Revendicare imobiliară. Decizia nr. 357/2015. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 357/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 8066/314/2010

Dosar nr._ revendicare imobiliară

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 357/2015

Ședința publică de la 05 Iunie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A. I. M.

Judecător L. A.

Judecător V. O. D.

Grefier L. A.

Pe rol judecarea recursului declarat de către recurentul-reclamant C. E. domiciliat în Ipotești, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.5278/10.11.2014 a Judecătoriei Suceava în contradictoriu cu intimații-pârâți H. M.-Suceava, ..20, jud Suceava, H. S.- Suceava, ..20, jud Suceava, H. G.-Suceava, G. E., nr.44, ..B, ., D. I.-Suceava, ., ., jud Suceava, A. M.-Suceava, ., ., ., C. C.-Ipotești, jud Suceava, C. L. DE FOND FUNCIAR IPOTEȘTI-Ipotești, jud Suceava și C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA-Suceava, jud Suceava.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul asistat de av. Ostaficiuc A. și av. S. S. în substituirea av titular R. S. pentru intimata D. I., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 1368 lei ( fila 23 dosar) pe care o anulează, recursul fiind legal timbrat.

Instanța constată că s-a formulat întâmpinare de către intimata D. I. și de către intimata C. L. de Fond Funciar Ipotești și comunică câte un exemplar al acestora reprezentantei recurentului, precum și un exemplar al întâmpinării formulate de către intimata C. L. de Fond Funciar Ipotești, reprezentantei intimatei D. I..

Av. Ostaficiuc A. solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar de către recurent precum și acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de întâmpinare.

Av. S. S. arată că nu se opune probei cu înscrisuri.

Instanța încuviințează proba cu înscrisurile solicitate de către recurent, urmând ca utilitatea, concludența și pertinența să fie analizată în funcție de ansamblul probelor administrate în cauză.

Cu privire la solicitarea de acordare a unui nou termen de judecată, av S. S. arată că într-adevăr întâmpinare a fost depusă cu mai puțin de 5 zile înaintea termenului de judecată arătând că în întâmpinare este redată poziția de la prima instanță astfel încât califică întâmpinarea ca fiind concluzii scrise. Cu privire la întâmpinarea formulată de intimata C. L. de fond Funciar, această parte nu are calitate procesuală în prezenta cauză.

Av. Ostaficiuc A. arată că având în vedere că întâmpinările au fost depuse cu nerespectarea termenului de 5 zile se justifică amânarea cauzei.

Instanța respinge solicitarea de amânare a cauzei, față de împrejurarea că intimata D. I., prin reprezentant a calificat întâmpinarea depusă ca fiind concluzii scrise și având în vedere că întâmpinarea formulată de intimata C. L. de Fond Funciar Ipotești este foarte sumară.

Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Av. Ostaficiuc A. arată că în ceea ce privește intimata C. L. de Fond Funciar Ipotești, aceasta nu are calitate procesuală în prezenta cauză.. Cu privire la recursul formulat arată că înțelege să critice soluția primei instanțe întrucât acțiunea viza revendicarea a trei suprafețe de teren. Cu privire la autoritatea de lucru judecat, aceasta nu este dată. De asemenea arată că H. P. și H. M. au fost căsătoriți și au avut un copil din altă căsătorie, pe H. G., așa justificându-se existența în registrul agricol a unor terenuri pe numele lui H. G.. Recurentul nu are calitatea de moștenitor după H. G.. Însă aceste terenuri aparțineau lui H. P. și H. M. ca bun comun, cota de 5/8 moștenind H. M. postecedată lui H. P..Se pune problema dacă acțiunea de partaj are caracter constitutiv de drepturi însă recurentul a susținut că aceasta are caracter declarativ de drepturi. Cu privire la cei 0,42 ha, există act de înzestrare pentru C. L.. S-a solicitat anularea titlului de proprietate, acțiunea fiind respinsă cu motivarea că se pot compara titlurile și anume înscrierea în cartea funciară și actul autentic de înzestrare și singura înscriere în registrul agricol. Astfel, solicită admiterea recursului, desființarea sentinței recurate și în rejudecare admiterea acțiunii cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o înmânează instanței.

Av. S. S., pentru intimata D. I. solicită respingerea recursului cu cheltuieli de judecată, arătând că în mod corect a fost respinsă acțiunea reclamantului de revendicare a celor trei suprafețe de teren și anume 0,42 ha, 40 de ari și 26 de ari. Cu privire la titlul de proprietate nr.1002/1995, însăși reclamantul a contestat validitatea acestuia într-un dosar soluționat irevocabil, prin care acțiunea a fost respinsă. Instanța de fond s-a raportat la autoritatea de lucru judecat și a reținut că nu se impun verificări. De asemenea s-a susținut că toate terenurile revendicate ar fi aparținut lui C. L.. Însă prin sentința civilă nr.5712/1998 prin care s-a finalizat partajul averii succesorale după H. P. și H. M. s-a reținut că H. G. este singurul moștenitor după H. P. iar C. L. după H. M.. În dosarul de partaj s-a arătat care sunt bunurile proprii ale lui H. G. astfel încât în mod corect instanța de fond, raportându-se la hotărârea dată în partajul succesoral precum și la cea pronunțată în anulare titlu de proprietate, a respins acțiunea reclamantului.

Av. Ostaficiuc A., în replică arată că partajul după H. P. și H. M. s-a făcut în baza unui titlu anulat, s-a eliberat un nou titlu de proprietate și s-a concluzionat de către Tribunalul Iași că reclamatul își poate justifica pretenția printr-o acțiune în revendicare.

Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 30.08.2010, reclamantul C. E. a chemat în judecată pe pârâta H. M. având ca obiect revendicarea proprietății.

În motivare, reclamantul a arătat că revendicarea proprietății se cere din moștenirea lăsată de cei doi defuncți H. P. a lui I. (decedat la 12.04.1965) și H. M. (născută C., decedată la 21.08.1971, iar averea lăsată este înscrisă în Registrul Agricol al comunei Ipotesti, total suprafața 4.1 ha teren respective 3.9 ha teren trecut pe Adeverința de proprietate nr._ precum și titlurile de proprietate nr. 984/1995 si 1002/1995. Titlul de proprietate este colectiv și sunt înscriși moștenitorii: H. G. si C. C. fiica lui H. G. si C. L. a lui D.. Titlul de proprietate nr. 1002/1995 este înscris H. G.. Moștenirea (averea) lăsata la cei doi defuncți cuprinde 7 parcele funciare la care participa ca singurul moștenitor a lui H. P. fiul său H. G. provenit din prima căsătorie a lui H. P. cu G. M. care a decedat în anul 1931 și C. L. moștenitor colateral a lui H. M. ( n. C. M.) ca frate proveniți de la părinți C. D. și C. M. întrucât s-au căsătorit in anul 1931 si nu au avut copii. În anul 1942 H. P. divorțează motivat ca nu are copii si trăiesc în devălmășie până la decesul lui H. P. timp de 23 ani.

A arătat că terenurile înscrise în Registrul Agricol al comunei Ipotești și predate la cooperativa de producție " 1 Mai" Ipotești în anul 1962 au următoarea

proveniență:

- Zestrea cu care vine H. P. la căsătoria cu H. M.( născuta C. M.);

- Zestrea cu care vine H. M. la căsătoria cu H. P.;

- Terenuri cumpărate (dobândite) in timpul căsătoriei moștenirea lăsata de G. M. + 2600mp pe Tatarasi II Moștenirea lăsata de H. llie + 2600 mp Tatarasi I

- Zestrea a lui H. M. ( născuta ) C. M. cuprinde următoarele parcele funciare:

Trup nr.I

Gradina suprafața 8400 mp valoarea 23 820 000 lei format din doua parcele funciare P.F. nr. 1750/2 2700 mp P.F. 1751, 5700 mp. Din . său C. L. este înscris in C. F.,811 jumătatea sa indiviza 4200 mp gradina și arătura înscris in registrul de legalizare L.NO. 970/1934 este primul act întocmit de părinții C. D. ca act de înzestrare si este prevăzut cu sarcini de îndeplinit. Întrucât părinții mai întocmesc act de înzestrare si pe M. a lui P. H. pentru 8400 mp, act fără sarcini înscris in C. F. 811 din Ipotesti si C. F. 639 din Ipotesti.

Pe 26 martie 1957 matusa M. face contract de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere. Vinde jumătate parte indiviza din suprafața de 84 ari, adică 4200 mp din C.F. nr. 611 Ipotești constând din . Gura Bahnei si C.F. nr. 853 Ipotesti constând din .. Actul de vânzare - cumpărare autentificat cu nr 531/269 anul 1957 luna Martie ziua 26. Tot pe aceasta . întocmește testament pe nume C. E. a lui G. autentificat pe data de 1(unu) aprilie 1957 cu nr. 577/296 întrucât H. G. si C. E. au făcut tranzacții schimbând frontal parcelei I cu partea din spatea parcelei prin act de învoiala nedatat. Învoiala este nula. Se mai intabulează si C. C. in C. F. 853 al comunei Ipotesti cu suprafața de 800 m.p .

