Radiere ipoteca. Decizia nr. 303/2015. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 303/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 1122/227/2014

Dosar nr._ Radiere ipotecară

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR. 303

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 6 MARTIE 2015

PREȘEDINTE: A. I. M.

JUDECĂTOR: M. C.

GREFIER: S. A.- M.

Pe rol, judecarea apelului declarat de către reclamanții I. D. G., I. V. D., împotriva sentinței civile nr. 1692 din data de 16 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimată fiind pârâții H. C. D. C., H. Gh. S. M. și C. B. SA – Sucursala Suceava.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.

Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța constată că la dosar a fost depusă, prin serviciul registratură, de către reclamantul apelant dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, pe care o anulează, apelul fiind legal timbrat.

De asemenea constată că în cauză s-a solicitat judecata în lipsă, terminată cercetarea procesului și, față de disp. art. 431 al. 2 din noul Cod de procedură civilă, invocă puterea de lucru judecat a sentinței civile 1610/2013 a Judecătoriei Fălticeni (f. 115 și urm., judecătorie) și rămâne în pronunțare atât pe acest aspect, și pe fondul cauzei.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de fașă, constată:

Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni si înregistrată la data de 25.03.2014 sub nr._, reclamanții: I. V. D. și I. D. G. au solicitat în contradictoriu cu pârâții: H. C. D. C., H. Gh. S. M. și C. B. SA – Sucursala Suceava, ca în urma probatoriului administrat în cauză:

a)- să se declare stinsă ipoteca constituită prin Contractul de ipotecă nr.731 din 24. 04.2008, autentificat la data de 25.04.2008 sub nr.1632, la BNP O. B., încheiat între pârâta C. B. SA- Sucursala Suceava, în calitate de creditor ipotecar și pârâții H. C. D.- C. și H. Ghe. S.-M., în calitate de garanți prin stingerea ipotecii și să desființeze acest act de constituire ipotecă;

b)- să se dispună repunerea în situația anterioară de carte funciară, prin radierea sarcinii ipotecii de rang I, înscrisă în favoarea pârâtei C. SA Sucursala Suceava, asupra apartamentului nr.1, cu două camere și dependințe, situat în mun. Fălticeni, ., proprietatea reclamanților, înscris în C.F. nr. 6159/N a localității Fălticeni, .-C2-U13.

In motivare au arătat că imobilul ipotecat de pârâți, ce face obiectul litigiului, a aparținut lor - reclamanților I. D. G. și I. D..

Ulterior însă, prin contractul de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 400, din 3 aprilie 2008, de Biroul notarului public I. L., imobilul a trecut din proprietatea reclamanților în proprietatea pârâților H. D. C. și H. S. M., care ulterior l-au ipotecat.

Astfel, a arătat că C. B. SA, prin sucursala Suceava, a acordat debitoarei . Mălini, reprezentată de N. P. și de pârâtul H. D. C., în calitate de asociați și administratori două credite, prin programul „Rural Finance Facility" BERD și anume contractul de credit nr.499/24.04.2008 în valoare de 29.000 Euro și contractul de credit cu nr.500/24.04.2008, linie de credit în valoare de 25.000 Euro.

În vederea garantării acestor două credite, pârâta C. B. SA- Sucursala Suceava a încheiat cu garanții ipotecari, pârâții H. D. C. și H. S. M., două contracte de ipotecă, respectiv contractul de ipotecă nr. 731 din 24.04.2008, autentificat sub nr. 1632/25.04.2008 de către BNP O. B. precum și contractul de ipotecă nr. 732 din 24.04.2008, autentificat sub nr. 1632/25.04.2008, de către BNP O. B..

Prin aceste contracte s-a instituit ipotecă de rangul I și II asupra apartamentului cu două camere și dependințe situat în mun. Fălticeni, ., ., proprietatea garanților ipotecari.

Ipoteca de rangul I, asupra imobilului ipotecat a fost înscrisă în favoarea pârâtei C. SA Sucursala Suceava, în Cartea funciară nr. 6159/N a loc. Fălticeni, .-C2-U13, așa cum rezultă din extrasul de C. F. anexat prezentei cereri.

Ulterior, acest imobilul ipotecat de pârâți în favoarea pârâtei C. B. SA-Sucursala Suceava, a reintrat din nou în proprietatea reclamanților, ca urmare a constatării nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare aut. sub nr.400/2008 de BNP I. L. și a repunerii părților în situația anterioară, prin sentința civilă nr. 565/20.03.2012 a Judecătoriei Fălticeni, pronunțată în dosar nr._, rămasă definitivă și irevocabilă.

In cauză, nulitatea actului juridic civil de vânzare cumpărare atrage principiul neretroactivității, potrivit căruia efectele nulității se suie pană în momentul încheierii actului juridic și ca atare se ajunge în situația în care părțile n-ar fi încheiat niciodată actul juridic.

Reclamanții au considerat că acest din urmă principiu atrage, de asemenea, și principiul repunerii în situația anterioară, potrivit căreia tot ce s-a executat in baza unui act anulat trebuie restituit, astfel încât părțile raportului juridic trebuie să ajungă în situația în care acel act nu s-ar fi încheiat.

In situația actuală, constituitorii ipotecii, respectiv pârâții H., au pierdut dreptul de proprietate asupra imobilului, dat în garanție, ceea ce echivalează cu o stingere a ipotecii constituită asupra acestuia pe cale principală (a se vedea în acest sens - Înalta Curte de Casație și Justiție Secția comercială decizia nr. 2201 din 18 iunie 2008).

Au precizat că potrivit art. 1800 Cod civil, stingerea ipotecii poate avea loc pe cale principală, prin stingerea obligației principale, renunțarea creditorului la ipotecă, prescripția, pierderea lucrului grevat, stingerea dreptului ipotecat, rezoluția sau rezilierea dreptului de proprietate a constitutorului, consolidare.

In speță, ca urmare a desființării titlului de proprietate al constitutorului ipotecii și a consecințelor ce se răsfrâng asupra dreptului de ipotecă, reclamanții au considerat că se impune ca instanța, în cazul dat de stingere a ipotecii pe cale principală să dispună încetarea contractului de ipotecă susmenționat, privind garantarea executării obligației comerciale prin constituirea unei ipoteci de rangul I asupra imobilului proprietatea lor cu repunere în situația anterioară de carte funciară, respectiv cu radierea dreptului de ipotecă înscris în favoarea pârâtei.

Din definiția dată ipotecii prin art. 1746 C. civ. („ipoteca este un drept real asupra imobilelor afectate la plata unei obligațiuni") rezultă că unul din caracterele sale este și acela de a fi un drept accesoriu: tradițional ipoteca este o simplă garanție a unei obligațiuni.

De aceea și stingerea sa poate fi mai întâi pe cale accesorie (adică să rezulte din stingerea pe orice cale a raportului de obligațiune, garantat prin ipotecă) sau principală (când dispare numai garanția, iar creanța rămâne neatinsă, art. 1800 Cod civ., dar și în alte situații).

Făcându-se aplicarea principiului „resoluto lure dantis resolvitur jus accipientis”, respectiv a principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal atât în doctrină cât și în practică s-a admis în atare situație, existența cazului de stingere a dreptului de ipotecă pe cale principală.

S-a apreciat ca, în cazul constatării pe cale judecătoreasca, în mod irevocabil, a nulității absolute sau a rezolutiunii contractului de vânzare-cumpărare, ipoteca se stinge pe cale principala, deoarece desființarea contractului de vânzare-cumpărare pentru neîndeplinire lipsește de efecte si contractul subsecvent de ipoteca, încheiat de către cumpărător cu creditorul sau

Au susținut că s-a apreciat, de asemenea că opozabilitatea dreptului dobândit de constituitor nu schimba situația, câta vreme, în contractele sinalagmatice, condiția rezolutorie este subînțelesă potrivit art. 1020 Cod civil.

