Acţiune în constatare. Decizia nr. 835/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 835/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 04-04-2014 în dosarul nr. 835/2014
Dosar nr._ acțiune în constatare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 835/2014
Ședința publică de la 04 Aprilie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE V. O. D.
Judecător L. A.
Judecător A. I. M.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea recursului declarat de către recurentul-pârât Ș. C. domiciliat în C., jud Suceava împotriva sentinței civile nr.1261/12.12.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă .-C., jud Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul și reprezentanta intimatei, consilier juridic M. A. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care recurentul înmânează instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 9,5 lei și a timbrului judiciar de 0,3 lei pe care instanța le anulează constatând recursul legal timbrat.
Recurentul înmânează instanței precizări la cererea de recurs la care a anexat înscrisuri, comunicând un exemplar și reprezentantei intimatei.
Instanța constată că prin Serviciul Registratură al Tribunalului Suceava a fost depusă întâmpinare de către intimată și comunică duplicatul acesteia recurentului.
Recurentul solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.
Consilier juridic M. A. G. arată că se opune amânării cauzei pentru acest motiv, întâmpinarea fiind depusă cu respectarea termenului prevăzut de codul de procedură civilă, totodată arătând că nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de precizările depuse la termenul de astăzi.
Instanța constată că întâmpinarea a fost depusă la dosar în data de 14 martie 2014, cu respectarea termenului de 5 zile reglementat prin art.1141 alin.2 vechiul cod de procedură civilă și apreciază ca neîntemeiată solicitarea de amânare a cauzei, recurentul având posibilitatea de a studia întâmpinarea aflată la dosar, motiv pentru care respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată.
Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat arătând că instanța de fond nu a analizat toate aspectele învederate motiv pentru care se impune casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare. P. expertiza topo configurația terenului se împarte în două loturi, expertul topo neputând să facă o evaluare a terenului. Recurentul mai arată că a depus expertiza ANEVAR Din eroare sunt trecuți doar_ mp. Mai mult, la instanța de fond au fost depuse înscrisuri doveditoare motiv pentru care se impune casare și trimiterea spre rejudecare în vederea analizării probelor aflate la dosar. Totodată solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Consilier juridic M. A. G. solicită respingerea recursului ca nefondat arătând că toate discuțiile exced cadrului procesual, reclamanta investind instanța de fond cu constatarea unui schimb din data de 10 septembrie 1996, schimb necontestat. Recurentul s-a intabulat cu ceea ce intimata a predat, în schimb intimata nu a reușit să se intabuleze. Intimata nu deține nicio suprafață de teren în urma schimbului, acesta fiind și motivul pentru care a investit instanța cu prezenta acțiune. Cu privire la expertiza ANEVAR, aceasta excede cadrului procesual, reclamanta nesolicitând niciun fel de evaluare a terenului.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 19.06.2012 sub nr._, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâtul Ș. C. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că a dobândit prin schimbul consemnat în HCL 20 din 10.09.1996 și constatat de instanța de judecată prin sentința civilă nr. 1149/20.03.1997 în ceea ce-l privește pe pârât, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 10.000 mp teren fânaț, identic cu parc. 324/10 din CF_ a . (fostă 558), în suprafață de 10.000 mp și să se dispună înscrierea în CF a dreptului de proprietate astfel dobândit.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat în esență că terenul din litigiu situat în . obiectul schimbului consemnat în HCL 20 din 10.09.1996 și a fost constatat de instanța de judecată prin sentința civilă nr. 1149/20.03.1997 prin care s-a consfințit schimbul de teren intervenit între reclamantă și pârât și s-a dispus intabularea pârâtului cu suprafața de teren ce a fost cedată de . schimbului.
A mai arătat reclamanta că de la momentul emiterii actului administrativ de schimb (10.09.1996) și până în prezent, întreaga suprafață de 4200 mp teren ce corespunde parc. 369 din CF 356 a . a format obiectul schimbului cu pârâtul a fost și este stăpânită de acesta, fără a exista reciprocitate în transmiterea bunurilor, iar imobilul ce trebuia preluat de . pârât nu a mai ajuns niciodată în proprietatea privată a reclamantei.
Având în vedere disp. Legii 7/1996 și a modificărilor aduse prin Legea 247/2005 care stipulează în art. 33 că în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii cu situația juridică reală, se poate solicita rectificarea sau modificarea acesteia.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp. Legii 215/2001, Legea 7/1996, art. 22, 25, 111 Cod procedură civilă.
S-au depus la dosar copii după: HCL C. nr. 20/10.09.1996, sentința civilă nr. 1149/20.03.1997 a Judecătoriei C- lung Moldovenesc, extras CF_ a . privind pe pârât, autentificată sub nr. 224/31.01.2007 la BNP N. V., plan de situație.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform disp. art. 17 din Legea 146/1997.
