comisia Paritară a Inspectoratului Școlar al Județului Suceava a prevăzut acordarea unui spor de 10-30% calculat la salariul de bază personalului din unitățile de învățământ/inspectoratul școlar, care lucrează pe calculator, rară a indica ca acordarea acestui spor să se facă Într-un procent mai mare decât cel de 15%. De asemenea, tot prin acest document Comisia paritară a hotărât ca acordarea sporului de ecran să se facă în funcție de timpul efectiv lucrat la calculator.

Salariații unităților școlare finanțate din bugetul local al mun. Rădăuți, au beneficiat de sporul de ecran în procente de 20%-30% pentru o durată normată a timpului de lucru de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, 52 de săptămâni pe an.

Analizând prevederile art. 36 lit. d și ale art. 43 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de Învățământ și dispozițiile art. 41 din contractul colectiv la nivel național, pe care comisia paritară le-a avut în vedere la stabilirea sporului, se constată că sporul de 10%-30% la salariul de bază, se acordă numai personalului muncitor care lucrează în condiții deosebite și speciale, comisia neavând competența de a extinde acordarea acestui spor și altor categorii de personal, cum ar fi în cazul de față, personalului didactic și nedidactic.

Art. 43 din contract se referă la sporul pentru condiții grele, fără a stabili cuantumul în care acesta poate fi acordat. La art. 41 din contractul colectiv la nivel național, pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile este prevăzut un spor de 10% din salariul minim negociat.

În exercitarea atribuțiilor, așa cum sunt prevăzute și definite în HG nr. 833/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective, comisiile paritare prin hotărârile adoptate emit doar „avize consultative” și nu pot modifica sau anula prevederile unui act normativ publicat în Monitorul Oficial al României, în cazul de față HG nr. 281/1993.

Mai mult la art. 25 din HG nr. 833/2007 se prevăd următoarele: „Acordurile colective nu pot conține prevederi contrare, drepturi și obligații sub nivelul minim stabilit plin acte normative: Clauzele acordurilor, colective nu pot excede sau, după caz, nu pot stabili îngrădirea drepturilor și obligațiilor reglementate prin lege sau drepturi ori obligații suplimentare față de cele reglementate prin lege în derularea raporturilor de serviciu”.

Actul normativ în vigoare la data de 31.12.2009, care reglementează cuantumul sporului pentru condiții grele de muncă este HG nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, forma actualizată până la data de 31.12.2009.

Conducerea unității școlare, inclusiv membrii de administrație, aveau obligația de a respecta prevederile legale, stipulate într-un act normativ, a cărui emitere și adoptare este reglementată și de către Constituția României - art. 108 și nu deciziile Comisiei Paritare a Inspectoratului Școlar al Județului Suceava care se situează în afara legii.

Respectarea acestor prevederi legale era posibilă și la îndemâna conducerii unității școlare, prin adoptarea procentului de 15%, având în vedere faptul că prin hotărârea comisiei paritare au fost indicate limita minimă și cea maximă, fără a se indica în mod expres procentele de 20% - 30%, HG nr. 281/1993 precizând maximul de 15%, astfel încât sporul putea fi acordat până la acest maxim fără a fi depășit.

În urma constatărilor Camerei de Conturi prin Decizia nr._, ordonatorii terțiari de credite au emis decizii de reținere a sumelor stabilite de Camera de Conturi Suceava, deciziile fiind contestate de persoanele în cauză, fiind emise sentințe definitive și irevocabile de anulare a deciziilor motivat de faptul că ordonatorii terțiari de credite au încălcat prevederile Codului muncii, respectiv art. 169 care specifică faptul că nu poate fi operată nici o reținere din salariu în afara condițiilor prevăzute de lege. De asemenea reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească. S-a constatat de către instanța de judecată faptul că nu au fost identificate dispozițiile legale care să permită reținerea de sume de bani din drepturile salariale cuvenite reclamanților, iar pârâta, respectiv ordonatorul terțiar de credite nu a putut proba că s-ar afla în posesia unei hotărâri judecătorești care să o îndreptățească a proceda la reținerile salariale contestate.

În atare situație, având în vedere faptul că ordonatorii terțiari de credite nu au respectat prevederile deciziei Curții de Conturi, de a recupera prejudiciul cauzat de angajați, este obligat, în calitate de ordonator principal de credite, să recupereze această plată nedatorată, acordată de angajator - respectiv pârâtul din prezenta cauză, angajaților săi, urmând ca ordonatorul terțiar de credite prin director, să suporte plata nedatorată actualizată cu rata inflației până la plata efectivă.