Conform testamentului autentificat nr. 2127 în anul 1971 luna iulie ziua 6 nesemnat. Întocmit la domiciliul testatoarei si este supus nulității lipsește semnătura medicului ( daca este apta pentru a întocmi testamentul) C. C. întocmește si certificat de moștenitor în care a dobândit prin moștenire loc extratabular autentificat sub nr. 2127 din 6 iulie 1971.

Trup nr. II

Toloaca 3796 arabil valoarea 5 559 000 lei înscrisă în C.F. p.f. Nr.1369 C.f.43 proprietar tabular Krassi M..

Trup nr. III

Toloaca 4686 mp pasune valoare 6 091 800 lei înscris în C.F. p.f. 1401 C.f. 745 proprietar tabular Krassi M..

Trup nr.IV

Toloaca 6054 mp arabil valoare 9 081 000 lei înscrisă în C.F. p.f. 1524/2 C.F. 743 proprietar tabular Krassi M..

Trup nr.V

Tatarași I 2600 mp arabil cu valoare de 3 475 000 lei . C.F. 3221 pe Suceava, proprietar tabular H. I. a lui Ș..

H. P. vine la căsătorie cu H. M. (născută C. M.) cu următoarele parcele funciare:

Tatarași III . tarlaua 1437 suprafața 7800 mp arabil proprietar tabular în CF nr. 2143 H. P. și H. M. sora lui H. P.. Aceasta . G. zestre la căsătorie în anul 1953, remasurate si evaluate de expert judiciar.

Trup nr.VI

Tatarasii II Suprafata totala de 7800 mp formată din trei suprafețe a câte 2600 mp cu proveniența diferita.

1. . tabulara 1437 înscrisa în CF nr. 3118 pe Suceava

având ca proprietari tabulari:

M. G. cu ½ p. indiviza 2600 mp

G. G. cu ½ p. indiviza 2600 mp

H. V. 2600 mp

Parcelele b si c provin prin cumpărare de către H. P. și H. M.. Mai provin prin cumpărare . Tatarasi Noi formata din 5200 mp si 2800 mp.

. mp este cumpărat de la M. Cîbereac în . cumpărata de la D. G. si Chitana.

Separarea prorietăților:

Proprietatea Măriei H. ( n. C. M.):

- 4200 mp din Trup I Gradina care este bun propriu al tatălui meu C. L. deoarece nu s-a dezbătut succesiunea după decesul mamei Krassi M. decedata pe 24 Decembrie 1954.

- 3796 mp Toloaca provin de la mama Krassi M. - proprietate tabulara

- 4686 mp Toloaca provin de la mama Krassi M. - proprietate tabulara

- 6054 mp Toloaca provin de la mama Krassi M. - proprietate tabulara

- 2600 mp Tatarasi I provin de la primul sot H. llie proprietar tabular

- 2600 mp Ttarasi II provin de la cumpărare

- 4000 mp Tatarasii noi provin de la cumpărare

Proprietatea lui H. P.:

- 2600 mp Tatarasi II care provin de la G. prima soție

- 2600 mp Tatarasi II care provin din cumpărare de P. si M.

- 4000 mp Tatarasii noi care provin prin cumpărare de P. si M.

Parcelele care revin Măriei H. (n. C. M.) revin tatălui său C. L. iar parcelele care revin lui H. P. revin moștenitorului H. G..

Este chemată numita H. M. în fața instanței de judecata având ca obiect"Revendicarea proprietății" pentru următoarele motive:

Acapararea pe căi necinstite a bunului tatălui său C. L. de 4200 mp gradina si arătura prevăzute in act de înzestrare precum și moștenirea a surorii sale H. M. ( născută C. M.) deși cunoșteau ca H. G. este proprietar tabular pe 4200 mp din Trupa I Gradina.

Au împărțit terenurile care sunt intabulate pe bunica Krassi M. în cate 1/1 încălcând prevederile dreptului comun de proprietate. Au întocmit „plan de situație" fals de către Lerca A. reprezentant cadastral al . H. P. moștenește pe H. I. primul soț al M. C..

Au dobândit în instanța prin dol terenurile ce nu li se cuvin prin cele două sentințe civile 5712 din 30.06.1998 și a încheierii din 28.04.1999. Au folosit violenta si amenințarea cu moartea. În anul 1996 H. G. face moștenirea după H. P. tatăl lui ca singur moștenitor și cere în instanța să se reconstituie proprietatea de 6.76 ha teren pe raza . civila nr.3013/1996 se reconstituie un 1 ha teren agricol extravilan teren înscris si în titlul de proprietate. nr 984/1995 Tarlaua 23 . mp vecini: Nord H. G., Est Canal Sud drum Vest Drum.

Radiază în Cărțile Funciare proprietatea tatălui său și a mătușii din Trup I Gradina și se intabulează pe suprafața de 7400 mp pe numitul H. G..

Radiază în cărțile funciare pe bunica Krassi M., vând la o licitație .>

Efectuează executarea silita deși sentința de executare silită era suspendată deoarece s-a achitată taxa de cauțiune pentru a fi judecata contestația la executarea silita.

Efectuează exproprierea pe tatăl său, pe mătușa sa și bunica.

Se încalcă prevederile " Constituției României"

Art 136. punctual (5) Proprietate privata este inviolabila, in condițiile legii Organice.

S-au încălcat prevederile Legii 18/1991 cu completările și modificările la Legea 169/1997, Legea 1/2000 și completate și modificate prin Legea 247/2005 si HGR 890/2005. Completarea cu HGR 1120/2005 având ca obiect modul de aplicare a legii 247/2005.prima modificare a legii nr. 18/1991 se face prin " Recursul făcut la lege de către Procurorul general al României in care prevede ": T. moștenitorii sunt repuși legal în drepturi prin cererile adresate comisiilor de fond funciar.

Astfel tatăl său C. L. întocmește două cereri legale și la timp

Cererea nr. 1616/15.03.1991.

Cere să se reconstituie suprafața de 0.50 ha teren care e proprietatea mamei sale C. M..

Cererea nr. 2099/22.03.1991

C. L. a lui D. cere să se reconstituie 0.71 ha teren moștenire de la sora lui H. M. decedata reg. rol 6/2. C. locala de fond funciar Ipotesti validează C. județeană de fond funciar validează. Se înscriu pe Adeverința de proprietate nr. 115/09.1991 colectiva titlul de proprietate nr. 984 colectiv si modificat.

La efectuarea partajului instanțele judecătorești nu mai validează și fac exproprierea, radiază în cărțile funciare pe tatăl său, bunica și mătușa.

Împărțeala o face prima data C. C., a doua împărțeală o face A. M. (fiica lui H. G.) prin încheiere din 28.04.1999, judecată fără citarea tuturor părților la proces.

În apărare a depus înscrisuri (f.8-75).

La data de 07.02.2011, pârâta H. M. a formulat întâmpinare prin care a arătat că H. P. și M. au fost socri săi și nu au fost despărțiți legal, sau să părăsească imobilul niciuna din părți.

A arătat că ea și soțul său G. i-au întreținut și înmormântat după obiceiul satului în anii 1962-1971.

A arătat că numitul C. L. nu este fiul lui P. a avut un singur copil pe H. P.G. dintr-o căsătorie anterioară cu G. M. și rămânând văduv s-a recăsătorit cu C. M. în 1933 cu aceasta nemaiavând copii.

Toată averea a fost înstrăinată de către H. M. și H. G. care este decedat din 1997 copiilor lor, C. C., H.G., H.M. (A.), H.S., D. I., iar numitul C. E. în mod abuziv se folosește de ale lor terenuri și îi poartă prin tribunale cerând drepturi.

Acesta are să le achite despăgubiri din aceste motive care de 20 ani nu au fost achitate.

La termenul de judecată din data de 18 februarie 2011 reclamantul a depus precizări cu privire la valoarea terenurilor în litigiu, arătând că valoarea totală a bunurilor este de 2947 lei.

La termenul de judecată din data de 3 iunie 2011 reclamantul a arătat că dorește să se judece în contradictoriu cu moștenitorii defunctului H. G. și au fost introduși în cauză în calitate de pârâți numiții: H. G., H. S., D. I. și A. M..

La termenul de judecată din data de 9 septembrie 2011, reclamantul a depus precizări la acțiune prin care arată că suprafața de 0,40 ha din tarlaua „Tătărași Noi” este inclusă în Titlul de proprietate nr.1002/1995 eliberat lui H. G.; suprafața de 0,42 ha teren „G.” este inclusă în Titlul de proprietate nr.984/1995 după H. P.; suprafața de 0,26 ha din tarlaua „Tătărași Noi” este inclusă în titlul nr.984/1995 eliberat după defunctul H. P..