P. întâmpinarea formulată în cauză pârâtul a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca nefondată.
În motivarea acestei poziții procesuale, pârâtul a arătat în esență că pe muntele Fluturica a deținut, prin cumpărare și moștenire, suprafața de 13.500 mp teren pășune și fânaț identic cu parc. 324/10 din CF 558.
La solicitarea verbală și scrisă a unui număr de 47 de cetățeni din localitate, prin care aceștia au solicitat ca terenul subsemnatului să fie alipit la pășunea comunală Fluturica, a fost adoptată HCL C. nr. 20/10.09.1996, schimb care a fost consfințit și prin sentința civilă nr. 1149/20.03.1997 a Judecătoriei C- lung Moldovenesc.
Imediat după adoptarea HCL nr. 20, mai mulți cetățeni au desființat gardurile care despărțeau proprietatea pârâtului de pășunea comunală pășunând și adăpând animalele.
Față de aceste împrejurări, pârâtul a arătat că înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale active a Comunei C., având în vedere că administrarea domeniului public și privat al Comunei se face de către Consiliul local, iar schimbul a fost aprobat de Consiliul local și însușit prin hotărâre de consiliu local.
Astfel, pârâtul a arătat că potrivit art. 123 alin. 1 și 3 din Legea 215/2001, Consiliile locale hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat de interes local sau județean să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate sau să fie închiriate. De asemenea, Consiliile locale hotărăsc vânzarea unui teren aflat în proprietatea privată a unității administrativ-teritoriale.
P. cererea reconvențională depusă la dosar la termenul din 13.09.2012, pârâtul- reclamant a solicitat obligarea reclamantei- pârâte să-i predea diferența de 23 ari teren arabil din cei 64 conveniți cu reclamanta și care i-a predat doar 42 ari teren de categorii diferite.
În motivarea cererii reconvenționale pârâtul – reclamant a reiterat aceleași aspecte menționate în întâmpinare.
În plus, pârâtul- reclamant a arătat că între părți a fost încheiat un acord privind echivalența terenurilor, avându-se în vedere și legile de fond funciar, care în art. 18 din HG 890/2005 menționează coeficientul de transformare a terenurilor în arabil din categoria de folosință agricolă.
În drept pârâtul – reclamant și-a întemeiat cererea reconvențională pe disp. art. 115-119 Cod procedură civilă, Legea 215/2001, HG 890/2005 și legile de fond funciar.
În dovedirea susținerilor din cererea reconvențională, pârâtul- reclamant a depus la dosar copii după:tabel nominal cu cetățenii care au solicitat schimbul de terenuri, extras CF, plan de situație.
Cererea reconvențională a fost legal timbrată conform Legii 146/1997.
La termenul din 13.09.2012 la solicitarea instanței, pârâtul-reclamant a arătat că cererea reconvențională este o acțiune în constatare întemeiată pe disp. art. 111 Cod procedură civilă în sensul că solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că a dobândit prin schimb cu reclamanta și suprafața de 23 ari teren situat pe M. Fluturica.
P. întâmpinarea formulată în cauză la cererea reconvenționale a pârâtului, reclamanta a solicitat să se dispună intabularea dreptului de proprietate asupra terenului din litigiu situat în . obiectul schimbului consemnat în HCL 20 din 10.09.1996 înțelegere care a fost constatată de instanța de judecată prin sentința civilă nr. 1149/20.03.1997 prin care s-a consfințit schimbul de teren intervenit între reclamantă și pârât și s-a dispus intabularea pârâtului cu suprafața de teren ce a fost cedată de . schimbului.
În ceea ce privește petitul cererii reconvenționale, reclamanta a solicitat respingerea acesteia ca nefondată și inadmisibilă în condițiile în care pârâtul-reclamant nu și-a dovedit în nici un mod pretențiile pentru diferența de 23 de ari invocată, câtă vreme în HCL 20/1996 este consacrat schimbul între reclamantă și pârât pentru suprafața de 0,42 ha teren în favoarea pârâtului și un ha pentru reclamantă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active din întâmpinarea pârâtului, reclamanta a arătat în esență că potrivit art. 18, 19 din Legea 215/2001 comunele sunt entități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale. Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, cu drepturi și obligații ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor ce aparțin domeniului public sau privat.
Având în vedere că suprafața de 10.000 mp teren identic cu parte din parc. 324/10 din CF_ a . are suprafața de 13.500 mp) nu a putut fi identificată prin întocmirea unui plan de situație datorită numeroaselor dispute existente între pârât și reclamantă, reclamanta a solicitat admiterea probei cu expertiză topo pentru identificarea exactă a suprafeței de teren ce face obiectul HCL 20/10.09.1996 și întocmirea planului de situație pentru această suprafață.
Reclamanta a depus la dosar copii după: proces verbal încheiat la 10.09.1996.