Mai menționează pârâtul, că Tribunalul Suceava, prin sentința nr. 6489/15.11.2012, sentință rămasă definitivă și irevocabilă, dosar nr. 1065/_, a reținut faptul că, contestările și măsura dispusă cu privire la drepturile salariale avansate necuvenit ordonatorilor terțiari de credite din învățământ sunt corecte, invocându-se prevederile art. 8 alin. 1 lit. c din HG 281/1993, raportat la Legea nr. 330/1996, art. 10 din OUG nr. 1/2010, raportat la art. 12 din Legea nr. 130/1996, OMEC nr. 4847 bis/01. 1 0.2004 și art. 12 alin. 4 din OMEC nr._.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1341, 1635-1649, 1528 Noul Cod Civil, Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care a abrogat prevederile HG 281/1993.

În dovedirea acțiunii, au fost depuse la dosar înscrisuri..

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a invocat excepția lipsei de obiect a cererii față de dispozițiile art. 1 lit. a și ale art. 2 din Legea nr. 84/2012, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, întrucât acesta nu are nici un raport juridic de muncă cu salariații pârâtei și excepția prescripției dreptului material la acțiune, având în vedere că se solicită restituirea unor drepturi considerate a fi acordate necuvenit în perioada 01.01.2009 – 31.12.2010.

Prin sentința civilă nr.1652 din 1 octombrie 2013 a Tribunalului Suceava s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței și s-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuți, pe rolul căreia cauza a fost înregistrată la data de 18.10.2013, sub același număr.

Prin sentința civilă nr. 112 din data de 14 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și s-a respins acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin acțiunea formulată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 27.712 lei actualizată cu rata inflației până la data efectivă a plătii, suma pe care aceasta o datorează reprezentând plata nedatorată, sumă ce a rezultat în urma controlului efectuat de Camera de Conturi Suceava, conform Deciziei nr. 20/35/12.07.2011.

Instanța de fond a reținut că prin Decizia nr. 20/35/12.07.2011 s-a constatat calcularea și plata în mod necuvenit a unor drepturi salariale reprezentând spor de ecran, plățile fiind efectuate de ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local.

Curtea de conturi a României a decis la pct.2.1 ca reclamantul să verifice toate operațiunile reprezentând cheltuieli de personal efectuate la ordonatorul principal de credite și la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local, să stabilească prejudiciul și să-l recupereze integral.

La termenul de judecată din 14 ianuarie 2014 instanța a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.

Calitatea procesuală pasivă presupune existența identității între persoana pârâtului și cel obligat în cadrul aceluiași raport juridic.

Indiferent de temeiul juridic al cererii de chemare în judecată reclamanta nu ar putea avea pretenții, într-un proces civil, decât împotriva persoanelor (fizice sau juridice) care au fost implicate în „circuitul” sumei de 27.712 lei, aceste persoane fiind ordonatorii de credite care au dispus efectuarea plăților și salariații care au beneficiat de aceste plăți.

Pârâta – ca subiect de drept civil – nu are nici o legătură cu acești bani, neavând nici o datorie față de reclamantă.

În situația dată, instanța a constatat că ordonatorii terțiari de credite sunt directorii unităților de învățământ.

Prin cererea introductivă s-a indicat ca pârât doar unitatea de învățământ, respectiv Școala G. clasele I-VIII nr. 3 „M. E.” Rădăuți și s-a solicitat obligarea sa la plata sumei de 27.712 lei și nu obligarea ordonatorului terțiar de credite la plata acestui prejudiciu constatat de Curtea de conturi, deși bugetul unității este alocat tot de reclamant, în calitate de ordonator principal de credite, iar sumele de bani au fost încasate cu titlu de sporuri, direct de angajații unității de învățământ.

În consecință, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei invocată din oficiu și, în consecință, a respins acțiunea.

Prin decizia civilă nr.1366/11.09.2014, Tribunalul Suceava a admis recursul declarat de reclamantul M. Rădăuți, a casat sentința civilă menționată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Tribunalul a reținut următoarele:

Așa cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată, precizată în faza procedurii prealabile judecății, la cererea instanței (fila 34 dosar) reclamantul M. Rădăuți – prin primar), a chemat în judecată pârâtul ȘCOALA G. CU CLASELE I-VIII NR.3 „M. E.” RĂDĂUȚI, prin reprezentanții săi legali, respectiv prin director R. I., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta în calitate de ordinator terțiar de credite, la plata sumei de_ lei, actualizată cu rata inflației până la data efectivă a plătii, suma pe care acesta o datorează, reprezentând plata nedatorată, sumă ce a rezultat în urma controlului efectuat de Camera de Conturi Suceava, conform Deciziei nr. 20/35/12.07.2011 - acordare spor de calculator (ecran), respectiv acordare indemnizație de conducere – administrator financiar; obligația de a face în sensul suportării sumei de către conducătorul instituției, în calitate de ordonator terțiar de credite, motivat de faptul că a acordat sporul de calculator (spor de ecran) în cuantum de 30%, deși legea permitea acordarea sporului de maxim 15%; restabilirea situației anterioare în sensul recuperării acestor sume de bani de la directorii instituțiilor școlare, aceștia având calitatea de ordonatori terțiari de credite și de angajatori.

Potrivit art. 97 din Legea nr. 1/2011, directorul exercită conducerea executivă a unității de învățământ, este reprezentantul legal al acesteia și totodată este ordonatorul de credite al unității de învățământ.

Noțiunea de ordonator de credite este indisolubil legată de instituția sau autoritatea publică care utilizează banii publici.

Prin urmare, în mod corect reclamantul a chemat în judecată unitatea de învățământ cu personalitate juridică – ȘCOALA G. CU CLASELE I-VIII NR.3 „M. E.” RĂDĂUȚI, prin director, în calitate de ordonator terțiar de credite, existând astfel identitate între persoana chemată în judecată și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 28.10.2014.

Prin sentința civilă nr. 3453 din data de 04 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ , s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul M. RĂDĂUȚI (PRIN PRIMAR), cu sediul în mun. Rădăuți, ..2, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâta ȘCOALA G. CLASELE I-VIII NR.3 "M. E." RĂDĂUȚI, cu sediul în mun. Rădăuți, ..3, jud. Suceava.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Instanța de fond a respins excepția lipsei de obiect a cererii, dat fiind faptul că cererea pendinte are un obiect clar determinat, anume restituirea sumei de_ lei, actualizată cu rata inflației la data plății efective, cu titlu plata nedatorată, urmând a stabili pe fondul cauzei în ce măsură, având în vedere dispozițiile Legii nr. 84/2012, de care s-a prevalat în apărare pârâta, pretenția reclamantului poate fi primită.

De asemenea, a respins excepția lipsei calității procesuale active, căci între reclamantul care a promovat acțiunea pendinte și persoana juridică de drept public, din bugetul căreia se pretinde că s-a efectuat plata nedatorată către pârâtă, există identitate.

Instanța a respins și excepția prescripției dreptului material la acțiune, având în vedere prevederile art.3 al.1, art.7 al.1 din Decretul nr.167/1958, aplicabile conform art.201 din Legea nr.71/2011, data când s-a născut dreptul la acțiune fiind cea a deciziei emisă de Camera de Conturi Suceava, anume nr.20/35 din 12 iulie 2011, prin care s-au constatat deficiențele cu privire la operațiunile reprezentând cheltuieli de personal efectuate la ordonatorul principal de credite și la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local și s-au stabilit obligațiile de stabilire a întinderii prejudiciului și recuperarea acestuia.

Pe fondul cauzei, instanța constată următoarele:

Prin raportul de audit întocmit de Camera de Conturi Suceava la data de 16 mai 2011, în baza căruia a fost emisă decizia nr.20/35/12.07.2011, s-a constatat că în anii 2009 și 2010, la Colegiul Tehnic Rădăuți, s-au acordat drepturi salariale fără bază legală în valoare totală de_ lei, reprezentând spor de calculator, indemnizație de conducere pentru funcția de administrator financiar, diferență acordată în plus pentru sporul de vechime ca urmare a acordării indemnizației de conducere pentru funcția de administrator financiar, diferență acordată în plus pentru viza CFP, diferență acordată în plus pentru premii de 2% ca urmare a acordării indemnizației de conducere pentru funcția de administrator financiar, diferență acordată în plus pentru sporul de ecran, diferență acordată în plus pentru indemnizația de concediu de odihnă, respectiv diferență acordată în plus pentru al treisprezecelea salariu.

Potrivit art.1 lit.a, art.2 al.1 din Legea nr.84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite până la . Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă încheiate, înregistrate la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale sau, după caz, la inspectoratele teritoriale de muncă și necontestate la instanțele judecătorești competente, a fost exonerat de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială stabilite în condițiile art. 1 pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii.