Tot prin precizări la acțiune, pe lângă acțiunea în revendicare și anularea Titlului de Proprietate nr. 1002/1996 eliberat pe numele numitului H. G. precum și modificarea Titlului de Proprietate nr.984/5.07.1995 eliberat după defunctul H. P., a arătat că se impune introducerea în cauză în calitate de pârâți a Comisiei Comunale de Fond Funciar Ipotești și C. Județeană de Fond Funciar Suceava.

A arătat că solicită acest lucru pentru următoarele motive:

- suprafața de 800 mp teren „Tătărașii Noi" evidențiat în Titlul de Proprietate nr. 1002/1996 după H. G. apare trecută nelegal întrucât din această suprafață trebuia trecută doar suprafața de 2800 mp pe care H. G. 1-a primit la căsătorie în 1953 de la tatăl său H. P.. Diferența de 5200 mp trebuia să fie trecută în Titlul de Proprietate nr.984/1995 eliberat după H. P.,

- suprafața de 1000 mp la „"Tătărașii Noi" trebuiau excluși din Titlul de Proprietate a lui H. G. întrucât au fost trecuți pe Titlul de Proprietate ai acestuia fară nicio justificare fiind practic împroprietărit de C. Comunală fără nicio justificare,

- suprafața de 2500 mp în tarlaua „ Tătărași II" este bunul propriu a lui H. G., fiind trecut în registrul agricol și în consecință trebuind să figureze pe acesta,

Titlul de Proprietate nr.984/5.07.1995 trebuie modificat așa cum au solicitat, în sensul că pe lângă H. P. să fie trecută și defuncta H. M. (născută C.), întrucât terenurile trecute în acest titlu aparțin atât lui M. cât și lui P.. Cei doi au fost soț și soție și are importanță să figureze alături de P. și M. deoarece terenurile cuprinse în titlul de proprietate au proveniențe diferite și dat fiind că nu figurează și M. așa cum C. L. a solicitat, urmează a modifica acest titlu.

Tot în acest titlu urmează a fi completate suprafețele reale după cum urmează:

0,65 ha din trupul „Toloaca M." este bun propriu a lui H. M. născută C., ea fiind înzestrată cu acest teren de proprietara tabulară C. M., mama defunctei H. M. născută C.,

- suprafața de 0,39 ha tarlaua „ Toloaca M." are aceeași proveniență ca și suprafața de 0,65 ha din aceeași . de 0,68 ha este în realitate de 0,78 ha, se regăsește în rolul agricol a lui H. G. și trebuia trecut în acest mod și cu alți vecini în titlul de proprietate în locul trupului de teren de 0,80 ha trecut nelegal în tarlaua „Tătărași Noi", suprafață care trebuia trecută în titlul de proprietate eliberat după H. P..

Practic cele 2 suprafețe de 0,80 ha din Titlul de Proprietate nr. 1002/1996 titular H. G. și cea de 0,68 ha din Titlul de Proprietate nr.984/1995 „Tătărași 3 C." trebuie inversate în cele 2 titluri de proprietate, pentru ca reconstituirea să fie reală și conform actelor de proprietate,

- suprafața de 0,58 ha „Tătărași II" din Titlul de Proprietate nr.984/1995 trebuia în realitate să fie în suprafață de 0,78 ha conform registrului agricol și adeverinței de proprietate eliberată inițial,

- suprafața de 0,42 ha „Tătărași I" din Titlul de Proprietate nr.984/1995 a fost trecută nelegal mai mult când în realitate se justifică doar suprafața de 0,26 ha, bun propriu a lui H. M. născută C. de la primul ei soț H. I.,

- suprafața de 0,48 ha „Tarlaua Toloaca M." din Titlul de Proprietate nr.984/1995 este în realitate în suprafață de 0,48 ha, a fost bun propriu a lui H. M. născută C., primit zestre de la C. M., mama ei, care a decedat în 1954,

- suprafața de 0,84 ha „G." din Titlul de Proprietate nr.984/1995 se compune din 2 parcele: . ha identică cu . . ha identică cu . la părinții lui H. M. născută C., respectiv C. D. și M. care a înzestrat-o din altă suprafață cu cota de "/a, iar cealaltă cotă de Vi este înzestrat autorul meu C. L..

În această situație în Titlul de Proprietate nr.984/1995 trebuie să apară doar suprafața de 0,42 ha, iar cealaltă suprafață de 0,42 ha i se cuvenea lui C. L. autorul său și trebuia să fie trecută în titlul de proprietate al acestuia.

Depune la dosar înscrisuri, filele 136-138.

La data de 9 septembrie 2011, la solicitarea reclamantului au fost introduse în cauză în calitate de pârâte, C. locală de fond funciar Ipotești, C. județeană Suceava și C. C..

Prin încheierea de ședință din data de 14.10.2011, s-a disjuns cererea constând în anulare și modificare titlu de proprietate, în vederea formării unui nou dosar având ca obiect „fond funciar”.

Prin încheierea de ședință din data de 18.11.2011, s-a dispus suspendarea cauzei în baza art.244 Cod procedură civilă, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._ al judecătoriei Suceava.

La data de 08.08.2013 s-a depus cerere de repunere pe rol a cauzei, cerere încuviințată prin încheierea de ședință din data de 4 octombrie 2014.

La termenul de judecată din data de 7 martie 2014, reclamantul a depus precizări cu privire la terenurile revendicate de la pârâți.

A arătat că suprafața de 4200 mp teren ce face parte din trupul 1 „G.” dobândit prin actul de vânzare-cumpărare nr.970 din 1936 de C. D. și M. a fost înstrăinată autorului său C. L..

Cu privire la suprafața de 4000 mp teren din trupul „Tătărașii Noi” cumpărat de soții Costiuc petru și M. de la M. C. (proprietar tabular), terenul i se cuvine autorului său C. L., frate cu cumpărătoarea H. M. care nu a avut copii și care l-a moștenit și pe soțul ei H. P. în calitate de soție supraviețuitoare, nici H. P. neavând copii.

Cu privire la suprafața de 2600 mp situați în tarlaua „Tătărașii 2” cumpărați de aceiași soți H. P. și H. M. de la G. G., a arătat că este moștenit în același condiții, respectiv H. P. moștenit de soția supraviețuitoare H. M., iar acesta moștenit de C. L. (frate) întrucât soții H. P. și M. nu au avut copii.

La data de 24.03.2014, pârâta D. I. a formulat întâmpinare.

A arătat că H. P. și soția M. au moștenitor pe unicul fiu H. G. și toți sunt decedați, ea fiind moștenitoare după H. G. (tată), H. P. și M. (bunici).

A arătat că este o sentință pronunțată de judecătoria Suceava în dosdar nr._/1993, sentință definitivă și irevocabilă.

A arătat că timp de 21 de ani de procese și sentințe prin care C. E. i-a amenințat, stresat, terorizat, umilit, sfidând și nerespectând sentințele date cu fel de fel de interpretări după cum visează, după bunul plac de parcă ei moștenitorii de drept nu ar fi existat, iar pentru asemenea comportament și timp de 21 de ani de procese și sentințe, probleme create, a solicitat daune morale de 100.000 euro.

La data de 08.04.2014, pârâta C. C. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, astfel cum fost precizată la termenul din 7.03.2014.

A arătat că nu s-au indicat titlurile de proprietate în care apar reconstituite aceste suprafețe de teren, numai că este posibilă identificarea acestor titluri (TP 1002/1996 și TP 984/1995), iar raportat la apărările autorului reclamantului C. L. din dosar nr._ al Judecătoriei Suceava, strămutat la Tribunalul Iași în faza de judecată a recursului.

A arătat că reclamantul este strănepotul de frate (crasi leonte) al def.C. M. dec.la 21.08.1971), a doua soție a def.H. P. (dec.la 12.04.1965).

Din prima căsătorie a lui H. P. a rezultat H. G. (dec.la 26.02.1997), titularul TP 1002/1996 și autotul pârâților.

După H. P. a fost emis T.P. 984/1995.

După def. H. P. s-a realizat partajul definitiv și irevocabil, prin S.C. nr. 5712/1998 a Judecătoriei Suceava (Dosar nr._/1993), menținută prin D.C. nr. 1525/24.04.2001 a Tribunalului Suceava și prin D.C. nr. 2845/06.11.2001 a Curții de Apel Suceava.

În acest dosar s-au stabilit componența fizică și valorică a maselor rămase după H. P. și M. (inclusiv natura juridică și proveniența terenurilor înscrise în TP 984/1995) și moștenitorii cu vocație succesorală după aceștia.

