Obligaţie de a face. Decizia nr. 312/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 312/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 312/2015
Dosar nr._ - obligația de a face -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 312
Ședința publică din data de 10 martie 2015
Președinte- T. M.
Judecător - M. C.
Grefier - P. T.
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de reclamanta B. A., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat A. M., mun.Gura Humorului, ., jud.Suceava și pîrîta Asociația de P. nr.1 Gura Humorului – prin președinte B. I., cu sediul în Gura Humorului ..43, jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.824 din 16 septembrie 2014 a Judecătoriei Gura Humorului (dosar nr._ ).
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat A. N. pentru reclamanta apelantă și B. I. – președinte, pentru pîrîta apelantă, lipsă fiind reclamanta apelantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art.131 al. 1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că este competent din punct de vedere general, material și teritorial să soluționeze pricina, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 95 pct. 2 și art. 482 din Noul Cod de procedură civilă.
Totodată instanța constată că reclamanta apelantă a timbrat apelul cu suma de 120 lei (f.46), pîrîta apelantă a timbrat apelul cu suma de 451 lei (f.43), avînd în vedere că în cauză nu mai sunt invocate alte excepții, formulate alte cereri și de administrat alte probe, declară cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul apelurilor.
Avocat A. N. pentru reclamanta apelantă, a cerut admiterea apelului astfel cum a fost motivat, cu cheltuieli de judecată și respingerea apelului pîrîtei, ca nefondat.
Reprezentantul pîrîtei apelante a cerut admiterea apelului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată și respingerea apelului declarat de reclamantă.
Declarînd dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelurilor de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului din data de 25 iunie 2013 și înregistrată sub nr._, reclamanta B. A. M. a chemat în judecată pe pârâta Asociația de proprietari, . în ..C2, ., . Humorului, pentru ca aceasta să fie obligată la repararea acoperișului blocului C2, ., . Humorului, inclusiv al apartamentului situat în ..C2, ., . Humorului, proprietate personală a reclamantei. A mai solicitat autorizarea reclamantei la repararea acoperișului pe cheltuiala pârâtei și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că are un apartament situat la adresa menționată în cerere, pe care, în urmă cu vreo 7 sau 8 ani în urmă l-a renovat începând de la izolația de pe . interior. Mai arată reclamanta că a trebuit să refacă izolația pentru că avea infiltrație dar având în vedere faptul că vecinul de deasupra sa are găuri acoperite cu nisip, toată apa de pe partea lui se scurge în apartamentul său. Astfel, arată că scurgerea blocului este către ea și apa se infiltrează intrând în casa sa, la momentul de față fiindu-i căzută o bucată de plafon, la intrare. Totodată reclamanta arată că a încercat să ia legătura cu vecinul său însă acesta nu dorește deloc să se înțeleagă în vederea reparării acoperișului. Reclamanta a contactat administratorul blocului dar și acesta i-a zis că nu poate să facă nimic. Menționează faptul că apartamentele alăturate și-au făcut acoperișul acum 15 ani, rămânând doar reclamanta și cu acest vecin. Astfel celelalte două apartamente au acoperiș pentru că vecinii le-au construit cu banii proprii acum 10-12 ani iar la apartamentul său exista infiltrație pe toată suprafața și a refăcut izolația cu 6 ani în urmă, cu bani proprii, însă pe partea vecinului nu s-a izolat și apa se scurge printre plăci și vine către apartamentul său. Acum 13 ani s-au adunat niște bani inclusiv de la ea, pentru renovarea blocului și acoperiș, însă nici până în ziua de azi nu s-a reparat acoperișul, fiind nevoită să-și refacă singură tot apartamentul, cheltuind suma de 25.000 euro.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 16 din Legea nr. 230/2007, art. 17 din Legea nr. 230/2007, art. 34 din Legea nr. 230/2007, art. 40 din Legea nr. 230/2007, art. 194 și urm. C.p.civ., art.1350 C.civ., art. 1357 C.civ. și urm..
La data de 11.07.2013 reclamanta a depus la dosarul cauzei împuternicire avocațială, plic copie, încheiere nr. 2195, 2196 și 2197, planșe foto, C.I..