De vreme ce prin actul normativ menționat s-a statuat asupra obligației ce pretinde reclamantul că incumbă pârâtei, reclamantul nu se mai poate prevala de dreptul la restituire a plății nedatorate efectuate în condițiile mai sus expuse, cererea formulată potrivit art.992 cod civil din anul 1864 rap. la art.103 din Legea nr.71/2011 (nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.287/2009 privind Codul civil, intrată în vigoare la data de 1.10.2011, căci plățile au fost efectuate în perioada 2009-2010) fiind nefondată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a promovat apel reclamantul UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ M. RĂDĂUȚI – PRIN PRIMAR, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele considerente:

În fapt, în urma controlului efectuat de auditorii Camerei de Conturi Suceava, s-a constatat prin decizia nr. 20/35 din 12.07.2011 faptul că au fost identificate cazuri de abateri de la legalitate și regularitate atât de U. M. Rădăuți, cât și la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local la categoria „Cheltuieli de personal" pct. 8 liniuța 2 „calcularea și plata în mod necuvenit a unor drepturi salariale reprezentând spor de ecran la salariul de bază în procent de 20% și 30%, mai mare decât cel prevăzut de actele normative, care este de până la 15% din salariul de bază. Plățile nelegale s-au efectuat la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local,..." fiind acordate și de către pârâta din prezenta cauză.

La ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local al mun. Rădăuți, determinarea și acordarea sporului de ecran, s-a făcut prin aplicarea la salariul de bază a unor procente de 20% - 30%, mai mari decât procentul prevăzut de dispozițiile legale în vigoare la acea dată, respectiv 15%, prevăzut de art. 8 lit c din HG nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, cu completările și modificările ulterioare.

Actul normativ care reglementa cuantumul sporului pentru condițiile grele de muncă în perioada 2008-2009 era HG nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, având astfel întâietate față de Contractul Colectiv de muncă respectiv față de Hotărârile Paritare ale Inspectoratului Școlar Județean Suceava.

Art. 43 din Contractul Colectiv de muncă la nivel de ramură și art. 24 din contractul colectiv de muncă la nivel național, prevăd sporurile ce se acordă salariaților care prestează activități la locuri de muncă în condiții grele, periculoase, nocive, penibile fără a stabili cuantumul acestor sporuri, iar la art. 41, alin. 3 lit. a din Contractul colectiv de muncă la nivel național, se stabilește o limită minimă de 10% fără a se prevedea o limită maximă de 30%.

Prin Hotărârea nr. 2 din 14.04.2008, Comisia Paritară a ISJ Suceava a prevăzut acordarea unui spor de 10-30% calculat la salariul de bază personalului din unitățile de învățământ/inspectoratul școlar, care lucrează pe calculator, fără a indica ca acordarea acestui spor să se facă într-un procent mai mare decât cel de 15%. De asemenea tot prin acest document Comisia paritară a hotărât ca acordarea sporului de ecran să se facă în funcție de timpul efectiv lucrat la calculator.

Salariații unităților școlare finanțate din bugetul local al mun. Rădăuți, au beneficiat de sporul de ecran în procente de 20%-30% pentru o durată normată a timpului de lucru de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, 52 de săptămâni pe an.

Analizând prevederile art. 36 lit. d și ale art. 43 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de învățământ și dispozițiile art. 41 din contractul colectiv la nivel național, pe care comisia paritară le-a avut în vedere la stabilirea sporului, s-a constatat că sporul de 10%-30% la salariul de bază, se acordă numai personalului muncitor care lucrează în condiții deosebite și speciale, comisia neavând competența de a extinde acordarea acestui spor și altor categorii de personal, cum ar fi în cazul de față, personalului didactic și nedidactic. Art. 43 din contract se referă la sporul pentru condiții grele, fără a stabili cuantumul în care acesta poate fi acordat. La art. 41 din contractul colectiv la nivel național, pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile este prevăzut un spor de 10% din salariul minim negociat. S-a precizat faptul că în exercitarea atribuțiilor așa cum sunt prevăzute și definite în HG nr. 833/2007 privind normele organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective, comisiile paritare prin hotărârile adoptate emit doar „avize consultative" și nu pot modifica sau anula prevederile unui act normativ publicat în Monitorul Oficial al României, în cazul de față HG nr. 281/1993.

Mai mult la art. 25 din HG nr. 833/2007 se prevăd următoarele: "Acordurile colective nu pot conține prevederi contrare, drepturi și obligații sub nivelul minim stabilit prin acte normative. Clauzele acordurilor, colective nu pot excede sau, după caz, nu pot stabili îngrădirea drepturilor și obligațiilor reglementate prin lege sau drepturi ori obligații suplimentare față de cele reglementate prin lege în derularea raporturilor de serviciu".