S-a mai reținut ca dispozițiile art.1746 alin 3 cod civil conform căruia dreptul la ipoteca se conserva asupra imobilelor în orice mâna va trece cât si art.1790 Cod civil potrivit căruia creditorii care au ipoteca înscrisa asupra unui imobil îl urmăresc în orice mâna ar trece, nu sunt aplicabile în acest caz deoarece vizează efectele unei ipoteci valabile si nu au legătura cu desființarea ipotecii.

In principiu, ipoteca nu instituie o indisponibilizare a bunului care poate fi înstrăinat de constituitorul ipotecii către o alta persoana. In aceasta ipoteză creditorul poate urmări bunul în mâna noului dobânditor.

Prin urmare, ipoteza reglementata de cele doua texte de lege enunțate nu se regăsește însa în speță deoarece reclamanții nu sunt terți dobânditori în sensul dispozițiilor menționate, ci proprietari anteriori, în patrimoniul căruia imobilul a revenit urmare a anulării contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu constituitorul ipotecii.

Este de necontestat că în cazul de față se analizează o modalitate de stingere pe cale principala a ipotecii iar nu efectele unei ipoteci valide, reclamanții, nedobândind calitatea de terți dobânditori ulterior constituirii ipotecii, motiv pentru care acestora nu li se poate opune cu succes data înregistrării cererii de ipotecă.

Pe de altă parte, reclamanții au arătat că principiul subsecventei actului juridic - „resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis” presupune anularea actului subsecvent, ca urmare a anulării actului principal pe care se întemeiază cel de-al doilea, principiu care, în materia ipotecii, este reglementat implicit de art.1770 Cod civil.

In materie de ipotecă, art. 1770 Cod civil statuează că: "Acei care au asupra unui imobil un drept suspens printr-o condiție, sau rezolubil în oarecare cazuri, sau supus la acțiune de resciziune, nu pot consimți decât o ipotecă supusă acelorași condiții sau acelorași resciziuni".

Prin urmare, condiția rezolutorie fiind totdeauna subînțeleasă în contractele sinalagmatice, cum este contractul de vânzare cumpărare inițial, a cărui nulitate a generat întregul litigiu, creditorul ipotecar încheie contractul de ipoteca convențională asumându-și acest risc, din această perspectivă buna sa credință nefiind perfectă.

Este real că teoria bunei-credințe a terțului achizitor reprezintă o excepție de la aplicarea acestui principiu, în sensul că o atare teorie împiedică, în principiu, aplicarea sancțiunii nulității actului subsecvent.

Insă, aplicarea teoriei bunei-credințe a terțului achizitor este ea însăși paralizată în ipoteza în care titlul - actul principal de vânzare cumpărare, a fost anulat pentru motive de ordine publică, în speță, frauda la lege.

Ca atare, principiul fraus omnia corrumpit împiedică aplicarea teoriei bunei-credințe a terțului dobânditor, în ideea de protejare a siguranței circuitului civil.

În speță, pârâta C. SA Sucursala Suceava, nefiind un subdobânditor cu titlu oneros al imobilului, ci doar un creditor privilegiat, iar buna sa credință, fundamentată pe încrederea în conținutul cărții funciare, nu are capacitatea de a înlătura efectele nulității contractului de vânzare cumpărare.

Pe de altă parte, au arătat că referitor la inopozabilitatea hotărârii judecătorești de anulare a titlului de proprietate al constituitorilor ipotecii, se constată că această hotărâre nu poate fi ignorată de către terți, față de aceștia hotărârile se impun cu valoarea unui act juridic sau cu valoarea unui mijloc de proba (Decizia nr. 2351/2007 a ÎCCJ, Secția civila si de proprietate intelectuala).

Pentru toate aceste motive reclamanții au solicitat admiterea cererii așa cum a fost formulată.

In drept au invocat disp . art. 1746, art 1800 alin 1 și 2 Cod civil anterior, disp. art.33, 34, 36 din Legea nr.7/1996, în vigoare la data încheierii contractului de ipotecă.

Pârâta C. B. Sa a formulat si depus la dosar întâmpinare (f. 45-51 dosar) prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanți, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată si judecarea cauzei in lipsă.

In motivare a arătat că C. B. SA. prin Sucursala Suceava debitoarea ., cu sediul in . N. P. si H. D. C. în calitate de asociați si administratori, a contractat cu C. B. Sucursala Suceava doua credite prin programul "Rural Finance Facility” BERD si anume:

- contractul de credit nr.499/24.04.2008 - credit de investiții în valoare de 29.000 Eur, cu destinația achiziție Banzic marca Forestor si încărcător frontal, acordat pe o perioada de 60 luni, cu o perioada de gratie de 6 luni de la data primei trageri;

- contract de credit nr. 500/24.045.2008 – linie de credit în valoare de 25.000 Eur, acordata pe o perioada de 12 luni, pentru finanțarea cheltuielilor curente.

In vederea garantării creditelor mai sus menționate, s-au încheiat cu garanții ipotecari H. D. C. si H. S. M.. Contractul de ipoteca nr. 731/24.04.2008 autentificat sub nr. 1632/25.04.2008 de către BNP O. B. precum si contractul de ipoteca nr. 732/24.04.2008 autentificat sub nr. 1634/25,04.2008 de către BNP O. B., prin care se constituie Ipoteca de rang I si II asupra apartamentului cu 2 camere si dependințe, proprietatea garanților ipotecari. H. S. si H. D.-C..

In rambursarea creditelor s-au înregistrat periodic restanțe debitoarea garanții ipotecari fiind notificați în repetate rânduri neachitarea sumelor restante, aceștia neonorându-și obligațiile asumate prin contractele de credit, drept consecință s-a formulat cererea de executare silită nr. 1.1431/22.01.2010 împotriva debitorului si a garanților ipotecari.

Prin încheierea din data de 13.05.2010 a Judecătoriei Fălticeni în dosarul nr._ încuviințează cererea de executare silită a debitoarei . si a garanților ipotecari H. D. C. si H. S. M.. In consecință, C. B. prin Corp Executori Bancari R. V. S., a procedat la declanșarea executării silite întocmindu-se procesul verbal de situație din data de 08.12.2010 în cadrul dosarului de executare nr. 16/SV/2010, in prezenta garanților ipotecari - Huzdirp D. C. si H. S. M. si a ofițerului arierate C. B., M. V.. Garanții ipotecari refuză semnarea procesului verbal de situație, cu mențiunea "ca se vor prezenta la sediul băncii însoțiți de un avocat.

De asemenea, în cadrul dosarului execuțional s-a întocmit somația de plată prin încheierea nr._/13.12.20l0. BCPI Fălticeni a dispus înscrierea somației de plată în CF nr._-C1-U3 UAT Fălticeni proprietari H. D. C. si H. S. M..

Prima licitație organizată de executorul bancar pentru imobilul garanților ipotecari a avut loc la data de 17.05.2011. Până la data de 16.03.2012 executorul bancar a organizat 9 licitații, dar nu s-au prezentat posibili cumpărători.

In data de 03.08.2012 prin cererea nr. B1_/03.08.2012, C. B. SA Sucursala Suceava solicită B. H. S. Suceava continuarea executării silite începută de fostul executor bancar R. V. S. în dosar 16/SV/2010 a garanților ipotecari H. D. C. si S. M. în vederea acoperirii integrale a sumei datorate de către debitorul . Mălini. Astfel, în dosarul execuțional nr. 191/2012 executorul Judecătoresc H. S. O. emite publicația de vânzare imobiliară nr. 10/07.09.2012 prin care se aducea la cunoștință generală că în data de 17.10.2012, ora 13,00 la sediul biroului executorului judecătoresc va avea loc licitația publică cu privire la imobilul mai sus descris, proprietatea H. D. C. si H. S. M..