P. cererea înaintată la dosar, pârâtul a arătat că între el și reclamantă urmează a se încheia o tranzacție, dar ulterior, prin notele scrise depuse la dosar a reiterat aceleași aspecte din întâmpinare și din cererea reconvențională.
A mai arătat pârâtul că prin procesul verbal depus la dosar de reclamantă, urma să primească la schimb în afara celor 42 de ari încă o suprafață de teren de aproximativ 20 de ari, pe care nu a mai primit-o, iar procesul verbal reprezintă o convenție încheiată între părți.
Urmare a discuțiilor purtate cu primarul comunei, s-a convenit de comun acord măsurarea parcelei 324/10 din CF 558 C., iar după efectuarea măsurătorilor, în temeiul HG 890/2005 anexa 18, să primească suprafața de aproximativ 14 ari dacă va avea categoria de folosință arabil, în situația în care toată . suprafața de 13.500 mp.
Față de aceste aspecte, pârâtul a arătat că se impune măsurarea terenului pe care el l-a predat la locul „Fluturica”.
P. încheierea din 10 ianuarie 2013 instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, ridicată de pârât, cu motivarea că potrivit prev. art. 18, 19 din Legea 215/2001, Comunele sunt unități administrativ teritoriale cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, precum și titulare ale drepturilor și obligațiilro ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte.
În cauză a fost audiat martorul Șeșureac A., propus de reclamant.
La termenul din 7.02.2013 pârâtul-reclamant a depus la dosar un set de înscrisuri și note scrise prin care a menționat aceleași aspecte invocate prin întâmpinarea și cererea reconvențională depuse la dosar.
În plus, pârâtul a mai arătat că în cursul anului 2009 Consiliul local C. prin HCL 13/ 27.03.2009 a aprobat vânzarea prin încredințare directă a unor suprafețe de teren către cetățeni, între care se număra și el cu suprafața de 1.100 mp, respectiv lotul 13 din Anexa 1/2009.
A mai arătat pârâtul că în cursul anului 2010 s-au început lucrări de construire a unui garaj pe acest teren, în fața porților de acces la proprietatea lui și a fiului său, conform autorizației de construire nr. 6, lucrări care au fost sistate în baza Ordonanței președințiale dată în dosarul nr._ rămasă definitivă și irevocabilă prin sentința 467/15.03.2011 a Tribunalului Suceava.
Între reclamantă și pârât, cu concursul executorului judecătoresc și a organelor de poliție, a intervenit o înțelegere prin care a fost amenajată o altă cale de acces spre proprietățile pârâtului și fiului acestuia aspect față de care apreciază că este îndreptățit să primească suprafața de 2000 mp teren pentru reamenajarea drumului.
Pârâtul a mai arătat că a predat reclamantei 13.500 mp teren aferent parc. 324/10 din CF și a primit 43.100 mp, (din care suprafața de 1100 mp este ocupată de garajul edificat în fața căii de acces arătate anterior).
Pentru a elimina orice dubii cu privire la echivalența categoriilor de folosință a terenurilor, pârâtul a întocmit trei expertize de evaluare ANEVAR, iar în urma evaluării terenurilor, așa cum a precizat, apreciază că este îndreptățit să primească suprafața de 2000 mp teren pentru reamenajarea drumului.
În dovedire, pârâtul a depus la dosar copii după mai multe rapoarte de expertiză evaluare ANEVAR și set înscrisuri.
S-a administrat proba cu expertiză topo de specialitate având ca obiectiv identificarea tabulară și cadastrală a suprafeței de 10.000 mp teren identic cu parc. 324/10 din CF_ a . ce a făcut obiectul schimbului dintre părți .
Raportul de expertiză a fost întocmit de expertul topo B. V. și nu a fost contestat de către părți.
P. sentința civilă nr.1261/12.12.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale active.
A admis în parte acțiunea civilă având ca obiect „acțiune în constatare”, privind pe reclamanta . și pârâtul Ș. C. și în consecință.
A respins cererea reconvențională ca neîntemeiată.
A constatat că reclamanta a dobândit prin schimb în baza HCL 20 din 10.09.1996, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 10.000 mp teren fânaț identic cu parc. nou formată 324/11 din CF 558 (_) a . prin planul de situație anexă la raportul de expertiză topo întocmit în cauză de ing. B. V..
A dispus înscrierea în CF pe numele reclamantei a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 10.000 mp teren fânaț identic cu parc. nou formată 324/11 din CF 558 (_) a . prin planul de situație anexă la raportul de expertiză topo întocmit în cauză de ing. B. V..