Actul normativ în vigoare la data de 31.12.2009, care reglementează cuantumul sporului pentru condiții grele de muncă este HG nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, forma actualizată până la data de 31.12.2009.

Conducerea unității școlare, inclusiv membrii de administrație, aveau obligația de a respecta prevederile legale, stipulate într-un act normativ, a cărui emitere și adoptare este reglementată și de către Constituția României - art. 108 și nu deciziile Comisiei Paritare a ISJ Suceava care se situează în afara legii.

Respectarea acestor prevederi legale era posibilă și la îndemâna conducerii unității școlare, prin adoptarea procentului de 15%, având în vedere faptul că prin hotărârea comisiei paritare au fost indicate limita minimă și cea maximă, fără a se indica în mod expres procentele de 20%-30%, HG nr. 281/1993 precizând maximul de 15%, astfel încât sporul putea fi acordat până la acest maxim fără a fi depășit.

S-a mai precizat faptul că în urma constatărilor Camerei de Conturi prin Decizia nr._, ordonatorii terțiari de credite au emis decizii de reținere a sumelor stabilite de Camera de Conturi Suceava, deciziile fiind contestate de persoanele în cauză, fiind emise sentințe definitive și irevocabile de anulare a deciziilor motivat de faptul că ordonatorii terțiari de credite nu au respectat prevederile legale, încălcând astfel prevederile codului muncii, respectiv art. 169 din legea nr. 53/2003 care specifică faptul că nu poate fi operată nici o reținere din salariu în afara condițiilor prevăzute de lege. De asemenea reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească. S-a constatat de către instanța de judecată faptul că nu au fost identificate dispozițiile legale care să permită reținerea de sume de bani din drepturile salariale cuvenite reclamanților, iar pârâta respectiv ordonatorul terțiar de credite nu a putut proba că s-ar afla în posesia unei hotărâri judecătorești care să o îndreptățească a proceda la reținerile salariale contestate.

În atare situație, având în vedere faptul că ordonatorii terțiari de credite nu au respectat prevederile deciziei Curții de Conturi, de a recupera prejudiciul cauzat de angajați, sunt obligați și nevoiți în calitate de ordonator principal de credite să recuperăm această plată nedatorată, acordată de angajator respectiv pârâtul din prezenta cauză, angajaților săi, urmând ca ordonatorul terțiar de credite prin director să suporte plata nedatorată actualizată cu rata inflației până la plata efectivă.

S-a menționat faptul că Tribunalul Suceava, prin sentința nr. 6489/15.11.2012, sentință rămasă definitivă și irevocabilă, dosar nr._, obiect litigii curtea de conturi legea nr. 94/1992, a reținut faptul că, contestările și măsura dispusă cu privire la drepturile salariale avansate necuvenit ordonatorilor terțiari de credite din învățământ sunt corecte, invocându-se de instanță prevederile art. 8 alin. 1 lit. C din HG 281/1993 raportat la legea nr. 330/1996, art. 10 din OUG nr. 1/2010 raportat la art. 12 din legea nr. 130/1996, OMEC nr. 4847 bis/01.10.2004 și art. 12 alin. 4 din OMEC nr. 1350/2007.

Cu privire la acordarea indemnizației de conducere pentru funcția de administrator financiar care este funcție de execuție s-a precizat că s-au achitat drepturi salariate necuvenite reprezentând indemnizație de conducere pentru funcția de administrator financiar, cu toate că această funcție nu este cuprinsă în categoria funcțiilor de conducere. Plățile nelegale s-au efectuat la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local.

Funcția de administrator financiar se utilizează începând cu data de 24.09.2004 odată cu . prevederilor OUG nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, fiind echivalată cu funcția de execuție - consilier expert gradul I, inginer economist gradul I A, conform ordinului Ministerului Educației și Cercetării nr. 4847 bis din 01.10.2004.

Potrivit OG nr. 4/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului didactic din unitățile și instituțiile de învățământ salarizat potrivit legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic și ale OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ pentru funcția de administrator financiar nu este prevăzută indemnizația de conducere.

Prin Ordinul Med. C nr. 4847 bis/01.10.2004 la art. 2 s-a aprobat echivalarea funcției de administrator financiar grad I prevăzută la anexa nr. 3 la OUG nr. 68/16.09.2004 cu funcția de consilier, expert gradul I, inginer, economist gradul IA prevăzută în anexa V/I din OUG 191/2002 ca funcție de execuție, de unde rezultă că și funcția de administrator financiar este o funcție de execuție.