Pârâta nu a formulat întâmpinare însă la data de 01.04.2014 a fost primit la dosarul cauzei adresa nr. 101/31.03.2014 prin care aceasta a susținut că din constatarea sa la fața locului izolația acoperișului blocului C 2, . 20, al cărui proprietar este d-na B. A., a fost necorespunzător, în sensul că izolația veche a fost înlăturată, aplicându-se un înveliș mai subțire, pe o suprafață de câțiva metri pătrați, până la țeava de scurgere a apei meteorice, însă izolația în jurul țevii respective, nu a cuprins și bordura țevii, ci numai până la baza acesteia, ceea ce a făcut ca peste timp, centura izolatoare să cedeze din cauza diferențelor de temperatură de la iarnă la vară și apa să se infiltreze pe lângă țeavă. Astfel, apa a pătruns prin tavanul din holul de intrare al apartamentului și a făcut ca acesta să se dărâme. Precizează pârâta că lucrarea de izolație nu a fost avizată și monitorizată de către departamentul de construcții al Primăriei Gura Humorului. Solicită totodată instanței să-i solicite proprietarului să nominalizeze persoanele care au efectuat lucrarea de izolație, cu obligația ca acestea să remedieze situația și să suporte consecințele materiale și pecuniare. Se mai arată că de degradarea apartamentului nu se fac vinovați nici locatarii învecinați cu apartamentul și nici asociația de locatari, care potrivit Legii 230/2007, privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, nu are nicio obligație de a remedia astfel de situații, rezolvarea acestora revenind în sarcina exclusivă a proprietarilor de apartamente.
Judecătoria Gura Humorului, prin sentința civilă nr.824 din 16 septembrie 2014 a admis cererea având ca obiect:”obligația de a face” și în consecință:
A obligat pârâta să repare acoperișul blocului C2, . . orașul Gura Humorului;
A autorizat reclamanta să repare ori să facă să fie reparat acoperișul blocului C2, . . orașul Gura Humorului pe cheltuiala pârâtei;
A dispus restituirea ca nedatorată a sumei de 335 lei reprezentând parte din suma achitată de reclamantă cu titlu de taxă judiciară de timbru;
A obligat pârâta să achite reclamantei suma de 2620 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru în valoare de 920 de lei și onorariu expert în cuantum de 1700 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, potrivit încheierii nr. 2195, 2196 și 2197 din dosar nr. 2195, 2196 și 2197/17.10.2004, emisă de Judecătoria Gura Humorului – Cartea Funciară (fila 16) s-a intabulat dreptul de proprietate în indiviziune pentru B. A. M. cu ¼ și B. C. M. cu ¾ pentru apartamentul dobândit prin moștenire după B. C. R..
Martorul Paraliuc R. G. a arătat că a lucrat în urmă cu vreo 5-6 ani la renovarea apartamentului reclamantei din orașul Gura Humorului, împreună cu fratele acesteia. Cu această ocazie a constatat că tavanul și pereții erau ui de la pa de ploaie care se infiltra prin tavan. A arătat că este necesar să se facă acoperișul aferent atât apartamentului reclamantei cât și al vecinului pentru a nu se mai produce infiltrații.
Cu ocazia efectuării cercetării la față locului expertul a făcut constatări cu privire la zona acoperișului terasă a blocului C2, . Humorului. Referitor la zona acoperișului terasă de peste apartamentul în litigiu expertul a constatat că: zona a fost refăcută recent; stratul de membrană hidroizolatoare acoperă apartamentul în litigiu și o mică parte din apartamentul vecin și din holul casei scării, peste stratul de membrană hidroizolatoare s-a aplicat un strat de protecție suplimentar, probabil după ce s-a constatat ineficiența realizării hidroizolației aplicate; în această zonă se află conducta de scurgere a apelor pluviale, a cărei gură de scurgere a fost realizată cu materiale actuale, noi; nu este protejată de un parafrunzar, cu rol de eliminare a riscului obturării cu corpuri solide a scurgerilor pluviale; în planul acoperișului se mai află și o gaură de aerisire și un coș de fum din zidărie, realizat probabil de locatari, aparent sunt corect izolate în acoperiș; aticul este hidroizolat de jur împrejurul întregului de acoperiș terasă pe verticală și este acoperit cu tablă; pe suprafața acoperișului terasei se găsesc bucăți sparte din plăcile de azbociment ce constituie învelitoarea șarpantei porțiunii dreapta a scării B, a blocului C 2, cărămizi și resturi ale fostelor antene TV; acoperișul șarpantă ce mărginește zona studiată este într-o stare tehnică nesatisfăcătoare plăci ondulate din azbociment lipsă sau sparte, închiderea laterală a podului cu scândură nu este continuă, iar la nivelul acoperișului terasă acesta pare să înțepe stratul hidroizolator.