A respins ca nefondate cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
P. sentința civilă nr. 1149/20.03.1997 a Judecătoriei Vatra Dornei pronunțată în dosarul nr. 679/1997, în temeiul prev. art. 1405 cod civil s-a constatat că Ș. C. a dobândit prin schimb cu . proprietate asupra suprafeței de 4200 mp teren identic cu parc. 369/100, 369/101, 381/100 din CF 356 a . și s-a dispus înscrierea în cF pe numele reclamantului a dreptului de proprietate astfel dobândit.
Pentru a hotărâ astfel, instanța de judecată a avut în vedere HCL nr. 20 din 10.09.1996, a Consiliului local C., prin care s-a aprobat efectuarea unui schimb de terenuri între Ș. C. și Primăria . C. s-a obligat să predea suprafața de un ha teren fânaț identic cu parc. 324/10 din CF 558 a . cu pășunea comunală Fluturica, iar Primăria . către Ș. C. suprafața de 0,42 ha teren fânaț identic cu parc. 369 din CF 356 a .>
În baza sentinței civile nr. 1149/20.03.1997 a Judecătoriei Vatra Dornei pronunțată în dosarul nr. 679/1997 și a planului de situație întocmit la 22.10.1996, Ș. C. și-a înscris dreptul de proprietate asupra suprafeței de 4200 mp în CF_ provenită din conversia pe hârtie a CF 558 a .>
În conformitate cu prev. art. 1405 Cod civil, schimbul reprezintă actul juridic prin care părțile își transmit reciproc proprietatea unui lucru pentru un alt lucru.
Astfel, schimbul este un contract sinalagmatic, oneros, comutativ și consensual.
Față de cele reținute mai sus, prima instanță a constatat că schimbul dintre Ș. C-tin și Primăria . validat prin sentința civilă nr. 1149/20.03.1997 a Judecătoriei Vatra Dornei pronunțată în dosarul nr. 679/1997, însă prin această hotărâre judecătorească a fost individualizat numai lotul preluat de către Ș. C., nu și lotul pe care acesta l-a predat în echivalent Primăriei C..
P. prezenta acțiune, reclamanta . solicită să se constate că, la rândul său, a dobândit prin schimb cu pârâtul dreptul de proprietate asupra suprafeței de 10.000 mp teren fânaț conform HCL nr. 20/10.09.1996 a Consiliului local al .> P. raportul de expertiză topo întocmit în cauză de ing. B. V. s-a identificat suprafața de 10.000 mp teren identică cu parc. 324/11 provenită din parc. 324/10 din CF_ a . care figurează cu dreptul de proprietate Ș. C..
La stabilirea amplasamentului expertul topo a avut în vedere, conținutul HCL nr. 20/1996, în care se menționează că suprafața de 10.000 mp teren este limitrofă cu pășunea comunală Fluturica.
Părțile nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză topo.
Față de cele reținute mai sus prima instanță a constatat că acțiunea este întemeiată și a admis-o ca atare, sens în care în conformitate cu prev. art. 1405 Cod civil raportat la art. 111 Cod procedură civilă, a constatat că reclamanta a dobândit prin schimb în baza HCL 20 din 10.09.1996, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 10.000 mp teren fânaț identic cu parc. nou formată 324/11 din CF 558 (_) a . prin planul de situație anexă la raportul de expertiză topo întocmit în cauză de ing. B. V..
În baza art. 21 din Legea 7/1996 republicată prima instanță a dispus înscrierea în CF pe numele reclamantei a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 10.000 mp teren fânaț identic cu parc. nou formată 324/11 din CF 558 (_) a . prin planul de situație anexă la raportul de expertiză topo întocmit în cauză de ing. B. V..
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată în cauză, prin care pârâtul- reclamant așa cum a precizat la termenul din 13.12.2012, a solicitat în temeiul art. 111 Cod procedură civilă, să se constate că în baza HCL 20/10.09.1996 a dobândit prin schimb cu reclamanta și suprafața de 23 ari teren arabil situat pe muntele Fluturica, prima instanță a constatat că această cerere este neîntemeiată și a respins-o ca atare pentru următoarele considerente:
Din conținutul HCL 20/1996 rezultă că obiectul schimbului pentru pârâtul-reclamant l-a constituit suprafața de 0,42 ha teren fânaț care a făcut obiectul sentinței civile nr. 1149/20.03.1997 a Judecătoriei Vatra Dornei prin care în realizarea dreptului s-a validat schimbul pentru această suprafață de teren înscrisă pe numele pârâtului-reclamant în CF_ a .>
P. urmare, susținerile pârâtului-reclamant în sensul că obiectul acestei tranzacții privea și o diferență de teren de 23 ari, exced conținutului HCL 20/1996 a Consiliului local C., și ca atare, în lipsa unui înscris care să ateste aceste susțineri, nu pot face obiectul unei validări în accepțiunea prev. art. 1405 Cod civil raportat la art. 111 Cod procedură civilă.
