Revendicare imobiliară. Decizia nr. 324/2015. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 324/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 324/2015

Dosar nr._ revendicare

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 324/2015

Ședința publică de la 22 Mai 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE V. O. D.

Judecător A. I. M.

Judecător L. A.

Grefier L. A.

Pe rol judecarea recursului declarat de către recurentul-pârât C. G. - prin mandatar Carleciuc A. R.-mun Rădăuți, Calea Bucovinei, nr.42, ., CP_, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.337/26.01.2015 în contradictoriu cu intimații V. A. și V. N., ambii domiciliați în mun Rădăuți, ..33, CP_, jud Suceava.

La apelul nominal făcut în ședința publică, al prima și la a doua strigare a cauzei lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că prin Serviciul Registratură al Tribunalului Suceava în data de 14.05.2015 s-a depus întâmpinare de către intimați.

Instanța, văzând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă de către intimați prin întâmpinarea formulată în data de 14.05.2015, invocă din oficiu excepția tardivității motivării recursului și rămâne în pronunțare asupra acesteia.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

P. acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 17 august 2011 reclamantul C. G., prin mandatar Carleciuc A. R. i-a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâții Primăria Municipiului Rădăuți, V. A. și V. N., solicitând instanței pentru ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună radierea parțială a intabulării pentru p.v. 554/2 din C.F._, situată în intravilanul mun. Rădăuți, județul Suceava.

În motivarea acțiunii, reclamantul C. G. a arătat că în fapt este coproprietar al imobilului situat în . compus din curți-construcții, identic cu p.v. 650/9 din C.F. 9449 și teren arabil, identic cu p.v. 556/2 din C.F. 6330 dobândit prin moștenire de la autoarea C. O., în calitate de fiu al acesteia, care, la rândul ei l-a dobândit prin moștenire de la proprietarul tabular C. V., în calitate de soție supraviețuitoare alături de reclamant.

În anul 1998, prin sentința civilă nr. 5981 din data de 30.11.1998 pronunțată în dosarul nr. 5610/1998 al Judecătoriei Rădăuți, autoarea C. O. obține includerea pe titlu de proprietate a suprafeței de 807 m.p. identică cu p.v. 650/9 din CF 9449 și 413 mp teren arabil identic cu p.f. 556/2 din CF 6330 a . a acestei sentințe, Primăria municipiului Rădăuți a întocmit procesul-verbal de punere în posesie pentru eliberarea titlului de proprietate nr.3698/11.04.2002 în care figura la punctul B suprafața primita în intravilan un total de 2220 m.p., din care cc. 807 m.p. și 1413 m.p. arabil.

În anul 2010, suprafața de 340 m.p. situată pe p.v. 554/2 aparținând numitului Drehluta V., alipită de p.v. 650/9 a fost cumpărată de pârâții V. A. și V. N.. Tot în acel an, pârâtul V. A. a venit la domiciliul său susținând că suprafața de 340 m.p. din gradina reclamantului alipită de ., ar fi a statului roman și că el o va obține. D. urmare, lucrători din cadrul Camerei Agricole a Primăriei municipiului Rădăuți au venit la imobilul situat în Rădăuți, . și au măsurat gardul fără sa anunțe pe reclamantul C. G. în prealabil iar în momentul în care acesta, prin mandatar, a solicitat explicații din partea lor, aceștia i-au răspuns ca au fost trimiși de domnul inginer T. pentru a măsura frontul.

Pârâții V. A. și V. N. au formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care au solicitat să fie obligat reclamantul la ridicarea gardului de 22 m. liniari plasă de sârmă și 2 m liniari gard de lemn cu temelie beton edificați ilegal și fără autorizație pe terenul proprietatea lor, cât și eliberarea suprafeței de aproximativ 50 m.p. teren.

În drept și-a întemeiat întâmpinarea formulată pe disp. art. 115 -118 C.p.c, art. 480 C.civ..

Instanța a dispus disjungerea cererii reconvenționale, fiind astfel format dosarul nr._ al Judecătoriei Rădăuți.

Pârâtul C. G. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reconvenționale arătând că, în fapt, parcela nr._ de 340 mp. rezultată în urma ieșirii din diviziune, reprezintă tocmai suprafața care a fost dobândită de C. O. - mama sa în baza sentinței civile nr. 5981/ 30.11.1998, pronunțată în dosarul nr.5610/1998 al Judecătoriei Rădăuți și care a fost inclusă în titlul de proprietate nr. 3698/11.04.2002.