Cu autoritate de lucru judecat s-a reținut că după def. H. P. are vocație succesorală doar H. G. (dec. la 26.02.1997), fiu, autorul pârâților din prezenta cauză, iar după def. H. M. are vocație succesorală C. L. (frate), al cărui moștenitor este reclamantul C. E.; că H. P. și M. au dobândit ca bun comun suprafața de 1,38 ha teren (0,39 ha „Toloaca M.", 0,34 ha „Toloaca M.", 0,65 ha „Toloaca M."), împărțită între C. L. și moștenitorii lui H. G., C. L. primind 19,5 ari teren „Toloaca M." - trupul IIA, 17 ari teren „Toloaca M." -trupul IHA și 32,5 ari teren „Toloaca M." - trupul I., iar moștenitorii lui H. G. primind în indiviziune 19,5 ari teren „Toloaca M." - trupul IIB, 17 ari „Toloaca M." - trupul IIB și 32,5 ari „Toloaca M." - trupul IVB; că suprafața de 2,51 ha teren, din care 0,84 ha teren „G.", 0,42 ha teren „Tătărași I", 0,58 ha teren „Tătărași II" și 0,68 ha „Tătărași III" este bun propriu al def. H. G. și că aceste terenuri îmi revin subsemnatei C. C. cu titlu de legat particular.

În dosarul amintit autorul reclamantului a pretins privitor la suprafața „G." de 0,84 ha că nu a fost bun propriu al lui H. G. și că acest teren provine de la C. D. și M., părinții lui H. M., care ar fi înzestrat-o pe aceasta din urmă cu 0,42 ha, iar cu 0,42 ha pe C. L.. Aceste apărări au fost înlăturate cu autoritate de lucru judecat, ele fiind reluate în cauza de față, de această dată de reclamant, și neputând fi primite.

De asemenea, C. L. a pretins privitor la terenurile „Tătărașii Noi" sau „Tătărași I" și „Tătărași II" că nu sunt bunuri proprii ale def. H. G., ci bunuri comune ale lui H. M. cu H. P., apărări înlăturate cu autoritate de lucru judecat, ele fiind reluate în cauza de față, de această dată de reclamant, și neputând fi primite.

Sentința de partaj a fost pusă în executare împotriva lui C. E. potrivit Procesului-verbal din 22.08.2002 al B. J. C., prin care s-a constatat că acesta deține ilegal terenurile de 0,84 ha „G." (din care acum revendică 42 de ari) și de 0,42 ha „Tătărași I" (din care acum revendică 40 de ari) ale subsemnatei pârâte, puse în posesie la aceeași dată, terenurile fiind predate în vegetație cu porumb, cartofi și ovăz.

Privitor la terenul de 0,58 ha „Tătărași II” s-a reținut că este în posesia ei.

Între timp, a fost ocupat de reclamant și amplasamentul „Tătărași II", de 0,58 ha, din care acum acesta revendică 26 de ari.

Reclamantul a fost condamnat prin S.P. nr. 185/14.02.2003 (Dosar nr. 8397/2002) a Judecătoriei Suceava sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 271 al. 2 C.pen., privitor la suprafața de 0,84 ha teren „G.", pe care a fost obligat a o preda către subsemnata pârâtă.

Mai mult, a ocupat și cele două amplasamente „Tătărași I" și „Tătărași II", pe care le revendică în cauza de față.

În Dosar nr._ al Judecătoriei Suceava, strămutat în faza de recurs la Tribunalul Iași, reclamantul a solicitat anularea TP 1002/1996 eliberat pe numele lui H. G. și modificarea TP 984/1995 eliberat după def. H. P., acțiunea fiindu-i respinsă definitiv și irevocabil. În temeiul celor două titluri de proprietate s-a dezbătut deja succesiunea după H. P. și M..

Concluzionând, cum toate amplasamentele revendicate fac parte din suprafețe privitor la care cu autoritate de lucru judecat s-a stabilit că sunt bun propriu al def. H. G., după care reclamantul nu are vocație succesorală, cum reclamantul deține abuziv aceste terenuri, cum nu face dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor, pretenția de revendicare este nefondată și se impune a fi respinsă.

A solicitat cheltuieli de judecată.

Reclamantul C. E. a depus la dosar precizări (f.262 dosar), conform încheierii din 07.03.3014, precizând că se face revendicarea proprietății din titlul 1717 din 23.06.2008 (fostul titlu nr.984/1985).

1) 4200 mp intravilan Trup I G.: Tarlaua (sola) 20, ., vecini (nord-H. D., est – drum, sud-S. G., vest-drum).

2) Extravilan: Tarlaua (sola) 23, ., vecini (nord-H. Ș., est-drum, sud-G. P., vest-drum).

3) Titlul de proprietate nr.1002/07.04.1996, Extravilan .: Tarlaua (sola) 23, ., vecini (nord-S. I., est-drum, sud-M. M., vest-drum).

La data de 23.05.2014, pârâta D. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

A arătat că pentru prima suprafață de teren revendicată-0,42 ha „G.” – posesia o are pârâta C. C. în conformitate cu dispozițiile unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile care a și fost pusă în executare prin intermediul executorului judecătoresc.

Celelalte două terenuri revendicate – 0,40 ha „Tătărașii Noi” și 0,26 ha la „Tătărași 2” – sunt în posesia ei, fiind inserate în titlul de proprietate nr.1002/1996 la poziția 1 și 3, titlu căruia i-a fost recunoscută legalitatea și valabilitatea emiterii potrivit deciziei Tribunalului Iași indicată anterior.

În condițiile în care titlul de proprietate în care sunt incluse cele două terenuri revendicate a fost emis pe numele defunctului proprietar H. P.G., iar reclamantul nu are nici o calitate succesorală în raport cu acesta, el nu justifică practic calitatea procesual activă în privința acțiunii ce formează obiectul prezentului dosar.

A subliniat că mențiunile făcute de reclamant cu privire la modul de dobândire a acestor terenuri sunt nereale, terenurile fiind bun propriu al defunctului H. G., astfel încât orice altă susținere este o pură ficțiune. De altfel, toate criticile reclamantului cu privire la această împrejurare au fost respinse în dosarul având ca obiect anularea titlului de proprietate nr.1002/1996.

Pentru toate aceste motive, apreciază că se impune respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată, în cauză nefiind date condițiile prevăzute prin dispozițiile art.480 și urm. din Codul civil, așa cum erau acestea în vigoare la data promovării acțiunii.

La termenul de judecată din data de 30 mai 2014, reclamantul C. E. a formulat răspunsuri la întâmpinarea pârâtei C. C..

A arătat că așa cum rezultă din precizările formulate, trupurile de teren revendicate au aparținut autorilor săi, respectiv H. M. (fostă C.) care a fost căsătorită a doua oară cu H. P. care din prima căsătorie cu G. M. a avut un fiu H. G., autorul pârâtei C. C..

A arătat că este adevărat că s-a pronunțat o hotărâre de partaj invocată de pârâtă pentru susținerea excepției autorității lucrului judecat (sentința civilă nr.5712/998 a Judecătoriei Suceava) numai că partajul în acest dosar a vizat bunurile cuprinse în T.P. 984/1995, titlu de proprietate care a fost anulat.

A arătat că bunurile revendicate sunt cuprinse în titlul de proprietate nr.1717/2008, titlu ce nu a fost avut în vedere la pronunțarea sentinței nr. 5712/1998.

Consideră că față de T.P. nr.1717/2008, reclamantul în calitate de moștenitor al defunctei C. M., decedată la 21.08.1971 își poate formula apărările cu privire la bunurile ce au aparținut defunctei C. M..

A arătat că numita C. M. a fost căsătorită a doua oară cu H. P. care era și el la a doua căsătorie și care avea din prima căsătorie un copil, H. G., tatăl pârâtei C. C..

Întrucât C. M. nu avea copii cel care a avut calitatea de moștenitor a fost C. L., frate cu C. M. și tatăl său (al reclamantului).

Ceea ce este esențial este faptul că din cei doi soți, H. P. moștenit de fiul H. G. și H. C. M. moștenită de tatăl său, C. L., primul a decedat H. P. la 12.04.1965 și apoi soția sa, H. C. M. la 21.08.1971.

În această situație terenurile ce au aparținut numitei C. H. M. sunt trecute în titlul de proprietate eliberat după defunctul soț H. P. întrucât ca de obicei acesta figura în registrul agricol drept cap de familie.

Suprafața de 0,42 ha teren „G.”, așa cum rezultă din probele dosarului părinții lui H. C. M. și a lui C. L., tatăl reclamantului, i-au înzestrat pe cei doi cu cotele de ½ fiecare din grădină de 84 ari. C. H. M. și-a vândut cota de ½ indiviză lui H. G., fiul soțului ei H. P. dintr-o căsătorie anterioară și tatăl lui C. C., iar după 4 zile face testament pentru aceeași cotă de ½ numitei C. E., deși nu mai avea terenul.

C. L., celălalt beneficiar al cotei de ½ din suprafața de 0,84 ha grădină nu și-a înstrăinat suprafața primită ca zestre și drept urmare acest teren era bun propriu al lui C. L., tatăl reclamantului.