De asemenea, celelalte susțineri care le-a făcut pârâtul reclamant pe parcursul procesului în legătură cu alte înțelegeri și consfințite prin alte hotărâri de consiliu local decât cea care face obiectul HCL 20/10.09.1996 exced cadrului procesual din prezenta cauză și ca atare nu pot face obiectul unei analize.
Cheltuielile de judecată solicitate în cauză de către reclamantă, reprezentând c.val. onorariu achitat pentru expert topo au fost respinse ca nefondate, cu motivarea că efectuarea raportului de expertiză a profitat în exclusivitate reclamantei, fiind identificat numai lotul ce i-a revenit prin schimb, astfel încât chiar dacă acțiunea a fost admisă, nu sunt incidente prev. art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ș. C..
În motivare acesta a arătat că prin formularea cererii reconvenționale, instanța era investita sa analizeze cauza sub toate aspectele pentru aflarea adevărului si in virtute rolului activ al acesteia.
In teren expertul topograf a constatat si menționat că întreaga suprafață a fost preluata de reclamanta,făcând parte in întregime (făcând corp comun)-Pasunea Fluturica,fiind identificata suprafața întreagă a lotului de 13.500 mp ,constatându-se totodată ca nu mai exista nici o împrejmuire (a fost din lemn-de peste 20 ani), suprafața făcând trup comun cu pășunea comunala.
Expertul B. V. a întocmit corect raportul doar cu mențiunea ca nu exista un gard actual ci un cablu electric ( gard -temporar electric) care separa doua trupuri de pășune pentru animale, unul pentru Satul C.-V. si unul pentru Satul Val Bistriței.
P. cererea reconvenționala a solicitat sa se constate ca reclamanta . plus si suprafața de 3.500 mp, odată cu schimbul iar el a folosit în centrul comunei, tot tacit suprafața de 21 ari,ca urmare a înțelegerii cu reprezentații paratei de la acea data,din urma cu 20 ani.
P. aceasta cerere reconvenționala a dorit sa se constate ca pârâta a preluat si folosește întreaga suprafața de teren de 13.500 mp si nu numai 10.000 mp (fara a fi tulburata) iar el preluând suprafața de 21 ari in schimbul celor 35 ari (in plus) dorind ca prin prezenta acțiune, acțiunea si cererea reconvenționala sa se constate acest aspect ce dăinuie de peste 20 ani (odată cu efectuarea schimbului).
Cererea reconvenționala, poate fi considerata si ca o cerere in subsidiar, în sensul că înțelege să-și valorifice anumite drepturi numai în cazul în care se admite cererea de chemare în judecată a reclamantului acesta să fie obligat să-i recunoască si faptul ca a preluat intreaga suprafața lăsându-i in folosința si un alt teren de 21 ari ,de peste 20 ani.
Consideră ca instanța a apreciat corect probele din dosar, nedispunând disjungerea cererii reconvenționale de cea a reclamantei, deoarece rezolvarea cererii reconvenționale este intim legată de soluția ce s-ar pronunța cu privire la cererea principală.
Subliniază faptul ca reclamantul . ca este oportun valorificarea unei acțiuni în constatare, deoarece prin intermediul acestei acțiuni se poate solicita constatarea unei situații de fapt, ci numai un drept,pe care si el îl are ca urmare a preluării întregii suprafețe de 13.500 mp (inclusiv si cea de 3.500 mm - cu izvorul de apa), pe care dorește să-1 folosească in continuare pentru cei 21 ari teren primiți, procedând la perfectarea actelor si in baza sentinței din prezentul dosar.
Consideră oportun ca prin prezenta acțiune in constatare sa fie folosita si la . C. întregii suprafețe de 13.500 mp pe care a predat-de buna voie in deplina folosința (in prezenta reprezentanților comunei si cei 30 cetateni-ce au semnat tabelul-in anul 1996),fapt constatat si de expertul topo, urmând ca in urma admiterii cererii reconvenționale sa-și continue procedurile de perfectare a actelor si a dreptului său.
Pentru (terenul in mijlocul căruia era situat izvorul) suprafața de 3.500 mp, a preluat in folosința (faptic) suprafața de aproximativ 1.100 mp ,teren folosit de el, loc de parcare si de acces pe proprietățile sale (situat intre Biserica Ortodoxa si proprietatea mea).
Consideră ca schimbul a fost perfectat faptic în întregime prin predarea de către el (13,500 mp- nr.324/10 din C.F. nr.) si preluarea de către Primăria comunei C.,respectiv primirea suprafeței de 43.100 mp teren (faptic),actele urmând sa fie perfectate respectiv finalizate si pentru suprafața de 1.100 mp prin HCL nr.l3/27.03.2009-Anexa nr.l/-Lotul nr.31.