Această parcelă a fost tot timpul în posesia familiei pârâtului, iar conturul parcelei și linia de hotar au fost întotdeauna aceleași după cum rezultă din fișa corpului de proprietate întocmită pentru eliberarea titlului de proprietate, iar gardul lemn cu temelie de beton la care face referire reclamantul exista la data la care acesta a cumpărat parcela nr._ de 340 mp.

În vederea soluționării cauzei, instanța a avut în vedere înscrisurile depuse de părți la dosar precum și raportul de expertiză ce a fost efectuat de către expert tehnic judiciar R. A.-M..

P. sentința civilă nr.2525 din data de 01.10.2013 a Judecătoriei Rădăuți s-a admis în parte acțiunea având ca obiect revendicare și ridicare gard formulată de reclamanții V. A. și V. N., în contradictoriu cu pârâtul C. G., prin mandatar Carleciuc A. R. și s-a dispus să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 46 m.p. identificat cu suplimentul la raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert tehnic judiciar R. A. M. și să ridice gardul amplasat pe suprafața de 46 m.p..

P. sentința civilă nr.480 din data de 21.02.2014 a Tribunalului Suceava s-a admis recursul declarat de pârâtul C. G., s-a casat sentința civilă mai sus menționată și s-a trimisa cauza spre rejudecare.

Instanța de control judiciar a reținut existența unei contradicții în suplimentul la raportul de expertiză, - reclamanților le lipsesc doar 5 mp, dar pârâtul le ocupă 46 mp. Reies și contradicții între lucrarea inițială și suplimentul ulterior: se indică inițial o suprapunere scriptică de 36 mp, cu ocuparea a 5 mp din terenul reclamanților din partea pârâtului, respectiv ocuparea suprafeței de 46 mp, de către pârât și că identificările expertului au avut în vedere, în principal, modul de intabulare, când trebuia să se raporteze la actele de proprietate, mai ales că se contestă intabularea (pârâtul a arătat că reclamanții au dobândit suprafața de 340 mp în formă dreptunghiulară, iar linia de hotar dintre părți a fost dintotdeauna dreaptă).

P. sentința civilă nr.337/26.01.2015 a Judecătoriei Rădăuți, prima instanță, în rejudecare a admis, în parte, acțiunea civilă având ca obiect „revendicare”, formulată de reclamanții V. A. și V. N., ambii domiciliați în mun. Rădăuți, .. 33, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâtul C. G. – prin mandatar Carleciuc A. R., domiciliată în mun. Rădăuți, ..n., ., și, în consecință:

A obligat pârâtul să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 46 m.p., așa cum a fost identificată în anexa nr. 4 la suplimentul nr. 2 al raportului de expertiză întocmit de ing. R. A.-M..

A obligat pârâtul să ridice gardul amplasat pe terenul în cauză, așa cum a fost identificat prin anexa nr. 4 la suplimentul nr. 2 al raportului de expertiză.

A obligat pârâtul să plătească statului suma de 3500 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În vederea soluționării cauzei, instanța a avut în vedere înscrisurile depuse de părți la dosar și s-a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză care să urmărească și cele reținute de Tribunalul Suceava prin decizia de casare, cât și înscrisurile noi prezentate de părți.

Analizând materialul probator, instanța a constatat că reclamanții au solicitat ca pârâtul să le predea suprafața de 46 mp. și să-și ridice gardul amplasat pe porțiunea de teren ocupată, sens în care în acest ciclu procesual a depus notele de ședință de la filele nr.8-10.

Prima instanță a reținut că părțile nu au contestat concluziile din suplimentul nr.2 la Raportul de expertiză judiciară întocmit de ing. R. A.-M. și nici nu au solicitat administrarea altor probe în prezenta cauză.

Conform concluziilor expertului judiciar în teren există o suprapunere scriptică între parcelele deținute de părți și Statul Român în limita suprafeței de 36 mp. parte din parcela nr._ din C.F. nr._ Rădăuți și a suprafeței de 294 mp. cu nr. cadastral_ din C.F. nr._, dar fizic terenul reclamanților și terenul pârâtului se suprapun pe o suprafață de 5 mp., suprafață ce lipsește reclamanților conform actelor de proprietate (a se vedea anexa nr.3).