Ministerul Educației și Cercetării prin adresa nr. 812/21.10.2010 face cunoscut faptul că funcția de conducere este cea de contabil șef la care se prevede o funcție de execuție, respectiv economist, similar cu administrator financiar, o parte de conducere, similar cu indemnizația de conducere.

Pentru anii 2008-2009 indemnizațiile pentru persoanele care ocupă funcții de conducere specifice, precum și indemnizațiile pentru îndeplinirea unor activități specifice învățământului sunt prevăzute în anexele nr. 4.2 și 4.4 din OG nr. 15 din 30 ianuarie 2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ. Potrivit acestor reglementări, în cadrul unităților de învățământ gimnazial funcțiile de conducere care pot beneficia de indemnizație de conducere sunt cele de director, director adjunct și secretar, funcția de administrator financiar nefiind cuprinsă în categoria funcțiilor de conducere, pentru a beneficia de indemnizația de conducere.

Față de cele prezentate mai sus a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, casarea sentinței apelate și în consecință, obligarea instituției în calitate de ordonator terțiar de credite prin director, respectiv pe director să restituie suma de 27.712 lei actualizată cu rata inflației până la data efectivă a plătii, suma pe care acesta o datorează, reprezentând plata nedatorată.

Totodată a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul litigiu.

În drept s-au invocat prevederile art. 1341, 1635-1649, 1528 Noul Cod Civil, solicitând a se proceda la judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 223 alin. 3 și art. 411 alin. 2 noul cod de procedură civilă.

Intimata pârâtă ȘCOALA G. CU CLASELE I-VIII NR. 3 „M. E.” RĂDĂUȚI a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat pentru motivele enunțate pe larg în înscrisul aflat la filele 15-22.

Examinând apelul prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul reține următoarele:

Prin apelul de față reclamantul supune atenției instanței de control judiciar aceleași motive care au fost invocate prin cererea de chemare în judecată, referitoare la fondul pretențiilor solicitate în cauză, solicitând obligarea pârâtei să restituie suma de 27.712 lei actualizată cu rata inflației până la data efectivă a plății, sumă pe care aceasta o datorează, reprezentând plata nedatorată, în urma controlului efectuat de Camera de Conturi Suceava, conform Deciziei nr.20/35/12.07.2011 – acordare spor de calculator (ecran), respectiv acordare indemnizație de conducere – administrator financiar și de a se restabili situația anterioară, în sensul recuperării acestor sume de bani de la instituția școlară.

În schimb, apelantul nu a făcut nici o referire și la soluția dată în cauză de instanța de fond, respectiv aceea de respingere a acțiunii pe motiv de exonerare de la plată ca urmare a incidenței unei legi de amnistie fiscală, respectiv Legea nr.84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Conform prevederilor art.1 lit.a. art.2 al.1 ale legii sus menționate, personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite până la . Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă încheiate, înregistrate la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale sau, după caz, la inspectoratele teritoriale de muncă și necontestate la instanțele judecătorești competente, a fost exonerat de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială stabilite în condițiile art. 1 pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii.

În condițiile în care drepturile salariale considerate a fi acordate nelegal intră sub incidența Legii nr. 84/2012, prin care s-au acordat măsuri de amnistie fiscală pentru sistemul bugetar în care se încadrează și pârâta, reclamantul nu se mai poate prevala de dreptul la restituire a plății nedatorate efectuate în condițiile mai sus arătate.

De asemenea, Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice prevede la art. 2 exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la art. 1 trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control a unor prejudicii.

Conform art. 3 din același act normativ, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata de către personalul prevăzut la art. 1 a sumelor reprezentând venituri de natură salarială pentru care Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control au constatat că au fost acordate cu crearea de prejudicii.

Prin urmare, drepturile de natură salarială stabilite ca fiind nelegal acordate, conform raportului de audit al Curții de Conturi nr. 20/35 din 12.07.2011 nu mai pot fi recuperate, acestea fiind amnistiate prin cele două legi sus menționate.

Analizând și pe fond cauza, instanța reține că reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.1341 și următoarele Cod civil privind plata nedatorată.

Conform art. 3 din Legea nr. 71/2011 „actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor”. În consecință, analiza raporturilor dintre părți se va face prin raportare la dispozițiile în vigoare la data încasării și virării sumelor de bani(anul 2009), respectiv a legislației anterioare.

Plata nedatorată reglementată de art. 1092 C.civ. poate fi definită ca fiind executarea de către o persoană a unei obligații la care nu era ținută și pe care a făcut-o fără intenția de a plăti datoria altuia.