Referitor la zona acoperișului terasă de peste apartamentul vecin expertul a constatat că această zonă nu a fost refăcută de mulți ani, a fost refăcută recent doar zona marginală dinspre atic; stratul de membrană hidroizolatoare din câmp, ce acoperă în cea mai mare parte apartamentul vecin celui în litigiu și parte din holul casei scării, este deteriorat, prezintă crăpături și zone umflate, în planul acoperișului se află o gaură de aerisire și un coș de fum din zidărie, realizat probabil de locatari cu ani în urmă; aticul este hidroizolat de jur împrejurul întregului de acoperiș terasă pe verticală și este acoperit cu tablă; pe suprafața acoperișului terasă se găsesc gunoaie, resturi de cărămidă, resturi de materiale folosite la hidroizolațiile realizate p parcurs, bucăți de lemn, probabil rămase de la execuția șarpantei de peste porțiunea dreaptă a scării; acoperișul șarpantă ce mărginește zona studiată este într-o stare tehnică nesatisfăcătoare plăci ondulate din azbociment lipsă sau sparte, închiderea laterală a podului cu scândură la nivelul acoperișului terasă pare să înțepe stratul hidroizolator.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, principalele cauze ale infiltrațiilor de apă care au cauzat daune apartamentului în litigiu sunt fisurile în structura membranei hidroizolatoare vechi, de deasupra apartamentului vecin, provocate de temperaturile scăzute sau căldura excesivă și pot fi: elemente existente pe întregul acoperiș care străpung total acoperișul și a căror izolație s-a deteriorat sau nu a fost făcută corespunzător ; zone ale hidroizolației înțepate sau perforate mecanic de posibile foste antene TV, plăci ondulate din azbociment sparte căzute pe șarpanta vecină, elemente ale șarpantei vecine, resturile de cărămidă și materiale de construcție rămase pe acoperiș, în zona apartamentului vecin, care sub greutatea lor ar fi putut perfora stratul de bitum; termosudura întreruptă sau slabă la îmbinarea benzilor hidroizolante, marginile neetanșe de hidroizolație montate contra apei.
De asemenea, expertul a mai concluzionat că scara blocului, zona stânga, care și-a păstrat tipul de acoperiș proiectat, are amplasată scurgerea deasupra apartamentului în litigiu, aceasta trece prin colțul holului de acces în apartament, în imediata vecinătate a apartamentului alăturat. Acoperișul de pe partea reclamantei a fost reparat. O nouă intervenție asupra acestuia, cu scopul de a elimina orice suspiciuni cu privire la a execuție, nu ar înlătura deficiența acoperișului – stânga scării B, a blocului C2.
Expertul a arătat că pagubele aduse apartamentului reclamantei, cauzate de infiltrațiile de apă din precipitații sunt în valoare de 6700 lei și corespund costului tehnic de refacere a finisajelor afectate.
Față de acest probatoriu instanța a reținut că apartamentului situat în ..C2, ., . Humorului i-au fost aduse pagube cauzate de infiltrațiile de apă din precipitații. Cauza producerii infiltrațiilor de apă din precipitații o reprezintă starea tehnică nesatisfăcătoare a acoperișului blocului C2, ., . Humorului.
Potrivit art. 34 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 administrarea, întreținerea, investițiile și reparațiile asupra proprietății comune sunt în sarcina asociației de proprietari.