În urma comunicării acestei publicații de vânzare, la sediul B. H. s-a prezentat H. D. C. care i-a comunicat executorului judecătoresc că apartamentul scos la vânzare nu este proprietatea lui si i-a pus la dispoziție sentința civilă nr. 565/20.03.2012 pronunțată de Judecătoria Fălticeni in dosarul nr. 3064/227/_. De asemenea s-a întocmit si publicația de vânzare imobiliară nr. 11 din data de 05.03.2013 prin care se aducea la cunoștința generală că în data de 09.04.2013, ora 12,00 la sediul biroului executorului judecătoresc va avea loc licitația publică cu privire la imobilul mai sus descris, care a fost comunicat atât debitorilor H. D. C. si H. S. M., cât si Ionas G. si Ionas D..

Numiții Ionas G. si D., în urma comunicării înștiințării privind vânzarea la licitația publică a imobilului-apartament cu 2 camere si dependinte, situat în mun. Fălticeni, au formulat contestație la executare, solicitând anularea formelor de executare cu privire la acest imobil, întemeindu-și în mod eronat cererea pe disp. art. 711 NCPC, care a făcut obiectul dosarului_ de pe rolul Judecătoriei Fălticeni. In cauză s-a pronunțat sentința civilă nr. 1285/05.08.2013 menținută prin hotărârea nr. 440/13.11.2013 pronunțată în apel.

Ionas G. si D. precum si garanții ipotecari Huizdup D. C. si H. S. M. au formulat si acțiunea ce face obiectul dosarului nr._ solicitând:

-constatarea nulității absolute a Contractului de ipoteca nr. 731/24.04.2008 autentificat sub nr. 1632/25.04.2008 de catre BNP O. B.;

-radierea ipotecii instituită asupra apartamentului din Cartea Funciara;

-rectificarea cărții funciare nr. 6159/N în sensul radierii dreptului de proprietate al secund- paraților cu privire la imobilul apartament înscris în favoarea acestora;

In cauză s-a pronunțat sentința civila nr. 1610/04.10.2013 rămasă definitivă prin neapelare.

Intimatul a mai susținut că I. G. si D. au promovat prezenta acțiune sub nr._ în contradictoriu cu H. D. C. și H. S. M. si C. B. solicitând:

-declararea stingeri ipotecii si desființarea actului de constituire ipotecă;

-repunerea în situația anterioara de carte funciara prin radierea sarcinii ipotecii înscrise în favoarea C. B..

Pe cale de excepție a invocat excepția de netimbrare a acțiunii si a solicitat anularea acțiunii ca netimbrată.

De asemenea, a invocat excepția autorității de lucru judecat, întrucât soluția dată în prima acțiune (dosarul_ al Judecătoriei Fălticeni) are autoritate de lucru judecat, în cea de-a doua acțiune (prezenta acțiune ce formează obiectul dosarului nr._ ) chiar dacă în primul litigiu reclamanții au fost pârâții din prezenta cauză.

A susținut intimata că reclamanții nu pot încerca valorificarea aceluiași drept printr-o nouă acțiune, fara a li se opune autoritatea de lucru judecat si condiția privitoare 1a identitatea părtilor este îndeplinita, împrejurarea rezultând din petitul cererilor de chemare în judecată.

A invocat în acest sens disp. art. 1201 Cod civil, art. 430, art. 432 Cod pr. civilă.

Pe fond intimatul a solicitat respingerea acțiunii.

In esență a arătat că reclamanții au solicitat prin cererea dedusă judecății, să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 404/03.04.2008 de BNP I. L., cu repunerea părților în situația anterioară, motivat de eroarea asupra substanței convenției între părți.

A menționat că la data introducerii acestei cereri, respectiv 30.09.2011 imobilul care a făcut obiectul contractului de vânzare care se solicita a fi anulat, era ipotecat încă din data de 24.08.2008 în favoarea C. B. SA conform contractelor de ipotecă mai sus menționate. A considerat intimata că daca Judecătoria Fălticeni, ar fi examinat si un extras de carte funciara al imobilului, ar fi constatat ca acesta este grevat de sarcina ipotecii în favoarea C. B. SA încă din anul 2008 si ar fi fost citată în acea cauză pentru a-și formula propriile apărări, insa scopul partilor din acest dosar a fost de a repune părțile în situația anterioara în ideea de a invoca apoi nulitatea contractului de ipoteca.

În cauza sunt incidente prevederile Codului civil din 1864 in baza art. 104 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil.

Constituirea ipotecilor asupra apartamentului cu 2 camere și dependințe, situat în Municipiul Fălticeni, st. Victoriei, . proprietatea garanților ipotecari, H. S. si H. D. C. conform contractelor nr. 731/24.04.2008 autentificat sub nr. 1632/25.04.2008 de către BNP O. B. precum si a contractului de ipotecă nr. 732/24.04.2008 autentificat sub nr. 1634/25.04.2008 au avut loc anterior datei de 01 octombrie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil.

La data constituirii ipotecilor în favoarea C. B. SA, în temeiul contractului de ipotecă nr. 731 respectiv nr. 732 din data de 24.04.2008, garanții ipotecari H. S. M. si H. D. C., sunt proprietarii imobilului în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 400/03.04.2008 de către BNP I. L..

A precizat că, faptul că prin sentința civilă nr. 565/20.03.2012 a Judecătoriei Fălticeni în dosarul nr._ părtile au fost repuse în situația anterioară, nu este de natură să conducă la concluzia că dreptul de ipotecă asupra imobilului este stins întrucât ipoteca urmăreste imobilul oricui s-ar afla.

A mai arătat că în cauză, din probatoriile administrate nu a reieșit convenția împrumutătorului cu cea a împrumutatului, la încheierea contractului de ipotecă, conviență care să aibă ca scop fraudarea legii sau a altor creditori împrumutatului.

Nu se poate vorbi despre faptul că la momentul încheierii contractului de ipotecă banca ar fi știut despre susceptibilitatea de anulare a titlului împrumutatului asupra imobilului cu care intenționa să garanteze împrumutul.

Având in vedere considerentele expuse anterior, intimatul a solicitat:

• respingerea ca inadmisibila si neîntemeiata totodată constatarea stingerii ipotecii si a cererii de desființare a actului de constituire a ipotecii, formulata de Ionas G. si Ionas D.;

• respingerea ca inadmisibilă si neîntemeiată totodată cererea de repunere în situația anterioară de carte funciară prin radierea sarcinii ipotecii de rang I;

• admiterea excepției netimbrării acțiunii si respingerea ca netimbrată si admiterea excepției autorității de lucru judecat.

In drept a invocat disp. art. 205-208 Cod pr. civilă si 201 alin. 1 Cod pr. civilă.

Prin răspunsul la întâmpinare (f.89 dosar), reclamanții I. D. G., și I. V. D., au solicitat respingerea excepțiilor ridicate de pârâtă ca neîntemeiate în cauză, nu este dată excepția de netimbrare și nici excepția autorității de lucru judecat.

Au solicitat ca instanța sa unească excepția autorității de lucru judecat cu fondul.

Au susținut că în termen util au depus la dosar dovada timbrajului.

In ce privește excepția autorității de lucru judecat, în cauză nu este dată tripla identitate de obiect cauză și părți, impusă de disp. art. 1201 cod civil și art. 430 Cod procedură civilă, a doua cerere de chemare în judecată având un cu totul alt obiect juridic și altă cauză juridică, reclamanții invocând în susținerea cauzei chestiuni care nu au fost tranșate în dosarul nr._ al judecătoriei Fălticeni, în care s-a pronunțat sentința civilă nr.1610/4 oct 2013.