Dreptul la restituire este consacrat și de art. 993 C.Civ. care prevede că “acela care din eroare a plătit o datorie, are drept de repetițiune în contra creditorului”. De asemenea, art. 992 C.civ. instituie obligația de restituire a accipiensului „cel ce din eroare sau cu știință primește ceea ce nu-i este debit este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit”

Așadar, condițiile plății nedatorate sunt: prestația să fi fost făcută cu titlu de plată, datoria pentru care s-a făcut plata să nu existe din punct de vedere juridic în raporturile dintre solvens și accipiens, plata să fi fost făcută din eroare, respectiv solvensul să fi avut credința eronată că este debitor al accipiensului.

Conform deciziei 20/35/12.07.2011 a Camerei de Conturi a județului Suceava, se menționează că s-au evidențiat erori de legalitate și regularitate privind acordarea, în baza contractului colectiv de muncă/acordului colectiv, cât și a dispozițiilor ordonatorului principal de credite a unor sporuri și alte drepturi salariale care nu sunt reglementate prin dispoziții legale, respectiv la ordonatorii terțiari de credite (precum pârâta Școala G. cu Clasele I-VIII nr.3 „M. E.” Rădăuți.), spor de ecran, indemnizație de conducere acordată nelegal administratorului financiar și alte drepturi salariale acordate, ca urmare a aplicării acestora asupra indemnizației de conducere.

Analizând condițiile plății nedatorate raportat la acțiunea reclamantului, instanța reține că reclamantul a efectuat o plată către pârâtă, în sumă de 27.712 lei, fiind astfel dată condiția plății, acest aspect nefiind contestat de pârâtă.

Însă, raportat la probele administrate în cauză instanța reține că nu s-a făcut dovada că datoria pentru care s-a făcut plata nu a existat din punct de vedere juridic în raporturile dintre reclamant și pârât și nici a faptului că plata ar fi fost efectuată din eroare.

În primul rând, instanța apreciază că sumele a căror restituire se solicită (plătite cu titlu de spor de ecran) au fost plătite de reclamant cu bază legală.

Astfel, art. 241 alin. 1 lit.c din Codul muncii coroborat cu art.11 a.in.1 lit.c din Legea nr. 130/1996 reglementează opozabilitatea clauzelor contractului colectiv de muncă (CCM) în favoarea salariaților încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel.

De asemenea, art. 13 din CCM unic la nivel de ramură stipulează că hotărârile comisiilor paritare sunt obligatorii pentru părți.

Nu în ultimul rând, conform art. 36 lit. d și art. 43 din CCM unic la nivel de ramură învățământ se pot acorda drepturi salariale suplimentare, respectiv un spor de 10-30% la salariul de bază pentru personalul muncitor care lucrează în condiții deosebite și speciale, iar potrivit art.41 din CCM unic la nivel național pentru anii 2007-2010 părțile contractante sunt de acord ca în perioada următoare să acționeze pentru includerea unor sporuri în salariul de bază, care să reprezinte retribuția pentru munca prestată și condițiile de la locul de muncă, astfel încât salariul de bază să aibă pondere majoritară în salariu.

Prin Hotărârea nr. 2/14.04.2008 a Comisiei Paritare la nivelul IȘJ Suceava s-a decis ca începând cu 1.05.2008 să se acorde un spor între 10-30% calculat la salariul de bază pentru personalul din unitățile școlare de învățământ sau inspectoratul școlar care lucrează la calculator. Sporul urma să fie acordat în funcție de timpul petrecut la calculator, pe baza buletinului de determinare prin expertizare a locurilor de muncă emis de Autoritatea de Sănătate Publică, a hotărârii Consiliului de administrație al unității de învățământ /inspectoratului școlar și a deciziilor emise în acest sens.

Astfel, în cazul pârâtei acest spor s-a acordat pe baza buletinelor de expertizare la locul de muncă nr. 220/ 23.05.2008(fila 82 dosar fond) prelungit pentru anul 2009 cu nr. 145/28.05.2009, emise de Autoritatea de Sănătate Publică Suceava și pe baza deciziei directorului școlii nr. 145/28.05.2008.

În ceea ce privește indemnizația de conducere aferentă funcției de administrator financiar, aceasta a fost corect plătită, funcția fiind una de conducere și nu una de execuție.

Criteriile de normare pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic din unitățile de învățământ preuniversitar, aprobate prin notificarea MEN- Direcția Generală a Finanțelor nr._/28.12.1999, prevăd că fiecare școală cu clasele I-VIII, liceu, grup școlar va avea un post de contabil șef pentru fiecare ordonator de credite, funcție ce nu este condiționată de existența unui birou, serviciu, sau compartiment în subordine.