P. răspunsul de la fila nr.75, expertul judiciar a clarificat contradicțiile reținute de instanța de control judiciar prezentând în detaliu fiecare suprafață de teren, instanța reținând că suprafața de 46 mp. ocupată fără drept de pârât este formată din suprafața de 36 mp. așa cum a fost identificată prin Anexa nr.4 și suprafața de 10 mp. așa cum a fost identificată prin Anexa nr.2, identificare ce corespunde și cu planul înscris în cartea funciară (fila nr.24).

Astfel pârâtul ocupă o suprafață de 15 mp. ce provine din aliniamentul gardului de plasă și pentru care nu deține nici un fel de acte de proprietate, formată din suprafața de 5 mp. și suprafața de 10 mp. (Anexa nr.2, unde delimitarea este făcută prin linia de culoare maro ce delimitează terenul reclamanților), doar .. făcând parte din terenul proprietatea reclamanților. La această suprafață de teren se adaugă și . 36 mp. deținută de pârât din terenul înscris în Cartea funciară pe numele lui V. A. și V. N..

Prima instanță a apreciat că pârâtul confundă suprafața de teren pe care cele două parcele se suprapun, respectiv 5 mp., cu suprafața de teren pe care acesta o deține fără acte din proprietatea reclamanților, respectiv 46 mp..

În cadrul acțiunii în revendicare de drept comun, reclamanții trebuie să facă dovada existenței unui „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție și aceasta obligă instanța la analiza existenței dreptului de proprietate în patrimoniul reclamantului și în caz afirmativ la compararea titlurilor opuse și prin respectarea principiului securității raporturilor juridice. Deesența acțiunii revendicareestecompararea titlurilordeproprietate invocatedecătre părți urmândsă sedea eficiență juridică titlului mai bine caracterizat.

În situația dată, pârâtul nu și-a înscris dreptul de proprietate în Cartea Funciară, evitând procedura administrativă în fața O.C.P.I., iar titlul de proprietate al reclamanților a fost verificat și cu ocazia partajului cu Statul Român și Municipiul Rădăuți în dosarul nr._, dar și în dosarul civil nr._ având ca obiect rectificare funciară, în care s-a pronunțat sentința civilă nr.2454/05.06.2012.

Prima instanță a reținut că reclamanții au fost în indiviziune cu acest teren, prin sentința civilă nr.2643/30.06.2011 primind lotul identificat cu nr._, care se învecina cu lotul identificat cu nr. cadastral_ proprietar tabular Statul Român și nu C. G., care prin modificarea configurațiilor parcelelor proprietatea sa a ocupat și acest teren și parte din parcela nr._.

În mod evident prin modificarea configurației și suprafeței parcelei nr.556/2 de la 1000 mp. la 1413 mp., pârâtul a ocupat . vecinătate, nr. cadastral_ proprietar tabular Statul Român și parte din parcela nr._, proprietatea reclamanților.

Conform extrasului de carte funciară de la fila nr.7 dosar nr.5610/1998 . avea suprafața de 250 mp. curți-construcții și . arătură avea suprafața de 1330 mp., iar Titlul de proprietate nr.30/10.02.1993 a fost eliberat autoarei pârâtului pentru 1000 mp. teren intravilan arabil.

P. planul de situație de la fila nr.4 s-a schimbat configurația parcelelor, p.v. nr.650/9 din C.F. nr.9449 având suprafața de 807 mp., iar p.f. nr.556/2 din C.F. nr.6330 suprafața de 1413 mp., fără a se explica în procedura litigioasă de fond funciar aceste modificări, dar și proveniența exactă.

Prima instanță a apreciat că expertiza judiciară prezintă în mod exact istoricul parcelelor, acest istoric nefiind analizat în cadrul litigiului de fond funciar, condiții în care titlul reclamanților este mai bine caracterizat, iar documentația întocmită pentru înscrierea dreptului de proprietate a făcut obiectul verificărilor recente, în baza noilor coordonate, la O.C.P.I..

În consecință, prima instanță a admis, în parte, acțiunea și a obligat pârâtul să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 46 m.p., așa cum a fost identificată în anexa nr.4 la suplimentul nr.2 la raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert tehnic judiciar R. A.-M..