A menționat criteriile de echivalenta terenurilor pe categorii de folosința conform regulamentului de aplicare a legilor fondului funciar respectiv G.H.nr.890/2006-Anexa nr.18 ,care prevăd ca pentru 1 ha fanat sa se primească intre 0.5 - 1 ha teren arabil, fiind îndreptățit să primească cu aproximație 7.500 mp ,pentru preluarea celor 13.50C mp.
Pentru a elimina orice dubii cu privire la echivalenta schimbului de terenuri am efectuat trei EXPERTIZE -ANEVAR(UNEAR) pentru fiecare lot de teren predat/primit de către - expert evaluator ing.M. C. ,din care se constata ca diferența valorică a terenurilor predate si preluate (in posesie/proprietate) este defavorabila lui, existând o diferența valorica de 2.071 euro.
Ca urmare a celor menționate,a înscrisurilor întocmite pentru stingerea litigiului (înțelegerea încheiata) este îndreptățit să primească aproximativ 2000 mp, pentru reamenajarea drumului de acces la proprietățile sale (blocat cu acel garaj).
Recent in centru comunei C.,s-au vândut mai multe terenuri din domeniul privat al comunei cu 1 euro/mp drept urmare echivalenta valorica de 2.071 euro cu suprafața de 2.000 mp teren pentru reamenajarea altui ace ar fi corecta.
Ca urmare a celor menționate si dovedite cu înscrisurile depuse in dosarul cauzei a solicitat să se constate că schimbul a avut loc intre el si Primăria comunei C. prin preluarea de către reclamanta a suprafeței de 13.500 mp iar el primind suprafața de 43.100 mp (din care din 1.100 mp - folosit ca loc de parcare si acces-care este ocupa cu o construirea unui garaj/2010), solicitând ca prin echivalenta valorica să primească si o alta suprafața/diferența echivalenta de 2.000 mp pentru reamenajarea unui drum de acces (in locul celui ocupat) iar . dreptul de proprietate pe suprafața de 13.500 mp.
Conform art.6 paragraf 1 C.E.D.O. orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei sale de către o instanță imparțială.
Potrivit jurisprudenței europene, imparțialitatea se definește ca absența oricărei prejudecăți sau a oricărei idei preconcepute privitoare la soluția unui proces. Revine statelor contractante obligația de a-și organiza sistemul judiciar în așa fel încât acesta să răspundă exigențelor art.6 paragraf 1 în rândul cărora un loc eminent îl ocupă netăgăduit asigurarea imparțialității instanțelor care îl compun. O interpretare restrictivă a dispozițiilor art.6 paragraf 1 în special cu privire la respectarea principiului fundamental al imparțialității judecătorului, nu ar fi conformă cu obiectul si scopul acestor prevederi, dat fiind locul primordial pe care-l ocupă dreptul la un proces echitabil într-o societate democratică, în sensul Convenției (a se vedea. C. B.. Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole. Vol.I. Ed.All B. București 2005. p.493-494)
În drept, și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.129,167, art.235-238,art.299 -303, art.304,pct.6,7,8,9,art.3041, art.312, Cod procedura Civila,Cod civil, Convenția Europeana a Drepturilor Omului.
Legal citată intimata a formulat întâmpinare ( filele 10-13) prin care solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond.
În apărare a arătat că, ., a dobândit, prin schimbul consemnat în H.C.L. nr. 20 din data de 10.09.1996 și constatat de către instanța de judecată prin Sentința civilă nr. 1149/20.03.1997, dreptul de proprietate, asupra suprafeței de 10.000 mp fânaț, imobil identic din punct de vedere cadastral cu . din C.F._ ., provenită din conversia pe hârtie a C.F. nr. 558.
Imobilul teren în suprafață de 10.000 mp fânaț a format obiectul schimbului consemnat în H.C.L. nr. 20 din data de 10.09.1996 și constatat de către instanța de judecată prin Sentința civilă nr. 1149/ 20 martie 1997, pronunțată în dosarul civil nr. 679/1997, prin care se consfințește schimbul efectuat între comună și pârât și dispune intabularea pârâtului cu suprafața ce a fost cedată de către . schimbului.
De la momentul emiterii actului administrativ de schimb, respectiv 10 septembrie 1996 și în prezent, întreaga suprafață de teren formată din imobilul - . C.F. 356 . suprafață de 4.200 mp., ce a format obiectul schimbului, a fost și este stăpânită și folosită de către acesta, fără a exista reciprocitate în transmiterea bunurilor.
Imobilul ce trebuia preluat de către . pârât, nu a mai ajuns niciodată în proprietatea privată a acestei unități administrativ teritoriale, terenul aflându-se și în prezent în stăpânirea pârâtului, sens în care instanța de fond a constatat situația de fapt și a dispus înscrierea imobilului descris mai sus, pe numele intimatei.