Au solicitat ca instanța să declare nulitatea absolută a contractului de ipotecă nr. 731/24.04.2008, invocând motive de nulitate absolută a contractului, iar în a doua cerere au solicitat ca instanța să declare stingerea ipotecii constituită prin același contract de ipotecă, invocând motive de stingere a ipotecii, instituția stingerii ipotecii fiind total distinctă față de cea a nulității absolute a unui act juridic, chiar dacă consecințele juridice și într-un caz și în altul privesc repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului.

Prin urmare, reclamanții au considerat că în primul dosar nu a fost tranșate chestiuni legate de cazurile de stingere a unei ipoteci convenționale, prevăzute de art. 1800 și urm cod civil, pe care și-au întemeiat în drept acțiunea de declarare stingere ipotecă.

Prin sentința civilă nr. 1692 din data de 16 septembrie 2014, Judecătoria Fălticeni a respins excepția autorității de lucru judecat și a respins ca nefondată cererea având ca obiect radiere ipotecă, formulată de reclamanții: I. V. D. și I. D. G., în contradictoriu cu pârâții: H. C. D. C., H. Gh. S. M. și C. B. SA – Sucursala Suceava.

Pentru a hotărî astfel, cu privire la excepția autorități de lucru judecat, instanța a constatat că nu există identitate de obiect si cauză.

Astfel, prin cererea ce a făcut obiectul dosarului nr._ si soluționat prin sentința civilă nr. 1610/2013 a Judecătoriei Fălticeni s-a solicitat a se constata nulitatea absolută a contractului de ipotecă nr. 731/2008 si radierea ipotecii pe când, în prezenta cauză s-a solicitat a se constata stinsă ipoteca constituită prin contractul sus-menționat si radierea acestuia din Cartea Funciară.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

La data de La data de 24.04.2008, C. B. SA sucursala Suceava a încheiat cu . Mălini contractul de credit nr. 499/24.04.2008, credit de investitii în valoare de 29.000 euro cu destinatia: achizitie Banzic marca Forestor si incarcator frontal, acordat pe o perioada de 60 luni, cu o perioada de gratie de 6 luni de la data primei trageri,

- contract de credit nr. 500/24.04.2008 linie de credit in valoare de 25.000 Euro, acordată pe o perioadă de 12 luni, pentru finantarea cheltuielilor curente.

In contractul de credit, la art. 9 pct. 9.1 lit. f, g s-a prevăzut că C.-ul are dreptul să declare scadenta anticipată a creditului (inclusiv a datoriilor aferente) în situatia în care Clientul nu respectă prevederile contractuale si să facă toate demersurile necesare recuperării sumelor datorate de acesta; si de asemenea are dreptul să declanșeze procedura de urmărire silită în vederea recuperării pe calea executării silite a sumelor datorate de Client în/și pe baza prezentului contract dacă acesta a fost reziliat sau în situatia în care Clientul nu și-a executat în termen obligatiile de rambursare a creditului, dobânzilor si comisioanelor aferente, după caz.

Aceste contracte de credit au fost semnate de N. P. si H. D. C. în calitate de asociati si administratori ai . Mălini și acesta din urmă s-a obligat să garanteze cu ipotecă de rangul II în favoarea C. SA asupra imobilului constând din apartamentul cu nr. 13 situat în mun. Fălticeni . CF nr.6.159/N . devălmasă a sotilor H. D. C. și H. S. M..

În acest sens s-a încheiat contractul de ipotecă nr. 731/24.04._ autentificat sub nr. 1632/25.04.2008 prin care respectându-se solemnitatea ipotecii, conform art. 1772 C. civ., s-a instituit ipoteca de rang II asupra imobilului constând în două camere de locuit si dependinte în suprafată totală de 57,06 mp împreună cu cota parte din terenul aferent aflat în mun. Fălticeni . . . H. D. C. si H. S. M. în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 400/03.04.2008 de BNP I. Liută- Fălticeni .

Prin Sentința civilă nr. 565/20.03.2012 a Judecătoriei Fălticeni rămasă definitivă si irevocabilă la data de 15.06.2012 s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare sus mentionat cu repunerea părtilor în situatia anterioară, proprietari ai imobilului devenind reclamantii din prezenta cauză I. G. si I. D..

Potrivit art. 1800 vechiul Cod civil privilegiile si ipotecile se sting: 1. prin stingerea obligatiei principale, 2. prin renuntarea creditorului la ipoteca, 3. prin indeplinirea formalitatilor si conditiilor prescrise detentorilor pentru purgarea bunurilor dobindite de ei, 4. prin prescriptie.

Susținerile reclamanților, în sensul stingerii ipotecii ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 565/2012 a Judecătoriei Fălticeni nu au putut fi reținute întrucât art. 1764 Vechiul Cod civil statuează că prin ipotecă se urmărește întotdeauna bunul ipotecat. In baza ipotecii se conferă dreptul creditorului de urmărire asupra bunului afectat condiției, drept ce rezultă din caracterul ipotecii de garanție reală.

Atât timp cât obligația principală garantată nu a fost achitată, nu se poate pune problema stingerii ipotecii, bunul nefiind supus urmăririi în mâinile oricui s-ar afla.

In aceste condiții, cererea a apărut ca nefondată fiind respinsă ca atare.

Pe de altă parte, anularea titlului contestatorilor nu este reglementată ca și cauză de stingere a ipotecii iar în situația dobândirii unui imobil ipotecat, noul dobânditor are la îndemână procedura reglementată de art. 1804 si urm. vechiul cod civil.

Pe cale de consecință si cererea a apărut ca nefondată și a fost respinsă ca atare.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții au solicitat, în conformitate cu art. 474 (2) și (3) cod proc civ. admiterea acestuia și anularea hotărârii atacate, pentru următoarele motive:

Hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică.

In mod greșit prima instanță a respins ca nefondată cererea dedusă judecății.

Pentru a hotărî în acest mod prima instanță, în mod succint a reținut că dat fiind dispozițiile art. 1764 cod civil anterior, prin ipotecă se urmărește totdeauna bunul ipotecat, că în baza ipotecii i se conferă creditorului dreptul de urmărire asupra bunului afectat condiției, drept ce rezultă din caracterul de garanție reală a ipotecii.

S-a mai reținut că atâta timp cât obligația principală garantată nu a fost achitată, nu se poate pune problema stingerii ipotecii, bunul fiind supus urmăririi în mâinile oricui s-ar afla.

În mod greșit instanța s-a preocupat de efectele și respectiv de executarea contractului de ipotecă și nu de cazul de stingere a acestui contract invocat de reclamanți.

Din aceste motive instanța a reținut în considerente că nu pot fi reținute susținerile reclamanților în sensul că, în cauză, ipoteca nu poate fi stinsă ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 565/2012 a Judecătoriei Fălticeni, de vreme ce obligația principală garantată nu a fost achitată.

Instanța de fond nu a cercetat motivul invocat de reclamanți de stingere a ipotecii, așa cum acesta a fost argumentat în fapt și în drept, doar pentru considerentul că dacă obligația garantată prin contractul de ipotecă nu este achitată, ipoteca nu poate fi stinsă, ceea ce excede cadrului procesual

Dacă obligația garantată ar fi fost achitată este evident că reclamanții nu mai aveau nici un interes să solicite stingerea ipotecii în cauza dedusă judecății.

Din aceste motive, nefiind cercetat fondul cauzei pe de o parte, iar pe de altă parte nefiind motivată hotărârea atacată, au solicitat casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Imobilul din litigiu a reintrat din nou în proprietatea reclamanților, prin sentința civilă nr. 565/20.03.2012 a Judecătoriei Fălticeni, pronunțată în dosar nr._, rămasă definitivă și irevocabilă.

Prin această hotărâre s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare încheiat cu pârâții H., respectiv a contractului aut. sub nr.400/2008 de BNP I. L. și s-a dispus repunerea părților în situația anterioară.