A obligat pârâtul să ridice gardul amplasat pe terenul în cauză, așa cum a fost identificat în anexa nr.4 la suplimentul nr.2 la raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert tehnic judiciar R. A.-M..

Conform art. 18 din OUG nr. 51/2008, a obligat pârâtul să plătească statului suma de 3500 lei, reprezentând ajutorul public judiciar de care au beneficiat reclamanții, constând în plata expertului judiciar.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul C. G. - prin mandatar Carleciuc A. R. arătând prin cererea de recurs formulată că motivele le va prezenta la o dată ulterioară ( fila 4 dosar recurs)

Intimații V. A. și V. N. au formulat întâmpinare f.16-17.

În ședința publică din data de 22.05._, instanța, din oficiu a invocat excepția tardivității motivării recursului.

Analizând cu prioritate excepția tardivității motivării recursului, invocată din oficiu de către instanță, în temeiul dispozițiilor art.137 alin.(1)Cod procedură civilă conform cărora”Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos,în totul sau în parte, cercetarea fondului pricinii.” tribunalul reține următoarele:

Potrivit art.301 din Vechiul cod de procedură civilă, termenul de recurs este de 15 de zile și se socotește de la comunicarea hotărârii.

Potrivit art.303 alin.1 și 2 Vechiul cod de procedură civilă „(1) Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs. (2) Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.”

În speță, această comunicare a fost făcută pârâtului la data de 30.03.2015 (dovada de comunicare, fila 105 dosar fond rejudecare) iar recursul a fost declarat în data de 14.04.2015 ( fila 4 dosar recurs), cu respectarea termenului legal de 15 zile, calculat conform art. 101 Cod procedură civilă însă motivele de recurs au fost depuse în data de 30.04.2015, cu depășirea termenului de 15 zile.

Potrivit art. 306 alin.1 din vechiul Cod de procedură civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.

Întrucât motivele de recurs au fost depuse de către recurent la data de 30.04.2015 conform ștampilei de intrare ( f.6 dosar recurs), cu nerespectarea termenului de 15, reține tribunalul că termenul de depunere a motivelor de recurs, calculat, de la data comunicării hotărârii, a expirat, astfel că partea este decăzută din dreptul de a-i mai fi analizate criticile aduse sentinței atacate, demersul său fiind tardiv formulat.

În beneficiul recurentului, Tribunalul nu poate soluționa cauza decât având în vedere motivele de recurs formulate. Orice alte aspecte, de ordine privată nu pot fi reținute, întrucât, conform art.306 alin.2 Cod procedură civilă, din oficiu, instanța de recurs poate invoca doar motive de ordine publică, care în speță,nu sunt date. A invoca din oficiu,orice alte aspecte ar transforma instanța de recurs în apărătorul părții. Mai mult, niciun alt aspect nu a fost pus în discuția intimaților, iar a reține asemenea aspecte ar încălca dreptul acesteia la apărare, întrucât nu i s-a dat posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere. De altfel, chiar și motivele de ordine publică invocate din oficiu de instanță, trebuie puse în dezbaterea părților, conform art. 306 alin.2 cod procedură civilă.

Așa fiind, în baza art.316 raportat la art.306 alin.1 din Vechiul cod de procedură civilă instanța va admite excepția tardivității motivării recursului și va anula recursul ca tardiv motivat..

Cu privire la solicitarea intimaților de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată Tribunalul reține că se pot acorda cheltuielile de judecata în raport de actele justificative ale plăților efectuate, însă, văzând că nu s-a depus nicio dovadă de către intimați care să justifice acordarea a acestora, va respinge cererea pentru cheltuieli de judecată, formulată de intimați, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția tardivității motivării recursului.

Anulează recursul declarat de către recurentul-pârât C. G. - prin mandatar Carleciuc A. R.-mun Rădăuți, Calea Bucovinei, nr.42, ., CP_, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.337/26.01.2015 în contradictoriu cu intimații V. A. și V. N., ambii domiciliați în mun Rădăuți, ..33, CP_, jud Suceava, ca tardiv motivat.

Respinge cererea pentru cheltuieli de judecată, formulată de intimați, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 22 Mai 2015.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

A. I. M. V. O. D. L. A. L. A.

Red V.O.D

Jud.fond C. G.-O.

Tehnored.L.A.

2 ex./29.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 324/2015. Tribunalul SUCEAVA