Potrivit art. 649 alin.1 lit. b C.civ. acoperișul face parte din categoria părților comune, care la rândul lor fac obiectul unui drept de coproprietate forțată aparținând proprietarilor diferiți ai imobilului.
În consecință, instanța a apreciat că acoperișul blocului C2, ., . Humorului face obiectul proprietății comune, iar repararea acestuia este în sarcina asociației de proprietari, respectiv a pârâtei.
Împotriva sentinței civile au declarat apel părțile.
Reclamanta B. A., în apelul său, a criticat hotărîrea pentru nelegalitate motivat de încălcarea principiului disponibilității părților, instanța confundînd apartamentul proprietatea sa cu acoperișul vecinului în condițiile în care legea stabilește că acoperișul întregului . a tuturor proprietarilor și nu proprietatea sa exclusivă.
A criticat calculul greșit al taxei de timbru.
Pîrîta Asociația de P. nr.1 Gura Humorului – prin președinte B. I., a criticat soluția pentru nelegalitate motivat de faptul că nu au fost respectate actele de procedură privind comunicarea cererii de chemare în judecată sau a raportului de expertiză întocmit în cauză, în vederea studierii și a formulării probelor și obiecțiunilor.
A criticat și faptul că prima instanță nu a exercitat rolul activ în stabilirea obiectivelor efectuării expertizei, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei, hotărîrea fiind dată cu încălcarea principiului contradictorialității.
Verificînd actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelurile sînt fondate.
Astfel, chiar dacă nu poate fi reținută apărarea pîrîtei relativ la faptul că nu i s-a comunicat copia cererii de chemare în judecată întrucît, din actele de procedură depuse la dosar rezultă că s-au îndeplinit prev.art.201(1) Cod procedură civilă, totuși, din încheierea din 16 septembrie 2013 prin care s-a constatat că reclamanta a depus cerere de probe care au fost admise, nu rezultă că aceasta a fost comunicată pîrîtei.
De asemenea, fiind admisă cererea cu efectuarea unei expertize, la termenul din 14 octombrie 2013, nu i s-a comunicat pîrîtei măsura dispusă, nu i s-a cerut să formuleze obiective și nici nu i s-a comunicat numele expertului și a pus în discuția acesteia obiectivele reclamantei.
Procedînd astfel, prima instanță a încălcat principiul contradictorialității prevăzut de art.14 Cod procedură civilă.
Mai mult, deși pentru termenul din 3 aprilie 2014, pîrîta a formulat precizări pentru expert în realizarea raportului de expertiză tehnică judiciară (f.80-81), instanța a dispus comunicarea acestora reclamantei astfel încît, prin raportul de expertiză întocmit, s-a stabilit că se impune să fie reparat acoperișul blocului C2, sc.B din . obiectul cauzei dedusă judecății vizează apartamentul 20, proprietatea personală a reclamantei.
Obligînd pîrîta și autorizînd reclamanta să repare acoperișul întregii scări B din blocul C2, prima instanță a încălcat principiul disponibilității părților, acordînd ceea ce nu s-a cerut.
Nu poate fi reținută motivarea primei instanțe relativ la faptul că pentru rezolvarea problemelor de infiltrație a apei se impune și repararea acoperișului vecinului, atîta timp cît acesta nu este parte în proces.
Cum, aceste aspecte nu pot fi rezolvate în apel, dată fiind cererea expresă a părților de a fi trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, în baza art.480 alin.3 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelurile, va anula sentința civilă și va dispune în consecință.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite apelurile declarate de reclamanta B. A., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat A. M., mun.Gura Humorului, ., jud.Suceava și pîrîta Asociația de P. nr.1 Gura Humorului – prin președinte B. I., cu sediul în Gura Humorului ..43, jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.824 din 16 septembrie 2014 a Judecătoriei Gura Humorului (dosar nr._ ).
Anulează sentința civilă și trimite cauza spre rejudecare la prima instanță.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10 martie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
T. M. M. C. P. T.
Red. T.M.
Jud.fond – Șalar A. I.
Tehnored.P.T. – Ex.4 – 3 aprilie 2015
| ← Fond funciar. Decizia nr. 181/2015. Tribunalul SUCEAVA | Anulare act. Decizia nr. 323/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