Suprafața de 7800 mp tarlaua „Tătărași 2” (tarlaua 25 . titlul de proprietate doar în suprafață de 5800 mp iar pârâta ține întreaga suprafață de 7800 mp.

A arătat că acest teren provine:

- 2600 mp de la G. M., prima soție a lui H. P. și mamă a lui H. G.;

- 2600 mp bun comun al soților H. P. și H. M., cumpărați de la numitul G.;

- 2600 mp bun comun, cumpărați de P. și M. Costiuc de la H. V. fără acte.

Deci din cei 7800 mp cât aveau în proprietate soții H. P. și M., suprafața de 5200 mp are calitatea de bun comun și se cuvine în cote de ½ pentru fiecare din cei doi soți.

Trupul Tătărași Noi de 8000 mp apare trecut în T.P. 1002/1996, titular H. G., deși acesta a fost înzestrat de P. și M. doar cu suprafața de 2800 mp.

Diferența de 5200 mp a fost cumpărată de H. P. și M. în timpul căsătoriei de la M. C. fără a încheia acte autentice, dar avându-l trecut în Registrul Agricol așa încât urmează a se constata că acest teren de 5800 mp a fost trecut eronat în T.P. 1002/1996 eliberat de H. G., tatăl pârâtei C. C., reclamantul revendicând cota de bun comun a lui H. C. M. din suprafața de 5200 mp, respectiv suprafața de 2600 mp.

Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr.5278/10.11.2014 a Judecătoriei Suceava, prima instanță a respins cererea formulată de reclamantul C. E., domiciliat în ., în contradictoriu cu pârâții: H. M., domiciliată în mun.Suceava, ..20, jud.Suceava, H. G., domiciliat în mun.Suceava, ..44, ..B, ., H. S., domiciliat în mun.Suceava, ..20, jud.Suceava, D. I., domiciliată în mun.Suceava, ..6, ., jud.Suceava, A. M., domiciliată în mun.Suceava, ., ., ., C. C., domiciliată în ., C. locală de fond funciar Ipotești și C. Județeană Suceava, ca neîntemeiată.

A respins cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

A obligat reclamantul să plătească pârâtei C. C. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

A obligat reclamantul să plătească pârâtei D. I. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 30.08.2010, a fost înregistrată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul C. E. împotriva pârâtei H. M., având ca obiect revendicare imobilară.

La data de 03.06.2011, cadrul procesual se modifică, prin introducerea în cauză în calitate de pârâți a numiților H. G., H. S., D. I. și A. M.. Cu acceași ocazie, instanța de judecată, a pus în vedere reclamantului să precizeze titlurile de proprietate pe care se regăsesc evidențiate parcelele de teren ce fac obiectul acțiunii în revendicare imobiliară.

În acest sens, reclamantul a depus la dosar precizări la acțiunea inițial formulată în care arată că revendică o suprafață de 0,40 hectare din tarlaua "Tătărași Noi", care este înscrisă în titlul de proprietate nr. 1002/1996 eliberat pe numele lui H. G., o suprafață de 0,42 hectare teren "G.", suprafață ce este inclusă în titlul de proprietate nr. 984/1995 eliberat pe numele lui H. P. și o suprafață de 0,26 hectare din tarlaua " Tătărași Noi" care este înscrisă în titlul de proprietate nr. 984/1995 eliberat pe numele lui H. P.. Cu ocazia acestor precizări, solicită anularea titlului de proprietate nr. 1002/1996 eliberat pe numele lui H. G. și modificarea titlului de proprietate nr. 984/1995 eliberat pe numele lui H. P..

La data de 9 septembrie 2011, la solicitarea reclamantului au fost introduse în cauză în calitate de pârâte, C. locală de fond funciar Ipotești, C. județeană Suceava și C. C..

Instanța de judecată la termenul din 14.10.2011, a dispus disjungerea cererii în anulare și modificare titlu de proprietate, sens în care pe rolul Judecătoriei Suceava se înregistrează dosarul nr._, iar cauza se suspendă până la soluționarea capătului disjuns.

Prin sentința civilă nr. 1587 din 30 martie 2012, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. 9973/314/201, instanța a respins cererea formulată de reclamantul C. E., în contradictoriu cu pârâții C. C., H. M., H. S., H. G., D. I., A. M., C. Județeană de fond funciar Suceava și Comisa L. de fond funciar Ipotești, ca neîntemeiată, reținându-se că nu se impune modificarea titlului de proprietate nr.984/05.07.1995 eliberat după defunctul H. P. și nici anularea titlului de proprietate nr.1002/1996 eliberat pe numele H. G.. Prin decizia civilă nr. 1027/25.04.2013 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, a fost respins recursul declarat de reclamantul C. E. împotriva sentinței civilă nr. 1587 din 30 martie 2012 în dosarul nr._, care este menținută.(f.175)

După repunerea cauzei pe rol, reclamantul a formulat precizări la acțiune în care menționează încă o dată cele trei suprafețe de teren pe care le revendică, respectiv 0,42 hectare teren "G.", 0,40 hectare din tarlaua "Tătărași Noi" și 0,26 hectare din tarlaua " Tătărași Noi". (f.262)

În plus, reclamantul a arătat că titlul de proprietate nr. 984/1995 eliberat pe numele lui H. P. a fost anulat iar în locul său a fost eliberat titlul de proprietate nr.1717 din 23.06.2008 care este depus la dosar la fila 221.

Acțiunea în revendicare este acea acțiune reală prin care proprietarul, care a pierdut posesia bunului său, cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.

Prin urmare, acțiunea în revendicare este o acțiune reală, pentru că reclamantul pretinde că este titularul dreptului real de proprietate, urmărind prin exercitarea acțiunii predarea posesiunii unui bun, fapt pentru care reclamantul trebuie să dovedească că este titularul dreptului de proprietate, dovadă care constituie temeiul acțiunii în revendicare.

În prezenta cauză, suprafețele de teren care constituie obiectul acțiunii și care sunt revendicate de reclamant, se regăsesc așa cum a precizat, pe titlul de proprietate nr. 984/1995 eliberat pe numele lui H. P. (care a fost anulat în locul său fiind eliberat titlul de proprietate nr.1717 din 23.06.2008) și pe titlul de proprietate nr.1002/1996 eliberat pe numele H. G..

Cu privire la cele două titluri de proprietate, respectiv titlul de proprietate nr.984/05.07.1995 eliberat după defunctul H. P. și titlul de proprietate nr.1002/1996 eliberat pe numele H. G., după cum s-a arătat prin sentința civilă nr. 1587 din 30 martie 2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava, acestea au fost emise în mod valabil, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997 care reglementează cazurile de nulitate absolută a titlurilor de proprietate emise în baza dispozițiilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 sau Legii 1/2000.

Având în vedere aceste aspecte, în continuare, prima instanță a analizat situația celor trei suprafețe de teren care au fost revendicate de către reclamant, respectiv dovada dreptului de proprietate asupra acestora.

Astfel, în ceea ce privește suprafața de 0,42 hectare teren "G.", reclamantul a susținut că face parte din trupul 1 "G.", dobândit prin actul de vânzare cumpărare nr. 970 din 1936 de C. D. și M. și înstrăinat autorului reclamantului, respectiv defunctului C. L.. (f.236)

Prima instanță a înlăturat apărarea reclamantului ca neîntemeiată având în vedere că prin sentința civilă nr. 5712/30 iunie 1998 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._/1993, s-a reținut cu putere de lucru judecat care au fost bunurile ce au aparținut celor doi defuncți (respectiv H. P. și H. M.) și care alcătuiau masa succesorală după aceștia. Astfel, în dispozitivul sentinței civile nr. 5712/30 iunie 1998 se reține că pârâta C. C. este beneficiara legatului cu titlu particular compus din 0,84 hectare "G.", din care face parte și suprafața de 0,42 hectare teren, pe care reclamantul o revendică prin prezenta acțiune. (f. 256-257)

În ceea ce privește suprafața de 0,26 hectare teren situat în "Tătărași II", reclamantul a arătat prin aceleași precizări, că a fost cumpărată de soții H. P. și M. de la G. G., cuvenindu-i-se autorului său C. L., fratele cumpărătoarei H. M., care nu a avut copii și care l-a moștenit și pe soțul ei H. P., care la rândul lui nu a avut copii.

Prima instanță a înlăturat ca neîntemeiate și aceste apărări având în vedere că prin aceeași sentință civilă nr. 5712/30 iunie 1998 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._/1993, s-a stabilit că pârâta C. C. este beneficiara legatului cu titlu particular compus printre altele și din suprafața de 0,58 hectare teren situat în "Tătărași II", din care face parte și suprafața de 0,26 ha revendicată, această suprafață fiind bun propriu al defunctului H. G..

Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, suprafețele de 0,42 hectare teren "G." și 0,26 hectare din tarlaua " Tătărași Noi" sunt individualizate în cuprinsul titlului de proprietate nr. 984 din 1995. Suprafața de 0,26 hectare din tarlaua " Tătărași Noi" face parte din tarlaua 23, . de 0,42 hectare teren "G." face parte din tarlaua 20, . teren descrise mai sus, sunt individualizate în același mod și în cuprinsul titlul de proprietate 1717 din 23.06.2008. (fostul titlu de proprietate 984 din 1995).

În ceea ce privește titlul de proprietate nr. 984/1995 eliberat pe numele lui H. P., acesta a fost anulat în sensul introducerii unui moștenitor în plus față de cei care erau menționați inițial, respectiv și numita C. E., printre moștenitorii defunctului H. P..

Prima instanță a înlăturat ca neîntemeiată apărarea reclamantului prin care arată că bunurile revendicate sunt cuprinse în titlul de proprietate nr.1717/2008, titlu ce nu a fost avut în vedere la pronunțarea sentinței nr. 5712/1998. În acest sens, prima instanță a reținut că această sentință se bucură de putere de lucru judecat, având în vedere că în cuprinsul acesteia, nu s-a analizat titlul de proprietate nr. 984 din 1995, ci s-a analizat situația juridică a terenurilor revendicate. Mai mult, în fața instanței de judecată reclamantul la termenul din data de 30.05.2014 a arătat că titlul a fost anulat, fiind introdus un nou moștenitor. A mai precizat de asemenea, că terenurile de pe titlu de proprietate au rămas aceleași și nu s-a modificat nicio parcelă.

Prima instanță a reținut că deși autorul reclamantului este menționat printre moștenitorii defunctului H. P. potrivit titlului de proprietate nr. 1717/23.06.2008, totuși cu putere de lucru judecat, s-a stabilit că suprafețele de teren care sunt revendicate în prezenta acțiune nu au fost în patrimoniul defunctei H. M., care a avut ca moștenitor pe autorul reclamantului. Astfel cele două suprafețe de teren, respectiv 0,26 hectare teren situat în "Tătărași II" și 0,42 hectare teren "G.", potrivit sentinței civile nr. 5712/30 iunie 1998 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul_/1993, aparțin defunctului H. G. și nu au legătură cu defuncta H. M..

Din art. 786 C. civ. rezultă că partajul succesoral are efect declarativ, în sensul că fiecare coerede este prezumat ca moștenit singur, direct de la defunct, încă de la data decesului acestuia, cu privire la toate bunurile ce îi sunt atribuite prin partaj și de asemenea că nu a fost niciodată proprietarul celorlalte bunuri atribuite celorlalți coerezi. În consecință, coeredele nemulțumit de cuprinsul masei succesorale sau de modalitate în care aceasta a fost stabilită, cu referire la proveniența bunurilor, poate contesta aceste aspecte prin exercitarea căilor de atac împotriva hotărârii de partaj și nu prin introducerea unei acțiuni în revendicare.

Prin urmare, atâta timp cât autorul reclamantului, a fost parte în dosarul nr._/1993 având ca obiect ieșire din indiviziune, în care s-a partajat moștenirea după defuncții H. M. și H. P., acestuia i se opun cele stabilite prin sentința nr. 5712 din 30.06.1998 pronunțată în același dosar. În cadrul acestui dosar s-a stabilit componența fizică și valorică a maselor rămase după H. P. și M. (inclusiv natura juridică și proveniența terenurilor) și moștenitorii cu vocație succesorală după aceștia, motiv pentru care, instanța, în ceea ce privește cele două suprafețe indicate mai sus, urmează a respinge acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

În ceea ce privește suprafața de 0,40 hectare teren situat în "Tătărași Noi", reclamantul a arătat prin precizările depuse la fila 236, că a fost cumpărată de soții H. P. și M. de la M. C., cuvenindu-i-se autorului său C. L., fratele cumpărătoarei H. M., care nu a avut copii și care l-a moștenit în calitate de soție supraviețuitoare și pe soțul ei H. P., care la rândul lui nu a avut copii. Ulterior, prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul arată că H. G. a primit ca înzestrare doar 2600 mp din trupul de 8000 mp Tătărași Noi, diferența de 5200 mp a fost cumpărată de H. P. și M. în timpul căsătoriei de la M. C. fără a încheia acte autentice, revendicând cota de bun comun a lui H. C. M. din suprafața de 5200 mp, respectiv suprafața de 2600 mp.

În ceea ce privește individualizarea acesteia, prima instanță a reținit că face parte din suprafața de 0,80 hectare situată în "Tătărași Noi", ce apare înscrisă pe titlul de proprietate nr. 1002/1996 emis pe numele lui H. G., sola 23, potrivit precizărilor reclamantului de la fila 262 dosar.

Prima instanță a respins ca neîntemeiată apărarea reclamantului cu privire la faptul că suprafața de teren revendicată situată în "Tătărași Noi" i se cuvine lui C. L., atâta timp cât titlul de proprietate nr. 1002/1996 a fost supus cenzurii instanței, stabilindu-se, prin sentința civilă nr. 1587 din 30.03.2012, cu putere de lucru judecat, că acesta a fost emis în baza evidențelor din registrul agricol unde, în perioada anilor 1953-1963 apare H. G. cu suprafața de 1,18 ha. teren, situată pe raza ., motiv pentru care nu se impune anularea acestuia.

În consecință, prima instanță a constatat că pârâții, în calitate de moștenitori ai defunctului H. G., justifică un titlu de proprietate emis în mod valabil în condițiile Legii nr.18/1991, acesta putând astfel, fi invocat ca temei al dobândirii dreptului de proprietate. Spre deosebire de pârâți, reclamantul nu are vocație succesorală față de autorul H. G., fapt pentru care instanța coroborând aceste aspecte și cu dispozițiile din sentința civilă nr. 1587 din 30 martie 2012 emisă de Judecătoria Suceava, în dosarul nr._, reține că reclamantul nu face dovada unui titlu de proprietate cu privire la suprafața de teren de teren revendicată și situată în "Tătărași Noi".

Prin urmare, prima instanță a reținut că reclamantul este cel care trebuie să facă dovada pozitivă, în sensul că el este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat, regula înscrisă în art. 1169 C. civ., fiind aplicabilă și în materia acțiunii în revendicare, dovada care nu a fost făcută în cauză.

De asemenea, prima instanță a înlăturat ca neîntemeiate, apărările reclamantului cu privire la faptul că extrasele de carte funciară n-au fost avute în vedere la stabilirea naturii juridice a terenurilor atunci când s-a dispus ieșirea din indiviziune, solicitând astfel, instanței să facă comparația între titlurile care părțile și le opun. În acest sens, prima instanță a constatat că într-o acțiune în revendicare se analizează comparativ titlurile opuse reciproc de părți, însă nu se află într-o asemenea ipoteză, reclamantul nu a făcut cu niciun mijloc de probă dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor revendicate. Mai mult, critica adusă sentinței civile prin care s-au partajat suprafețele de teren, nu poate fi avută în vedere de instanță, neputându-se repune în discuție aspecte care deja au fost soluționate printr-o sentință definitivă și irevocabilă.

Analizând situația de fapt rezultată în urma întregului probatoriu administrat, prima instanță a constatat că reclamantul deși susține că are un drept de proprietate asupra suprafețelor de teren pe care le revendică, nu dovedește această calitate, motiv pentru care prima instanță a respins acțiunea formulată ca neîntemeiată, în cauză nefiind date condițiile prevăzute prin dispozițiile art.480 și urm. din Codul civil.

Față de soluția expusă mai sus și având în vedere dispozițiile art. 274 CPCiv, prima instanță a respins cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată. De asemenea, având în vedere că reclamantul a picat în pretenții, prima instanță a dispus obligarea acestuia la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței nr.772 din 10.10.2014 către pârâta C. C. și la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței nr.86 din 10.10.2014, către pârâta D. I..

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare a arătat că așa cum rezultă din acțiunea formulată, reclamantul a revendicat trei suprafețe de teren, arătând că autorul său- C. L. - este singurul îndreptățit a moșteni aceste terenuri, întrucât ele provin de la defuncta H. M. născută C., decedată la 21.08.1971.

A arătat că parte din terenurile revendicate au fost reconstituite conform Legii 18/1991 în două titluri de proprietate, respectiv Titlul de proprietate nr. 984/l995 eliberat după defunctul H. P. (decedat la 12.04.1965) și Titlul de proprietate nr. 1002/1995 eliberat după H. G. (decedat în 1997). Ulterior, Titlul de proprietate nr. 984/1995 a fost anulat și s-a eliberat titlul de proprietate nr. 1717/2008.

A menționat totodată că în cele două titluri de proprietate sunt cuprinse cele trei trupuri de teren care au aparținut proprietarei tabulare C. M. sau mamei acesteia C. M., iar suprafața de 0,42 ha teren G. are ca proprietar tabular pe autorul său C. L..