În cauză, așa cum a statuat practica juridică în materie, nulitatea actului juridic civil de vânzare cumpărare atrage principiul retroactivității, potrivit căruia efectele nulității se suie pană în momentul încheierii actului juridic și ca atare se ajunge în situația în care părțile n-ar fi încheiat niciodată actul juridic.

Acest din urmă principiu atrage, de asemenea, și principiul repunerii în situația anterioară, potrivit căreia tot ce s-a executat în baza unui act anulat trebuie restituit, astfel încât părțile raportului juridic trebuie să ajungă în situația în care acel act nu s-ar fi încheiat

Este de reținut că. în situația actuală, constituitorii ipotecii, respectiv pârâții H., au pierdut dreptul de proprietate asupra imobilului, dat în garanție, ceea ce echivalează cu o stingere a ipotecii constituită asupra acestuia pe cale principală (a se vedea în acest sens - Înalta Curte de Casație și Justiție Secția comercială decidă nr. 2201 din 18 iunie 2008).

Potrivit art. 1800 Cod civil, stingerea ipotecii poate avea loc pe cale principală, prin stingerea obligației principale, renunțarea creditorului la ipotecă, prescripția, pierderea lucrului grevat, stingerea dreptului ipotecat, rezoluția sau rezilierea dreptului de proprietate a constitutorului consolidare,

În speță, ca urmare a desființării titlului de proprietate al constitutorului ipotecii și a consecințelor ce se răsfrâng asupra dreptului de ipotecă, se impune ca instanța, în cazul dat de stingere a ipotecii pe cale principală să dispună încetarea contractului de ipotecă susmenționat, cu repunere în situația anterioară de carte funciară, respectiv cu radierea dreptului de ipotecă înscris în favoarea pârâtei.

De aceea și stingerea sa poate fi mai întâi pe cale accesorie (adică să rezulte din stingerea pe orice cale a raportului de obligațiune garantat prin ipotecă) sau principală (când dispare numai garanția, iar creanța rămâne neatinsă, art. 1800 C. civ., dar și în alte situații).

Făcându-se și aplicarea principiului .resoluto iure dantis resolvitur jus accipientis, respectiv a principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal, atât în doctrină cât și în practică s-a admis în atare situație, existența cazului de stingere a dreptului de ipotecă pe cale principală.

S-a apreciat ca, în cazul constatării pe cale judecătoreasca, în mod irevocabil, a nulității absolute sau a rezolutiunii contractului de vânzare-cumpărare, cum este cazul lor, ipoteca se stinge pe cale principala, deoarece desființarea contractului de vânzare-cumpărare lipsește de efecte si contractul subsecvent de ipoteca, încheiat de către cumpărător cu creditorul sau.

S-a apreciat, în doctrina juridică în materie, de asemenea că opozabilitatea dreptului dobândit de constituitor nu schimba situația, câta vreme, în contractele sinalagmatice, condiția rezolutorie este subînțelesă potrivit art. 1020 Cod civil.

S-a mai reținut ca dispozițiile art.1746 alin. 3 Cod civil conform căruia dreptul la ipoteca se conserva asupra imobilelor în orice mâna va trece cât si art. 1790 Cod civil potrivit căruia creditorii care au ipoteca înscrisa asupra unui imobil îl urmăresc în orice mâna ar trece, nu sunt aplicabile în acest caz deoarece vizează efectele unei ipoteci valabile si nu au legătura cu desființarea ipotecii.

În principiu, ipoteca nu instituie o indisponibilizare a bunului care poate fi înstrăinat de constituitorul ipotecii către o alta persoana. în aceasta ipoteză creditorul poate urmării bunul în mâna noului dobânditor.

Prin urmare, ipoteza reglementata de cele doua texte de lege enunțate nu se regăsește însa în speță deoarece reclamanții nu sunt terți dobânditori în sensul dispozițiilor menționate, ci proprietari anteriori. în patrimoniul căruia imobilul a revenit urmare a anulării contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu constituitorul ipotecii.

Pe de altă parte, au arătat că principiul subsecventei actului juridic - „resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis” presupune anularea actului subsecvent, ca urmare a anulării actului principal pe care se întemeiază cel de-al doilea, principiu care, în materia ipotecii, este reglementat implicit de art.1770 Cod civil.

In materie de ipotecă, art. 1770 Cod civil statuează ca: "Acei care au asupra unui imobil un drept suspens prin o condiție, sau rezolubil în oarecare cazuri, sau supus la acțiune de resciziune, nu pot consimți decât o ipoteca supusa acelorași condiții sau acelorași resciziuni".

Prin urmare, condiția rezolutorie fiind totdeauna subînteleasa în contractele sinalagmatice, cum este contractul de vânzare cumpărare inițial, a cărui nulitate a generat întregul litigiu, creditorul ipotecar încheie contractul de ipoteca convențională asumându-și acest risc, din această perspectivă buna sa credință nefiind perfectă.

Însă, aplicarea teoriei bunei-credințe a terțului achizitor este ea însăși paralizată în ipoteza în care titlul - actul principal de vânzare cumpărare, a fost anulat pentru motive de ordine publică, în speță, frauda la lege.

Ca atare, principiul fraus omnia corrumpit împiedică aplicarea teoriei bunei-credințe a terțului dobânditor, în ideea de protejare a siguranței circuitului civil.

Pe de altă parte, au arătat că referitor la inopozabilitatea hotărârii judecătorești de anulare a titlului de proprietate al constituitorilor ipotecii, se constată că această hotărâre nu poate fi ignorată de către terți, față de aceștia hotărârile se impun cu valoarea unui fapt juridic sau cu valoarea unui mijloc de proba (Decizia nr.2351/2007 a ÎCCJ, Secția civila si de proprietate intelectuala).

În mod nelegal toate aceste motive nu au fost cercetate de prima instanță, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului, motiv pentru care au solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat.

Pârâtul C. B. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

În motivare a arătat că prin apelul astfel formulat, reclamanții au criticat de nelegalitate sentința civile nr. atacate, reținând ca:

„ instanța de fond nu a cercetat motivul invocat de reclamanți de stingere a ipotecii, așa cum acesta a fost argumentat in fapt si în drept, doar pentru considerentul ca obligația garantata prin contractul de ipoteca nu este achitata, ipoteca nu poate fi stinsa, ceea ce excede cadrului procesual".

Aceasta critica a reclamanților nu poate fi primita de către instanța.

Astfel, C. B. SA, prin Sucursala Suceava a acordat debitoarei ., cu sediul in ., reprezentata de N. P. si H. D. C. in calitate de asociați si administratori, doua credite prin programul "Rural Finance Facility" BERD si anume:

-contractul de credit nr.499/24.04.2008 - credit de investiții in valoare de 29.000 Eur, cu destinația achiziție Banzic marca Forestor si încărcător frontal, acordat pe o perioada de 60 luni, cu o perioada de gratie de 6 luni de la data primei trageri

-contract de credit nr. 500/24.04.2008-linie de credit in valoare de 25.000 Eur, acordata pe o perioada de 12 luni, pentru finanțarea cheltuielilor curente.

In vederea garantării creditelor mai sus menționate, s-au încheiat cu garanții ipotercari H. D. C. si H. S. Mihaeia, Contractul de ipoteca nr. 731/24.04.2008 autentificat sub nr. 1632/25.04.2008 de către BNP O. B. precum si contractul de ipoteca nr. 732/24.04.2008 autentificat sub nr. 1634/25.04.2008 de către BNP O. B., prin care s-a constituit Ipoteca de rang I si II asupra apartamentului cu 2 camere si dependințe, proprietatea garanților ipotecari, H. S. si H. D.-C..

