Cereri. Sentința nr. 490/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 490/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 21-03-2014 în dosarul nr. 490/2014
Dosar nr._ - obligația de a face –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 490
Ședința publică din data de 21 martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. E. L.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea acțiunii având ca obiect „obligația de a face” privind pe reclamantul G. V., în contradictoriu cu pârâții N. C., în calitate de administrator la Asociația de proprietari nr.62 S. și P. S. prin primar I. L..
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului a constatat că prin încheierea de ședință pronunțată la data de 6 noiembrie 2012, în baza art. 1551 Cod procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, pentru ca la data de 21 martie 2014, cauza să fie repusă pe rol din oficiu, în vederea verificării perimării.
Instanța invocă, din oficiu, excepția de perimare a cererii de chemare în judecată, rămânând în pronunțare cu privire la excepția invocată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestui tribunal sub nr._ la data de 23 august 2012, reclamantul G. V. i-a chemat în judecată pe pârâții N. C., în calitate de administrator la Asociația de Proprietari nr.62 S. și P. S. prin primar I. L., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâții să fie obligați să-i aducă la cunoștință tabelele cu plățile și consumurile din data de 01.01.2008 și până în prezent și să suporte datoriile cumulate la „Restanțe” și diferențele de penalizare și cele aferente consumurilor reale.
În motivarea acțiunii a arătat reclamantul faptul că, garsoniera în care locuiește este proprietatea mamei sale, numita G. V., domiciliată în localitatea Săveni, județul B., iar contractul de vânzare cumpărare a fost încheiat în luna decembrie 2007.
A învederat faptul că la momentul semnării contractului și predarea garsonierei, nu existau nici un fel de datorii, iar țeava de apă caldă era blindată, existând în acest sens o instalație instant pentru obținerea apei calde.
De reținut este faptul că la momentul cumpărării, nu exista montat un aparat de contorizare a consumului și reglării energiei termice consumate.
Reclamantul a mai arătat faptul că până la momentul mutării sale efective în garsonieră, respectiv luna martie 2008, în acel spațiu nu a locuit nimeni, singurul consum fiind cel de apă rece, folosit la curățenie și îmbunătățirile aduse.
O dată cu mutarea reclamantului în garsonieră acesta a constatat că are de achitat datorii uriașe aferente energiei termice consumate, calculul fiind făcut în sistem paușal.
A mai arătat că la acea dată neavând un serviciu stabil nu a putut achita acele datorii astfel încât datoria a fost trecută la restanțe, care în timp au ajuns la sume foarte mari.
A mai arătat faptul că administratorul Asociației de Proprietari nr.62 în încercarea de a-l determina să achite acele restanțe, i-a trecut la consumuri cantități arbitrare de apă caldă menajeră, cu toate că știa că țeava de apă caldă este blindată.
Reclamantul a mai învederat faptul că nu este de acord să achite din buzunarul său o hoție fățișă, în atare condiții refuzând să mai plătească sume de bani la asociație până la momentul în care se vor calcula la zi consumurile reale și se vor indica plățile efectuate.
A mai arătat faptul că a adus la cunoștința Primăriei S. despre relația tensionată dintre el și Asociația de Proprietari, aceasta răspunzându-i prin adresa nr._ in 05.06.2012 pe care a atașat-o cererii formulate.
Reclamantul a mai precizat faptul că refuzându-i-se accesul la listele de plată pentru a le putea corobora cu citirea de pe apometru, a considerat că angajata Primăriei este la curent cu delapidările de la nivelul Asociației de Proprietari, acesta fiind motivul pentru care a chemat-o în judecată.
În consecință, a solicitat obligarea pârâților la a-i aduce la cunoștință tabelele cu plățile și consumurile din data de 01.01.2008 și până în prezent, aceștia urmând a fi obligați prin hotărârea judecătorească ce urmează a se pronunța la suportarea datoriile cumulate la „Restanțe” și a diferențelor de penalizare precum și cele aferente consumurilor reale.
Pârâții, deși legal citați, nu au depus la dosar întâmpinare și nici nu au trimis reprezentant în instanță.
P. încheierea de ședință din 6 noiembrie 2012, instanța a dispus, în temeiul art.1551 Cod procedură civilă, suspendarea judecății.
În data de 21 martie 2014, instanța, din oficiu, a invocat excepția de perimare a cererii de chemare în judecată și a rămas în pronunțare asupra excepției invocate.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele cu privire la excepția invocată:
După cum rezultă din dispozițiile art. 137 al. 1 Cod pr. civilă, instanța este obligată să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
După cum rezultă din dispozițiile art. 248 al. 1 Cod pr. civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor*) dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an iar potrivit dispozițiilor art. 252 Cod pr. civilă, perimarea se poate constata și din oficiu.
Din verificarea actelor de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost efectuat la data de 6 noiembrie 2012, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 1551 Cod pr. civilă din culpa părți reclamante, iar de la data comunicării încheierii de suspendare părților în data de 16 noiembrie 2012 (după cum rezultă din dovezile de comunicare de la f. 20,21 și 22), prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților, neîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării pricinii de către partea care justifică un interes iar în cauză nu s-a dovedit existența unui caz de suspendare sau de întrerupere a termenului de perimare.
P. urmare, în temeiul art. 252 Cod pr. civilă, instanța va admite excepția de perimare invocată din oficiu, excepție de procedură, absolută și peremptorie și, în temeiul art. 248 al. 1 Cod pr. civilă, va constata perimată cererea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția perimării cauzei, invocată din oficiu de instanță.
Constată perimată acțiunea având ca obiect „obligația de a face” formulată de reclamantul G. V., domiciliat în municipiul S., ., ., ., în contradictoriu cu pârâții N. C., în calitate de administrator la Asociația de Proprietari nr.62 S. și P. S. prin primar, cu sediul în municipiul S., .. 5 A, jud. S..
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 martie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. E. Ș. L.
L. G.
Red. V.E.L./Tehnored. Ș.L.G./Ex.2./08.04.2014.
| ← Fond funciar. Hotărâre din 21-03-2014, Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Sentința nr. 1599/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