Schimbul reprezintă actul prin care părțile își dau (transmit) reciproc proprietatea unui lucru pentru alt lucru. Schimbul este, ca si vânzarea, un contract sinalagmatic, oneros, comutativ si consensual; pricipala deosebire intre cele doua contracte este ca, la vânzare, transmisiunea proprietății bunului vândut se face prin plata unei sume de bani, iar la schimb, prețul este inlocuit printr-un bun in natura, de valoare echivalenta. Schimbul unui bun cu alt bun, care nu este proprietatea pârtii ce se obliga a-1 transmite celeilate parti, este nul.
Susținerile din cuprinsul recursului și a celorlaltor înscrisuri cu privire la acest schimb, formulate de pârât, sunt total nefondate și mai mult, exced cadrului procesual și obiectului acțiunii cu care a fost investită instanța de judecată, sens în care a solicitat a fi respinse ca atare.
A mai arătat că nu există nici un suport material doveditor cu privire la anumite solicitări ale unor persoane din . in privința susținerilor pârâtului cu privire la diferențe de valori sau expertize pe care acesta le-a întocmit conform voinței sale, nefiind dispuse de instanța de judecată, și în consecință nici nu le sunt opozabile, solicitând a fi respinse de către instanța de judecată.
Schimbul la care s-a făcut referire, în ceea ce îl privește pe pârât a fost perfectat încă de la nivelul anului 1997, nu doar scriptic ci și faptic, acesta fiind momentul de la care pârâtul stăpânește și folosește imobilul teren preluat de la ei, spre deosebire de . a preluat nici la momentul de față în proprietate și posesie ceea ce reprezenta reciprocitatea bunului preluat de pârât, contrar afirmațiilor sale cu privire la faptul că deține acest imobil de 20 de ani și că reclamantul ar fi predat chiar o suprafață mai mare comunei.
Afirmațiile pârâtului, referitoare la o hotărâre de consiliu local prin care instituția intimată aprobă vânzarea unor suprafețe de teren, precum și cele referitoare la construirea unui garaj și terenul pe care acesta se construiește, cu trimitere la diferite valori, compensări, nu au nici o legătură cu obiectul prezentei cauze, cu atât mai mult cu cât, imobilul la care se referă pârâtul și care susține că ar reprezenta o diferență de teren ce i-o datorează, este înscris pe . prezent domeniul public ala acesteia, în timp ce imobilul ce formează obiectul schimbului îl are ca proprietar tabular, pe pârât, încă de la momentul 1996, situație constatată prin Sentința civilă nr. 1149/20 martie 1997, pronunțată în dosarul civil nr. 679/1997.
În tot cuprinsul recursului pârâtului, acesta vorbește despre faptul că instituția intimată a preluat suprafața de 13.500 mp., cu toate că ei nu au preluat nimic, acest imobil este înscris în CF pe numele pârâtului, tocmai acesta este motivul pentru care a promovat această acțiune și nu dorește a prelua suprafața totală a parcelei ce formează obiectul schimbului, ci exclusiv suprafața indicată în schimb, respectiv 1 ha din . din C.F._. Pârâtul-recurent a lăsat să se înțeleagă că 1.100 mp.(pe care și-i dorește, deși acest imobil aparține domeniului privat) însumată cu o altă diferență de 2.000 mp. (cu mențiunea că face unele echivalențe, schimburi, care nu au nici un suport legal sau legătură cu obiectul cauzei) dau un total de 43.100 mp., dar cu o cifră în plus sau una în minus, un aspect e clar - schimbul unui bun cu alt bun, în ceea ce privește intimata nu s-a realizat.
Expertul judiciar care a întocmit expertiza administrată în cauză, nu a făcut în lucrarea sa nici o afirmație de genul celor pe care le prezintă pârâtul în recursul său, nu există nici o mențiune cu privire la faptul că, întreaga suprafață ce se află înscrisă în CF pe numele pârâtului, ar fi fost preluată de reclamantă. Mai mult, din conținutul recursului se deduce că pârâtul dorește să ofere întreaga sa parcelă de 13.500 mp., cu toate acestea, intimata își susține doar drepturile legale și nu afirmații fără formă și fond, solicitând să mențină sentința dată de prima instanță, care se limitează la obiectul cu care reclamanta a investit-o și nu la tot felul de povești încurcate dar care nu sunt susținute de nici o dovadă scrisă.
Între părțile prezentei cauze nu a intervenit nici o tranzacție sau înțelegere, sens în care a solicitat să se respingă toate susținerile pârâtului ca fiind nefondate, având în vedere situația certă:
=>prin H.C.L. nr. 20/10.09.1996 se aprobă efectuarea unui schimb între . Ș. C., respectiv prima dă celui deal doilea 0,42 ha teren fânaț, în schimbul 1 ha teren fânaț.
=> Ș. C. devine proprietarul imobilului dat la schimb de . suprafeței de 0,42 ha teren cu care se înscrie în CF.