Întrucât în Titlul de proprietate nr. 1717/2008 eliberat după defunctul H. P. (inițial 984/1995) și Titlul de proprietate nr. 1002/1995 eliberat după H. G. erau cuprinse suprafețe de teren care se suprapuneau, iar in Titlul de proprietate nr. 1002/1995 eliberat după H. G. erau cuprinse locuri ce trebuiau să figureze în Titlul de proprietate nr. 1717/2008 după H. P., care trebuia completat că este eliberat și după H. M., postdecedata lui H. P., a solicitat anularea celor două titluri de proprietate și eliberarea titlurilor de proprietate care să cuprindă autorii H. P. și H. M., soți, dat fiind că a depus extrase de carte funciară, cu bunurile ce au aparținut numitei H. M., precum și bunurile ce trebuiau trecute în titlul de proprietate eliberat numitului H. G., întrucât acesta fiind doar fiul lui H. P. dintr-o căsătorie anterioară cu G. M., nu putea cuprinde și bunuri comune a lui H. P. și H. M. și nici bunuri proprii ale acestuia, dar acțiunea i-a fost respinsă prin decizia Tribunalului Iași fiind redactată după foarte mult timp.

În această situație a considerat că singura cale de a demonstra că bunurile îi aparțin ca moștenitor al autorului său C. L. (0,42 ha grădină) și ca moștenitor al autorului său care a moștenit bunurile defunctei H. (născută C.) M. este acțiunea în revendicare.

A depus la dosar extrasele de carte funciară și precizările cu privire la natura juridică a terenurilor revendicate, dar instanța i-a respins acțiunea cu două motivări nelegale.

Una din motivările instanței de fond vizează revendicarea terenurilor pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate numitului H. G. conform Titlului de proprietate nr. 1002/1995. S-a reținut că autorul său și implicit el nu avea calitatea de moștenitori după H. G. și că Titlul de proprietate nr. 1002/1995 a fost eliberat conform Legii 18/1991, având în vedere că acesta figura în Registrul Agricol cu acest teren, motiv pentru care cererea sa de anulare a acestui titlu de proprietate, disjunsă din acest dosar a fost respinsă prin Sentința civilă nr. 1587/30.03.2012, menținută prin Decizia civilă nr. 1027/25.04.2013 a Tribunalului Iași. În această situație, rezultă că acest teren revendicat respectiv 4000 mp Tătărașii Noi și 2600 mp Tătărași 2 au calitatea de bun propriu al defunctului H. G., el fiind titularul acestui drept. Nu s-a analizat faptul că acest teren a fost trecut abuziv în Registrul Agricol a lui H. G., întrucât terenul este bun comun a lui H. P. autorul (tatăl) lui H. G. (decedat la 12.04.1997) după care vocație succesorală are autorul său C. L. și că în această situație acest teren trebuia să fie partajat după H. P. și M. și cum acesta este în Tiltul de proprietate a lui H. G., nu aveau altă cale decât acțiune în revendicare.

S-a motivat că terenurile revendicate, respectiv situația lor juridică a fost rezolvată în dosarul nr._/1993 al Judecătoriei Suceava, unde s-a pronunțat Sentința civilă nr. 5712/1998, dosar în care s-a făcut partajul după H. P. și M.. Că este dată autoritatea de lucru judecat întrucât s-a stabilit confirmarea masei succesorale după cei doi defuncți și că o altă situație nu mai poate fi stabilită.

Reclamantul a arătat că la data judecării acțiunii de partaj nu s- au avut în vedere extrasele de carte funciară, și ținând cont de prevederile art. 786 Cod civil, în sensul că partajul succesoral are caracter declarativ nu constitutiv, era normal să fie analizată dovada administrată de el, respectiv extrasul de carte funciară, care atestă că pentru terenul revendicat nu este proprietar tabular H. P. ci H. M. după care doar autorul său are vocație succesorală, nu și pârâții.

In ce privește suprafața de 0,42 ha teren G., a depus actul de înzestrare nr. 970/1934 făcut de C. D. și M. pentru autorul său C. L., precum și extrasul de carte funciară din care rezultă că autorul său C. L. este intabulat și cu toate acestea, și acțiunea privind revendicarea celor 0,42 ha teren G. i-a fost respinsă cu

aceeași motivare că situația juridică a acestei suprafețe de teren a fost

analizată cu ocazia partajului succesoral după cei doi defuncți și stabilirea masei succesorale după H. (născută C.) M.. Situația nu corespunde realității, din cuprinsul hotărârilor de partaj nu rezultă că s-a analizat situația juridică a acestui teren de 0,42 ha teren G. cu care a fost înzestrat autorul său.

Nu s-a analizat, efectul înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară față de terți și prezentarea însprisului autentic de înzestrare a autorului său, care nu a fost contestat și care are prioritate față de reținerea într-o hotărâre de partaj a faptului că acest teren ar face parte din masa succesorală după un terț, ținând cont de evidențele din Cartea Funciară.

Nu este dată nici autoritatea lucrului judecat și nici efectul pozitiv al puterii lucrului judecat și că prin acțiunea în revendicare poate fi analizată situația titlurilor de proprietate invocate de părți, chiar dacă au titlu de proprietate, este o hotărâre de partaj, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii formulate.

Intimata pârâtă D. I., a formulat întâmpinare, calificată ca fiind concluzii scrisela termenul de judecată din 05.06.2015 (filele 35-37) prin care a solicitat respingerea recursului.

Prin concuziile scrise intimata a arătat că în privința situației de fapt care a generat promovarea acțiunii în revendicare imobiliară, se invocă mai întâi împrejurarea că terenurile revendicate au aparținut proprietarei tabulare C. M., mamei acesteia - C. M. și autorului recurentului - C. L., persoane în raport de care doar recurentul reclamant justifică calitate de moștenitor și, implicit, poate beneficia de bunurile rămase în patrimoniul acestora la data decesului lor. în același sens, se mai arată că, pentru considerentele expuse, s-a solicitat anularea titlurilor de proprietate nr. 948/1995 eliberat pe numele defunctului proprietar H. P. și 1002/1995 eliberat pe numele defunctului proprietar H. G..

În contextul menționat, recurentul critică hotărârea primei instanțe sub două aspecte esențiale, nici una dintre acestea nefiind însă de natură să conducă la modificarea soluției dată acțiunii dedusă judecății.

Un prim motiv de recurs se referă la faptul că instanța de fond nu a analizat împrejurările în care au fost evidențiate anumite suprafețe de teren în titlul de proprietate nr. 1002/1995, astfel încât s-ar fi ajuns în situația în care terenul în suprafață de 0,40 ari de la „Tătărașii Noi" și cel de 0,26 ha din „Tătărași 2", terenuri ce ar fi aparținut în realitate defunctului H. P., să fie incluse abuziv într-un act de proprietate emis după o persoană în raport de care reclamantul nu poate justifica calitate de moștenitor, respectiv H. G.. O asemenea critică este absolut gratuită în condițiile în care, pe cale separată, s-a analizat validitatea titlului de proprietate nr. 1002/1995, constatându-se în mod definitiv și irevocabil, prin decizia civilă 1027/2013 a Tribunalului Iași, că acest titlu este valabil.

Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în anularea titlului de proprietate a fost respinsă printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, orice altă discuție despre valabilitatea acestui act de proprietate apare ca inadmisibilă întrucât recurentul reclamant încearcă să obțină modificarea unei soluții intrată sub autoritatea de lucra judecat.

Desigur că, în raport de dispozițiile art.480 și urm. din Codul civil în vigoare la data promovării acțiunii ce formează obiectul prezentului dosar, ar fi posibilă o comparație între titlurile de proprietate pe care și le opun părțile procesuale. Cu toate acestea, așa cum a constatat instanța de fond, în timp ce pârâții se prevalează de un titlu de proprietate a cărui valabilitate a fost deja confirmată printr-o hotărâre judecătorească distinctă, reclamantul invocă doar o situație de fapt ce nu este reală și care, oricum, nu echivalează cu un titlu care să permită comparația necesară.

Sentința instanței de fond a mai fost criticată pe considerentul că, în mod nelegal, s-ar fi reținut faptul că situația juridică a terenurilor revendicate ar fi fost clarificată cu ocazia soluționării unei acțiuni de partaj succesoral și că, în raport de această împrejurare, nu se poate relua cercetarea judecătorească privind natura juridică a terenurilor partajate.

Chiar dacă recurentul reclamant se prevalează de un act de înzestrare întocmit în anul 1934, este evident că, în absența unui titlu de proprietate care să fi valorificat eventual acest înscris, nu este posibilă abordarea acestei chestiuni.

În acest sens, în mod corect instanța de fond a argumentat că prin sentința civilă 5712/1998 a Judecătoriei Suceava prin care s-a soluționat o acțiune de ieșire din indiviziune, s-a reținut cu putere de lucru judecat care au fost bunurile ce au aparținut defuncților H. P. și H. M., pe de o parte, precum și cele ce au aparținut defunctului H. G., pe de altă parte. De asemenea instanța de fond a constatat că, în dosarul menționat anterior, autorul reclamantului C. L. a avut calitate procesuală, astfel încât cele stabilite prin sentința civilă nr.5712/1998 îi sunt opozabile și reclamantului.