Funcția de administrator financiar - patrimoniu se utilizează începând cu 24.09.2004, o dată cu . OUG 68/2004 în aplicarea Ordinului MEC 4847 bis/01.01.2004, privind aprobarea Metodologiei pentru utilizarea funcției didactice auxiliare de administrator financiar( patrimoniu) și echivalarea acesteia cu funcțiile de specialitate prevăzute de cap.I lit.a și c din anexa V/1 și cu unele funcții cuprinse în anexa V/2 la OUG 191/2002.

În reglementarea acestei metodologii, funcția de administrator financiar (patrimoniu) este o funcție didactică auxiliară în cadrul instituțiilor și unităților de învățământ, al unităților conexe și al unităților subordonate MEC, pentru activitățile care cuprind atribuții și sarcini cu specific financiar contabil, normare salarizare, investiții, reparații, aprovizionare și administrare. Este o funcție de conducere, echivalentă cu funcția de consilier, expert grad I, inginer, economist grad I A.

Art. 2 și 3 din Ordonanța 11/2007, reglementează modul de calcul al salariului personalului didactic auxiliar, act normativ cu aplicabilitate și în anul 2009. Pentru anul 2009, pentru funcția de administrator financiar patrimoniu, se utilizează funcția didactică auxiliară din grila-anexa 3 din OG 15/2008, modificată prin OUG 151/2008, la care se calculează indemnizația de conducere în procentul stabilit, cu respectarea anexei VI/1a la OG 10/2008.

Potrivit Legii 330/2009, Anexa II/1.3, funcția de contabil-șef (administrator financiar) este o funcție de conducere în cadrul învățământului preuniversitar, cu indemnizație de conducere, funcția având inclusă în salariul de bază indemnizația de contabil șef.

Astfel, instanța reține că indemnizația de conducere a administratorului financiar a fost acordată în baza Ordinului Ministerului Educației pentru aprobarea metodologiei de utilizare a funcției didactice auxiliare de administrator financiar (patrimoniu) și echivalarea acesteia cu funcțiile pentru activitatea de specialitate din anexa V/1 Cap. I lit.a și c din OUG 191/2002.

Potrivit adresei nr. 448/25.01.2006 a Inspectoratului Județean Suceava și în baza hotărârii Consiliului de Administrație al ISJ Suceava, pârâtul a fost încadrat în categoria I ca instituție de învățământ ordonator terțiar de credite, iar persoana încadrată pe funcția de administrator financiar - contabil șef avea o indemnizație de conducere de 30%.

Funcția de administrator financiar a fost introdusă în legislația salarizării personalului din învățământ din anul 2004 prin OUG 68/2004, fiind echivalentă cu funcția de economist, contabil, referent, consilier, inginer prin Ordinul Ministrului 4847 bis/ 2004.

Raportat la considerentele expuse anterior, funcția de administrator financiar este una de conducere, iar nu de execuție, iar apărările reclamantului sub acest aspect nu pot fi reținute în cauză.

Instanța apreciază astfel că la data efectuării plății cu titlu de cheltuieli de personal, datoria reclamantului de plată a acestor sume exista din punct de vedere juridic față de cele de mai sus. Mai mult, nu se poate reține eroarea reclamantului la efectuarea acestei plăți, având în vedere că această plată a fost efectuată, în deplină cunoștință de cauză, cu titlu de cheltuieli de personal, pe baza solicitării pârâtei, aprobată de reclamant în calitate de ordonator de credit.

În concluzie, cum în speță s-a reușit a se demonstra doar efectuarea unei plăți, dar nu și împrejurarea că datoria în vederea căreia s-a făcut plata nu exista și nici că plata a fost făcută din eroare, instanța constată că nu sunt întrunite toate cerințele prevăzute de lege pentru promovarea unei acțiuni în restituirea plății nedatorate.

Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art.480 Cod de procedură civilă va respinge ca nefundat apelul, urmând să păstreze hotărârea instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE :

Respinge ca nefondat apelul formulat de reclamantul UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ M. RĂDĂUȚI – PRIN PRIMAR, cu sediul în mun. Rădăuți, ..2, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 3453 din data de 04 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă ȘCOALA G. CU CLASELE I-VIII NR. 3 „M. E.” RĂDĂUȚI, cu sediul în mun. Rădăuți, ..3, județul Suceava.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 04 IUNIE 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

D. D. F. L. Ș. L. G.

Red. F.L.

Jud. fond. P. G.

Tehnored. Ș.L.G.

Ex.4./07.07.2015.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 816/2015. Tribunalul SUCEAVA