In rambursarea creditelor s-au înregistrat periodic restante debitoarea, garanții ipotecari fiind notificați in repetate rânduri pentru achitarea sumelor restante, aceștia neonorându-si obligațiile asumate prin contractele de credit, drept consecința s-a formulat cererea de executare silita_/22.01.2010 împotriva debitorului si a garanților ipotecari,

Prin încheierea din data de 13.05.2010 Judecătoria Fălticeni in cadrul dosarului nr._ a încuviințat cererea de executare silita a debitoarei . si a garanților ipotecari H. D. C. si H. S. M.. În consecința, C. B. prin Corp Executori Bancari R. V. S., a procedat la declanșarea executării silite întocmindu-se procesul verbal de situație din data de 08.12.2010 in cadrul dosarului de executare nr. 16/SV/2010. În prezenta garanților ipotecari H. D. C. si H. S. M. si a ofițerului arierate C. B., M. V., garanții ipotecari au refuzat semnarea procesului verbal de situație, cu mențiunea ca se vor prezenta la sediul băncii însoțiți de un avocat.

De asemenea, in cadrul dosarului execuțional s-a întocmit si somația de plata, prin încheierea nr._/13.12.2010, BCPI Fălticeni a dispus înscrierea somației de plata in CF nr._-C1-U3 UAT Falticeni, proprietari H. D. C. si H. S. M..

Prima licitație organizata de executorul bancar pentru imobilul garanților ipotecari a avut loc la data de 17.05.2011. P. la data de 16.03.2012 executorul bancar a organizat 9 licitații, dar nu s-au prezentat posibili cumpărători.

In data de 03.08.2012 prin cererea nr.B1._/03.08.2012, C. B. SA Sucursala Suceava a solicitat B. B. H. S. Suceava continuarea executării silite începută de fostul executor bancar R. V. S. in Ds. 16/SV/2010 a garanților ipotecari H. D. C. si S.-M. in vederea acoperirii integrale a sumei datorate de către debitorul . Mălini. Astfel, in dosarul execuțional nr. 191/2012, executorul judecătoresc H. S. O. a emis publicația de vânzare imobiliara nr. 10/07.09,2012 prin care se aducea la cunoștința generala ca in data de 17.10.2012, ora 13.00 la sediul biroului executorului judecătoresc va avea loc licitația publica cu privire la imobilul mai sus descris, proprietatea H. D. C. si H. S. Mihaeia.

In urma comunicării acestei publicații de vânzare, la sediul B. H. s-a prezentat d-l H. D. C. care i-a comunicat executorului judecătoresc ca apartamentul scos la vânzare nu este proprietatea lui si i-a pus la dispoziție Sentința civila nr.565/20,03.2012, pronunțata de Judecătoria Fălticeni in dosar nr._ . De asemenea s-a întocmit si publicația de vânzare imobiliara nr. 11 din data de 05.03.2013 prin care se aducea la cunoștința generala ca in data de 09.04.2013, ora 12.00 la sediul biroului executorului judecătoresc va avea loc licitația publica cu privire la imobilul mai sus descris, care a fost comunicat atât debitorilor H. D. C. si H. S. M. cat si Ionas G. si Ionas D..

Numiții Ionas G. si D., in urma comunicării înștiințării privind vânzarea la licitația publica a imobilului-apartamentul cu 2 camere si dependințe, situat in municipiul Fălticeni, au formulat contestație la executare, solicitând anularea formelor de executare cu privire la acest imobil, întemeindu-si, in mod eronat cererea pe dispozițiile art. 711 din Noul Cod de procedura civila, care a făcut obiectul dosarului nr._ de pe rolul Judecătoriei Fălticeni, In cauza s-a pronunțat sentința 1285/05.08.2013 menținută prin Hotărârea nr. 440/_13 pronunțată in apel.

Ionas G. si D., precum si garanții ipotecari H. D. C. si H. S. M. au formulat si acțiunea ce face obiectul dosarului nr._ solicitând:

- constatarea nulității absolute a Contractul de ipoteca nr. 731/24.04.2008 autentificat sub nr. 1632/25.04.2008 de către BNP O. B.

- radierea ipotecii instituita asupra apartamentului din Cartea Funciara

- rectificarea cârtii funciare nr. 6159/N in sensul radierii dreptului de proprietate ai secund-paratilor cu privire la imobilul apartament înscris in favoarea acestora.

In cauza s-a pronunțat sentința civila nr. 1610/04.10.2013 rămasa definitiva prin neapelare.

Ionas G. si D. au promovat prezenta acțiune sub nr._ in contradictoriu cu H. D. C. si H. S. Mihaeia si C. B. solicitând declararea stingeri ipotecii si desființarea actului de constituire ipoteca și repunerea in situația anterioara de carte funciara prin radierea sarcinii ipotecii înscrise in favoarea C. B..

Reclamanții Ionas D. si Ionas G. au formulat acțiunea de constatare a desființării Contractului de ipoteca nr. 731/24,04.2008 prin care s-a intabulat ipoteca de rang I in favoarea C. B. SA, având ca si motivație: „Contractul de ipoteca nr. 731/2008 a fost încheiat in baza Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 400/2008, care le conferea acestora calitatea de proprietari ai imobilului, doar in acest fel, putându-se institui ipoteca pe apartament, insa, având in vedere ca prin S.C. 565/20.03.2012 a Judecătoriei Fălticeni, s-a constatat nulitatea absoluta a contractului de vânzare-cumpărare autentic, care la momentul vânzării nu era grevat de sarcina ipotecii si s-a dispus repunerea pârtilor in situația anterioara, a considerat ca, garanția instituita cu privire la imobil nu-si mai produce efectele. Potrivit art. 2365 C.Civ ipoteca conventionala poate fi constituita numai de titularul dreptului ce urmează a fi ipotecat" iar potrivit art. 2367 C.Civ „cel ce are asupra bunului un drept anulabil ori afectat de o condiție nu poate consimți decât o ipoteca supusa aceleiași nulități sau condiții”.

Astfel, Judecătoria Fălticeni a fost investita cu judecarea acțiunii in constatare formulata de reclamanții Ionas G. si Ionas D. in contradictoriu cu parații H. S. si H. D. C., care a făcut obiectul dosarului nr._ .

Reclamanții au solicitat prin cererea dedusa judecații sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 404/ 03.04.2008 de BNP I. Luta, cu repunerea părtilor in situația anterioara, motivat de eroarea asupra substanței convenției intra parti. A menționat ca la data introducerii acestei cereri, respectiv 30.09.2011 imobilul care a făcut obiectul contractului de vânzare care se solicita a fi anulat era Ipotecat incă din data de 24.08.2008 in favoarea C. B. SA conform contractelor de ipoteca mai sus menționate.

Judecătoria Fălticeni, examinând întregul material probator (interogatoriul paratului, declarațiile martorilor) a retinut ca momentul încheierii convenitiei reclamanții Ionas G. si Ionas D., au avut reprezentarea clara ca actul care se încheie intre aceștia si fiica lor, respectiv ginerele lor este un contract de întreținere cu atât mai mult cu cat s-a recunoscut neplata prețului de către parați, in cazul de față fiind vorba despre eroarea obstacol ( numita si distructiva de voința).

Pe cale de consecința, instanța a admis acțiunea civila formulata de reclamanții si a constatat nulitatea absoluta a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 400/2008 BNP I. Liuta si a dispus repunerea părtilor in situația anterioara.

In cauza sunt incidente prevederile Codului Civil din 1864, in baza art. 104 din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, potrivit căruia constituirea, conținutul si opozabilitatea drepturilor reale de garanție sunt supuse dispozițiilor legii in vigoare la data când s-au născut.