De asemenea este de menționat că titlul de proprietate nr.948/1995 a fost anulat doar în parte, în sensul că a fost înscrisă și numita C. E. ca și proprietar, suprafețele de teren menționate inițial rămânând neschimbate. Nici această situație nu prezintă relevanță în raport de existența și conținutul sentinței civile nr.5712/1998.

Nu poate fi primită nici critica potrivit căreia instanța nu ar fi analizat efectul înscrierii în cartea funciară a unui drept de proprietate al autorului recurentului, în condițiile în care acest document nu a fost valorificat în cadrul procedurii speciale instituită de Legea fondului funciar.

Intimata C. L. DE FOND FUNCIAR IPOTEȘTI a formulat întâmpinare ( fila 40 dosar) prin care a solicitat respingerea recursului.

În apărare a arătat că în mod corect instanța a apreciat prin Sentința civilă nr. 5278 din data de 10.11.2014 faptul că deși reclamantul susține că are un drept de proprietate asupra suprafețelor de teren pe care le revendică, nu dovedește acesta calitate.

Totodată, analizându-se situația celor trei suprafețe de teren care au fost revendicate de către reclamant, s-a arătat faptul că Titlurile de proprietate nr. 984/05.07.1995 și nr. 1002/1996 au fost emise în mod valabil, potrivit sentinței civile nr. 1587 din 30.03.2012, dosar nr._ al Judecătoriei Suceava.

Considerând legale motivele reținute de către instanța de fond în sentința civilă recurată, a solicitat menținerea hotărârii primei instanțe ca legală și temeinică și respingerea recursului ca nefondat.

În drept, și-au întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art 308 alin.2) raportat la art. 115-118 C. proc. Civil, Legea 18/1991 republicată.

Ceilalți intimați nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au prezentat în fața instanței pentru a-și susține apărările.

Examinând recursul, ce se subsumează prevederilor art. 304 pct. 9 art.3041 Cod procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor invocate, tribunalul îl apreciază ca fiind nefondat, pentru următoarele:

Reclamantul a revendicat trei suprafețe de teren, anume 0,42 hectare teren „G.”, 0,26 hectare teren „Tătărași II” și 0,40 hectare teren „Tătărași Noi”, fără însă a face dovada dreptului de proprietate așa cum impune art. 480 din vechiul cod de procedură civilă, prevalându-se doar de extrase de carte funciară, susținând pe baza acestor extrase faptul că terenurile ar reprezenta proprietatea tabulară a def. H. M., sora tatălui său C. L., respectiv proprietatea tabulară a tatălui său, zestre de la C. D. și M. (0,42 ha „G.”).

Însă cu privire la aceste terenuri există eliberate titluri de proprietate conform legilor fondului funciar, astfel că extrasele de carte funciară și actul de înzestrare nu reprezintă decât acte primare care nu produc efecte juridice prin ele însele, ci trebuiau valorificate în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate.

Astfel, în privința terenurilor de 0,42 hectare teren „G.” și 0,26 hectare teren „Tătărași II”, însuși reclamantul a susținut că apar înscrise pe titlul de proprietate nr. 984/05. 07. 1995 emis după H. P. ( devenit ulterior titlul de proprietate nr. 1717/23. 06. 2008 ca urmare a introducerii unui nou beneficiar, C. E., alături de persoanele înscrise inițial pe titlu- H. G.-fiu dintr-o căsătorie anterioară, C. C. și C. L.-tatăl reclamantului), iar în ceea ce privește terenul de 0,40 hectare teren „Tătărași Noi”, același reclamant a susținut că figurează înscris pe titlul de proprietate nr. 1002/07. 04. 1996 eliberat def. H. G..

Reclamantul nu este moștenitorul niciunuia dintre beneficiarii celor două titluri și nici nu are la rându-i eliberat titlu de proprietate pentru a se proceda la o comparare a lor, astfel că nu întrunește condițiile de admisibilitate a acțiunii în revendicare.

Pe de altă parte, așa cum corect a reținut și prima instanță, după def. H. P. și M. a avut loc un proces de partaj, în dosarul nr._/1993 al Judecătoriei Suceava, soluționat prin sentința civilă nr. 5712/30. 06. 1998, în care s-a statuat cu putere de lucru judecat asupra naturii juridice a celor două terenuri înscrise pe titlul de proprietate nr. 984/05. 07. 1995, instanța stabilind că reprezintă bunuri proprii ale def. H. G. și că se cuvin legatarei sale cu titlu particular, C. C..

Tatăl reclamantului, C. L., a fost parte în dosarul de partaj, astfel că hotărârea judecătorească i se opune și reclamantului cu putere de lucru judecat, ca succesor cu titlu universal, ceea ce înseamnă că reclamantul nu mai poate invoca o altă natură juridică a terenurilor, decât cea stabilită judecătorește, în sensul că ar fi proprietatea mătușii sale, H. M., respectiv a tatălui său.

Extrasele de carte funciară la care face referire reclamantul trebuiau prezentate în dosarul de partaj, când s-a dezbătut regimul juridic al celor două terenuri.

În calea de atac, în privința unuia dintre cele două terenuri, anume 0,42 hectare teren „G.”, reclamantul a încercat să acrediteze ideea că n-ar fi făcut obiect de analiză în partaj, critică ce nu poate fi reținută pornind chiar de la susținerea reclamantului că acel teren face parte din titlul de proprietate nr. 984/05. 07. 1995, văzând că pe titlu apare înscrisă o suprafață de 0,84 hectare la „G.”, adică exact suprafața supusă partajului; așadar, corect prima instanță a reținut că terenul revendicat, de 0,42 hectare „G.” face parte din suprafața de 0,84 hectare la „G.” intravilan din titlul de proprietate nr. 984/05. 07. 1995, în privința căreia instanța anterioară a statuat că aparține numitei C. C. după def. H. G..

În ceea ce privește terenul de 0,40 hectare teren „Tătărași Noi”, fapt necontestat, figurează în titlul de proprietate nr. 1002/07. 04. 1996 eliberat def. H. G., titlu care a fost supus controlului instanței, stabilindu-se, prin sentința civilă nr. 1587 din 30.03.2012 a Judecătoriei Suceava, pronunțată în dosar nr._ irevocabilă, cu putere de lucru judecat, că acesta a fost emis în baza evidențelor din registrul agricol unde, în perioada anilor 1953-1963 apare H. G. cu suprafața de 1,18 ha. teren, situată pe raza ., motive pentru care a apreciat instanța că nu se impune anularea titlului.

Reclamantul nu mai poate invoca acum, în acest cadru procesual, faptul că terenul ar fi fost trecut abuziv în registrul agricol al lui H. G., aceste apărări trebuiau invocate în procesul de anulare a titlului, luarea acestei chestiuni spre examinare în prezentul litigiu echivalând cu repunerea în discuție a unei hotărâri irevocabile, ceea ce este inadmisibil.

În fine, în ceea ce privește calitatea procesuală a Comisiei locale de fond funciar Ipotești, aspect pus în discuție de către apărătorul recurentului la termenul de judecată din data de 5 iunie 2015, reține instanța de recurs că a fost justificată de împrejurarea că în cauză s-a solicitat și anularea titlului de proprietate nr. 1002/07. 04. 1996, respectiv modificarea titlului de proprietate nr. 984/05. 07. 1995, capete de cerere disjunse prin încheierea de ședință din data de 14 octombrie 2011.

Pentru toate considerentele învederate, în limitele criticilor invocate, găsite nefondate și în baza art. 312 alin. 1 din vechiul cod de procedură civilă tribunalul va respinge ca atare recursul.

Fiind în culpă procesuală, în baza art.274 Cod procedură civilă reclamantul-recurent va fi obligat să plătească pârâtei-intimate D. I. suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial conform chitanței nr. 156/2015(fila 39 dosar recurs).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de către recurentul-reclamant C. E. domiciliat în Ipotești, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.5278/10.11.2014 a Judecătoriei Suceava în contradictoriu cu intimații-pârâți H. M.-Suceava, ..20, jud Suceava, H. S.- Suceava, ..20, jud Suceava, H. G.-Suceava, G. E., nr.44, ..B, ., D. I.-Suceava, ., ., jud Suceava, A. M.-Suceava, ., ., ., C. C.-Ipotești, jud Suceava, C. L. DE FOND FUNCIAR IPOTEȘTI-Ipotești, jud Suceava și C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA-Suceava, jud Suceava.

Obligă recurentul C. E. să plătească intimatei D. I. suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 05 Iunie 2015

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

A. I. M. L. A. V. O. D. L. A.

Red V.O.D

Jud.fond M. C.

Tehnored.L.A.

2 ex./24.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 357/2015. Tribunalul SUCEAVA