=> . primit până în prezent imobilul dat la schimb, de numitul Ș. C., respectiv 1 ha teren, acest imobil fiind tot în proprietatea lui Ș. C..
Toate aspectele descrise mai sus au fost certificate de expertul tehnic judiciar și constatate de prima instanță prin sentința recurată. În concluzie, Ș. C. deține ambele imobile, în timp ce . de terenul ei dar și de cel primit în schimb, fiind prejudiciată de două ori.
Recurentul a depus precizări la cererea de recurs ( filele 19-20).
Examinând recursul ce se subsumează prevederilor art. 304 pct. 9, art. 3041 din vechiul cod de procedură civilă prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor invocate, îl apreciază ca nefondat, pentru considerentele ce succed:
Criticile recurentului vizează obiectul schimbului convenit cu intimata . că ar privi suprafețe mai mari decât cele constatate, însă ansamblul probator administrat în cauză nu confirmă o astfel de susținere.
Relevantă sub acest aspect este mai întâi HCL nr.20/10.09.1996 prin care Consiliul Local al . schimbul de teren cu recurentul și în care apar foarte clar menționate suprafețele de teren, stabilind Consiliul ca Primăria Comunei C. să predea suprafața de 0,42 ha teren fânăț identic cu p.369 din CF 356 a . să primească în schimb de la recurent suprafața de 1,00 ha teren fânăț identic cu p.324/10 din CF 558 a . cu pășunea comunală C. ( f.5).
Apoi, privitor la acest schimb, între părți s-a mai derulat anterior un litigiu, la inițiativa recurentului, acesta solicitând instanței să constate dreptul de proprietate dobândit de el, ca și coschimbaș, prin contractul încheiat cu intimata, instanța admițând acțiunea prin sentința civilă nr.1149/20.03.1997 ( dosar nr.679/1997) chiar în limitele în care a fost investită de către recurent, anume pentru suprafața de 0,42 ha teren.
Așadar, însuși recurentul a arătat la acel moment că înțelegerea cu intimata a privit suprafața de 0,42 ha teren, făcând referire în motivarea în fapt a acțiunii chiar la HCL 20/1996, pe care, de altfel, acea instanță și-a întemeiat soluția, astfel că în prezent n-ar mai putea susține în mod credibil altceva, anume că s-ar fi înțeles cu intimata să dobândească la schimb o suprafață mai mare, de 0,64 ha teren, predând acesteia o suprafață mai mare, de 1,35 ha.
Întrucât recurentul, prin cele invocate în cererea reconvențională, tinde să contrazică practic conținutul HCL 20/1996, în care apare consemnată întinderea drepturilor și obligațiilor părților, acesta trebuia să depună la dosar un alt înscris, deci o probă de aceeași forță juridică, emanând de la intimat, din care să reiasă o modificare a înțelegerii inițiale în sensul pretins.
Or, așa cum corect a reținut și prima instanță, nu există un atare înscris care să demonstreze o altă înțelegere decât cea consemnată în HCL 20/1996, context în care apar ca neconcludente, lipsite de valoare probatorie, simplele împrejurări de fapt invocate de către recurent, anume că părțile ar fi folosit în fapt suprafețe de teren mai mari, că el ar fi predat intimatei 1,35 ha, primind de la aceasta 0,64 ha teren, în prezența reprezentanților comunei și a treizeci de cetățeni care au semnat tabelul depus la prima instanță, că însuși expertul cauzei ar fi constatat această situație faptică, sau referirile ample din recurs la raportul de echivalență dintre terenuri.
În concluzie, în mod corect prima instanță nu a validat schimbul în condițiile invocate de către reclamant prin cererea reconvențională, câtă vreme se bazează pe simple împrejurări de fapt și pe relatările generale și neconcludente ale unui martor, care nu cunoaște data schimbului, nici cu precizie obiectul (vorbind despre 1,5 ha predate intimatei), nu arată de unde deține informațiile despre schimb, dacă a fost prezent la perfectarea tranzacției, toate acestea fiind contrazise de înscrisuri -HCL 20/1996, sentința civilă 1149/20.03.1997, probe care arată neîndoielnic ce anume au convenit părțile și care susțin poziția procesuală a intimatei.
Pentru toate considerentele învederate, găsind că prima instanță a analizat în mod judicios probatoriul administrat, pronunțând o soluție legală și temeinică, tribunalul, în baza art.312 alin.1 din vechiul cod de procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de către recurentul-pârât Ș. C. domiciliat în C., jud Suceava împotriva sentinței civile nr.1261/12.12.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă .-C., jud Suceava, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Aprilie 2014
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. O. D. L. A. A. I. M. L. A.
Red V.O.D
Jud.fond F. M.
Tehnored.L.A.
2 ex./07.05.2014
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 549/2014.... | Cereri. Sentința nr. 627/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