Constituirea Ipotecilor asupra apartamentului cu 2 camere si dependințe, situat in Municipiul Fălticeni, ., ., ., proprietatea garanților ipotecari, H. S. si H. D.-C., conform contractelor nr. 731/24.04,2008 autentificat sub nr. 1632/25.04.2008 de către BNP O. B. precum si a contractului de ipoteca nr. 732/24.04.2008 autentificat sub nr. 1634/25.04.2008 au avut loc anterior datei de 01 octombrie 2011, data intrării in vigoare a Leali nr. 287/2009 privind Codul Civil.

Așadar, la data constituirii ipotecilor in favoarea C. B. SA, in temeiul contractului de ipoteca nr. 731, respectiv nr. 732 din data de 24,04.2008, garanții ipotecari H. S. M. si H. D. C., sunt proprietarii imobilului in baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 400/03.04.2008 de către BNP I. Liuta.

In plus, faptul ca acum proprietarii imobilului ipotecat in favoarea Băncii, conform sentinței civile mai sus, sunt Ionas G. si D., nu are nicio relevanta juridica cu privire la dreptul de ipoteca al Băncii, ipoteca urmărind întotdeauna bunul si nu persoana proprietarului, conform dispozițiilor art. 1746 v. Cod Civil.

Astfel, ipoteca este un drept real care acordă titularului său posibilitatea de urmărire a bunului în mâinile oricui s-ar afla si atribuie un drept de preferință pentru satisfacerea creanței sale înaintea celorlalți creditori.

Conform Contractul de ipoteca nr. 731/24,04,2008 autentificat sub nr. 1632/25.04.2008 de către BNP O. B. precum si a contractului de ipoteca nr. 732/24,04.2008 autentificat sub nr. 1634/25.04,2008 de către BNP O. B.: "In caz de neachitare a creditului garantat a dobânzilor aferente, comisioanelor si a celorlalte obligații ce decurg din contractul de credit menționat mai sus, inclusiv sumele ocazionate de executarea silita, C. -SA. Sucursala Suceava se va putea îndestula cu sumele obținute prin executarea sfiita a bunului imobil ipotecat prin prezentul act de garanție"

In condițiile in care obligațiile de rambursare a creditului acordat . nu au mai fost respectate, in vederea recuperării creanței, C. B. SA a solicitat executarea silita si a bunului imobil, ipotecat in favoarea Băncii prin contractele de ipoteca mai sus menționate.

Faptul ca prin sentința civila nr. 565/20.03,2012 a Judecătoriei Fălticeni în dosarul nr._ părțile au fost repuse in situația anterioara, nu este de natura sa conducă la concluzia ca dreptul de ipoteca asupra imobilului este stins întrucât ipoteca urmărește imobilul in mâinile oricui s-ar afla.

Susținerea reclamanților în sensul ca anularea titlului constituitorului are drept consecința stingerea ipotecii în baza principiilor enunțate nu poate fi reținuta, având în vedere considerentele ce vor fi expuse, cu precizarea ca analiza dispozițiilor legale incidente, fata de prevederile art. 104 alin.1 din Legea nr. 71/2011, va fi făcuta în raport de prevederile Codului civil din 1864, contractul de ipoteca a cărui radiere s-a solicitat fiind încheiat anterior datei de 1 octombrie 2011.

Potrivit art. 1790 Cod civil "creditorii care au privilegiu sau ipoteca înscrisa asupra unui imobil îl urmăresc în orice mâna ar trece". Dreptul de ipoteca are o situație juridica incerta numai în situația reglementata de art. 1770 Cod civil, respectiv atunci când dreptul de proprietate al constituitorului este incert, respectiv actul juridic de transmitere a dreptului către constituitor este afectat de o condiție, suspensiva sau rezolutorie.

Cazurile în care intervine stingerea dreptului de ipoteca sunt reglementate expres de legiuitor. în art. 1800 Cod civil, respectiv: prin stingerea obligației principale, prin renunțarea creditorului la ipoteca, prin îndeplinirea formalităților si condițiilor prevăzute pentru detentori pentru purgarea bunurilor dobândite de el, prin prescripție.

Anularea titlului constituitorului nu a fost reglementata de lege drept cauza de stingere a ipotecii. Extinderea prevederilor art. 1800 Cod civil prin invocarea unor principii de drept (cum sunt cel potrivit căruia nimeni nu poate dobândi mai multe drepturi decât avea transmitatorul -nemo plus juris ad alium transfere potest, quam ipse habet- si cel potrivit căruia principiul desființarea titlului inițial atrage desființarea titlului subsecvent -resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis) nu se justifica în cauza din mai multe considerente.

Pe de o parte acestei interpretări extensive i se opune un alt principiu fundamental de drept, principiul ocrotirii bunei credințe, încheierea unui contract de ipoteca imobiliara cu analizarea situației juridice a bunului la momentul respectiv, situație care nu permitea concluzia ca dreptul constituitorului ar fi unul incert (în cartea funciara nefiind notat un litigiu cu privire la titlul constituitorului) echivalează cu buna credința a creditorului ipotecar (care este prezumata până la proba contrarie, conform art. 1899 alin. 2 Cod civil). Principiul bunei credințe se opune lipsirii creditorului ipotecar de beneficiul garanției ipotecare (respectiv stingerii ipotecii), în situația în care intervine anularea titlului constituitorului ipotecii.

Se impune menținerea contractului de ipotecă, dreptul de ipotecă urmărind bunul imobil și nu persoana proprietarului, iar împrejurarea că instanța a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare, nu conduce automat (în virtutea principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal) și la anularea contractului de ipotecă, întrucât așa cum a învederat de la această regulă există și excepții, scopul instituirii lor fiind tocmai acela al ocrotirii bunei credințe a terțului din actul subsecvent.

În drept, a invocat dispozițiile art. 205-208 C.pr.civ si pe dispozițiile art. 201 alin.1 Cod procedura civila.

Examinând apelul, conform art. 379 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor invocate, tribunalul reține următoarele:

Prin prezenta acțiune se solicită a se constata stinsă ipoteca constituită prin contractul de ipotecă nr.731 din 24.04.2008, autentificat la data de 25.04.2008 sub nr.1632, la BNP O. B., încheiat între pârâta C. B. SA- Sucursala Suceava, în calitate de creditor ipotecar și pârâții H. C. D. - C. și H. Ghe. S.-M., în calitate de garanți, prin stingerea ipotecii și să se desființeze acest act de constituire ipotecă.

În motivare, s-a arătat că, inițial, imobilul ipotecat de reclamanți, aflat în prezentul litigiu, a aparținut reclamanților. Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 400/3 aprilie 2008, autentificat de BNP I. L., acesta a trecut în proprietatea pârâților H.. Aceștia l-au ipotecat în favoarea C. B. SA, Suceava.

Se invocă stingerea ipotecii ca urmare a desființării titlului de proprietate al constitutorului.

S-a solicitat aplicarea principiului „resoluto iure dantis resolvitur jus accipientis”, respectiv a principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal.

S-a invocat inaplicabilitatea prev. art. 1746 al. 3 Cod civil, art. 1790 Cod civil, conform cărora dreptul la ipotecă se conservă în orice mână va trece, respectiv creditorii ipotecari pot urmări imobilul în orice mână ar trece.

S-a invocat că nu operează protecția bunei-credințe a terțului, înlăturată de principiul „fraus omnia corrumpit”.

Se mai invocă și că referitor la inopozabilitatea hotărârii judecătorești de anulare a titlului de proprietate al constituitorilor ipotecii, se constată că această hotărâre nu poate fi ignorată de către terți, față de aceștia hotărârile se impun cu valoarea unui act juridic sau cu valoarea unui mijloc de probă.

Între părți a mai avut loc un litigiu cu privire la această ipotecă.

Astfel, prin sentința civilă nr. 1610/2013, a Judecătoriei Fălticeni, irevocabilă, dosar nr._, invocată de banca pârâtă, aflată la dosar, s-a respins cererea acelorași reclamanți, de constatarea nulității absolute a aceluiași contract de ipotecă și de radiere a dreptului de ipotecă al băncii.

În acel dosar s-a invocat tot pierderea dreptului de proprietate de către debitorii H. și revenirea imobilului în proprietatea reclamanților, ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 565/2012, a Judecătoriei Fălticeni, prin care s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare inițial.

Pronunțând această soluție, instanța a reținut următoarele:

Potrivit art. 1800 al. 1 pct. 1 Cod civil, privilegiile si ipotecile se sting prin stingerea obligației principale iar potrivit art. 1788 Cod civil, inscripțiile vor fi șterse sau reduse prin consimțământul părților interesate, capabile de a consimți la aceasta, sau in virtutea unei sentințe date in ultimă instanță, sau care a dobândit puterea lucrului judecat.

Potrivit art. 970 Cod civil, convențiile trebuie executate cu bună-credință. Ele obligă nu numai la ceea ce este expres întrânsele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligatiei, după natura sa.

Potrivit art. 977 Cod civil, interpretarea contractelor se face după intentia comună a părtilor contractante, iar nu după sensul literal al termenilor.

Văzând starea de fapt si prevederile legale de mai sus instanța reține că cererea reclamantilor este nefondată.

Nu are relevanță în speță faptul că imobilul supus executării silite a trecut în proprietatea fostilor proprietari prin admiterea acțiunii în constatare nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare, cât timp la data constituirii ipotecii acest imobil se afla în proprietatea garantului ipotecar, iar ipoteca este indivizibilă, conform art. 1746 alin. 2 C. civ., ea continuând astfel să existe asupra întregului imobil, chiar dacă a fost plătită o parte din datorie, iar imobilul a revenit în proprietatea contestatorilor.

Nu pot fi avute în vedere sustinerile reclamantilor cu privire la faptul că prin sentinta civilă nr. 565/20.03.2012 a Judecătoriei Fălticeni pronuntată în dosar nr._ părtile au fost repuse în situatia anterioară iar acest fapt ar putea conduce la concluzia că dreptul de ipotecă asupra imobilului este stins atâta timp cât potrivit disp.art. 1746 vechiul cod de procedură civilă „ ipoteca este un drept real asupra imobilelor afectate la plata unei obligatii” si „se conservă asupra bunului în mâinile oricui s-ar afla” astfel, atribuind un drept de preferintă pentru satisfacerea creantei prim pârâtei înaintea celorlalti creditori.

Împrejurarea că instanta a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. 400/2008 de BNP I. L., nu conduce automat (în virtutea principiului anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal) si la anularea contractului de ipoteca, întrucât de la aceasta regula există si exceptii, scopul instituirii lor fiind tocmai acela al ocrotirii bunei credinte a tertului din actul subsecvent.

Nu se poate vorbi despre faptul ca la momentul încheierii contractului de ipoteca prim pârâta C. B. ar fi stiut despre susceptibilitatea de anulare a titlului împrumutatului asupra imobilului cu care intentiona să garanteze împrumutul.

Aceasta pentru că, împrumutând o suma de bani importantă, prin pârâta avea interes sa-si constituie garantii valabile asupra bunurilor debitorilor împrumutați, fiind greu de crezut ca a acordat un credit pentru care a instituit ipotecă asupra unui bun despre care nu cunostea că apartine patrimoniului acestora”.

Această sentință a rămas irevocabilă, intrând în autoritate de lucru judecat.

Autoritatea de lucru judecat nu funcționează doar ca excepție, dată de tripla identitate de părți, obiect și cauză, ci și ca prezumție în plan probator, ca putere de lucru judecat, în sensul art. 431 al. 2 din noul Cod de procedură civilă (pusă în discuție de tribunal). Prima instanță a soluționat doar excepția autorității de lucru judecat, conform art. 431 al. 1 din noul Cod de procedură civilă.

De reținut că pârâta bancă a invocat, prin întâmpinările depuse la prima instanță, respectiv în apel, autoritatea de lucru judecat ca excepție, dar și ca putere de lucru judecat, prin raportare la prev. art. 430 al. 2 din noul Cod de procedură civilă.

Efectul pozitiv al autorității de lucru judecat constă, pentru partea care a câștigat, în posibilitatea de a reitera dreptul său într-un litigiu ulterior.

Efectul negativ al autorității de lucru judecat constă în imposibilitatea părții care a pierdut, de a reitera ulterior respectivul drept.

Autoritatea de lucru judecat constituie o componentă a principiului securității raporturilor juridice, fiind evidențiată și în jurisprudența CEDO (cauza A. contra României, cauza A. contra României).

Deci, în litigiul anterior s-a statuat irevocabil că anularea contractului de vânzare-cumpărare dintre reclamanți și pârâții H. (fiica și ginerele lor) nu afectează ipoteca; că nu se aplică principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal, față de ocrotirea bunei-credințe a terțului; că se aplică prev. art. 1746 din vechiul Cod de procedură civilă, în sensul că ipoteca se conservă în mâinile oricui s-ar afla bunul.

Reclamanții tind să repună în discuție aceste aspecte, tranșate în litigiul anterior, ceea ce nu este permis, pentru asigurarea puterii de lucru judecat.

Chiar dacă litigiul anterior a avut alt obiect, constatarea nulității, s-a statuat că cele învederate de reclamanți nu afectează în niciun fel ipoteca, deci nu se poate reține nici stingerea acesteia. De reținut că, cu toate că în prezentul litigiu s-a schimbat, formal obiectul cauzei, față de litigiul anterior, motivele de fapt și de drept sunt aceleași. Practic, în prezenta acțiune s-a invocat tot nulitatea ipotecii, ca urmare a anulării contractului de vânzare-cumpărare inițial, făcându-se vorbire, în mod expres, de principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal.

S-a mia invocat principiul „fraus omnia corrumpit”, însă nu s-a dovedit nicio fraudă din partea adversarului.

Inopozabilitatea hotărârii judecătorești de anulare a contractului de vânzare-cumpărare inițial față de bancă, determină, încă o dată, aplicabilitatea protecției bunei-credințe și a prev. art. 1746 din vechiul Cod civil, ambele reținute în litigiul anterior și de prima instanță, în prezenta cauză.

Nu se poate reține necercetarea fondului de către prima instanță, aceasta nu a reținut doar neplata obligației principale, ci a aplicat și prev. art. 1746 vechiul Cod civil, ca și în litigiul anterior. De altfel, toate motivele din acțiune au fost, pe larg, reanalizate de tribunal, pe fond, văzând și prev. art. 431 al. 2 din noul Cod de procedură civilă.

În concluzie, motivele expuse de reclamanți în acțiune fie tind să înlăture ceea ce s-a statuat în litigiul anterior, fie sunt nefondate, astfel cum, pe larg, s-a arătat mai sus.

În consecință, în baza art. 480 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, tribunalul va respinge apelul, ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge apelul declarat de către reclamanții I. D. G., I. V. D., domiciliați în Fălticeni, ., ., jud. Suceava și la av. C. R. – Suceava, .. 1, ., . civile nr. 1692 din data de 16 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimată fiind pârâții H. C. D. C., H. Gh. S. M., domiciliați în Fălticeni, ., ., jud. Suceava și C. B. SA – Sucursala Suceava – Suceava, ., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din data de 6 martie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

A. I. M. M. C. S. A.-M.

Red. A.I.M.

Judecător fond D. E. G.

Tehnored. S.A.M.

9 ex./18.03.2015

← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 121/2015. Tribunalul SUCEAVA		Revendicare imobiliară. Decizia nr. 176/2015. Tribunalul SUCEAVA →

Radiere ipoteca. Decizia nr. 303/2015. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Radiere ipoteca. Decizia nr. 303/2015. Tribunalul SUCEAVA